Contestatie la executare

Drept procesual penal. Inadmisibilitatea constatarii pe calea contestatiei la executare ca perioada executata din pedeapsa a perioadei in care detinutul a muncit in penitenciar.


Prin sentinta penala nr. 272/F/03.04.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala, a fost respinsa contestatia la executare formulata de contestatorul M.F.
In baza art. 192 al. 2 C.p.p. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare catre stat, onorariul aparatorului din oficiu (100 lei) urmand a fi avansat din fondurile MJ.
           Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin contestatia la executare inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, petentul M.F. a solicitat a-i fi recunoscut castigul pentru timpul in care a lucrat in penitenciarul in care a fost detinut in Spania, precum si reindividualizarea pedepsei aplicate.
Prin sentinta penala nr.1627/01.11.2011 pronuntata de Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in temeiul art.461 alin.1 C.proc. penal, a fost respinsa contestatia la executare formulata de petentul M.F., ca inadmisibila.
In temeiul art.192 alin.2 C.proc.pen., a fost obligat petentul la plata sumei de 135 lei catre stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs petentul M.F.
Prin decizia nr.31/R din 12.01.2012, Tribunalul Bucuresti – Sectia a II-a Penala, in baza art.385/15 pct.2 lit. d C.p.p., a admis recursul declarat de petentul M.F., a casat sentinta penala recurata si in fond rejudecand a admis exceptia de necompetenta materiala a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, invocata din oficiu si a dispus inaintarea contestatiei la executare in vederea repartizarii aleatorii la registratura Tribunalul Bucuresti pentru judecata pe fond.
Prin sentinta penala nr.338/25.10.2010 a Curtii de Apel Bucuresti- Sectia a II a Penala, definitiva prin nerecurare la data de 04.03.2011, s-a recunoscut sentinta penala din data de 02.03.2009, dosar nr.19-08 1-2008 pronuntata de Tribunalul Provincial din Barcelona, definitiva prin rezolutia de  lichidare a pedepsei nr.45/09/G emisa de Tribunalul Provincial din Barcelona, prin care petentul a fost condamnat la o pedeapsa de 6 ani si 3 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunea de favorizare a prostitutiei prevazuta de art.188 alin.1 si 3 din Codul penal spaniol, fapta ce are corespondent in legislatia penala romana in infractiunea de proxenetism.
In baza hotararii definitive s-a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr.476/29.03.2011.
Potrivit art. 461 alin. (1) si (2) din Codul de procedura penala, contestatia contra executarii hotararii penale se poate face in urmatoarele cazuri:
a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva;
b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare;
c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare;
d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii.
Contestatia la executare este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdictional, prin care se asigura punerea in executare si executarea              propriu-zisa a hotararii penale definitive in conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispozitii de drept penal si de drept procesual penal care se refera la executarea unei condamnari penale. Datorita acestei naturi juridice, legea prevede mijloacele prin care se asigura aplicarea legii in executarea condamnarii, dar exclude posibilitatea ca pe aceasta cale sa fie afectata autoritatea de lucru judecat.
O contestatie facuta in afara cazurilor expres prevazute de lege este inadmisibila. Pe aceasta cale nu se pot invoca nevinovatia, gresita condamnare a contestatorului in lipsa unor probe temeinice, gresita incadrare juridica a faptei sau individualizare a pedepsei, sau alte aspecte ce tin de judecata in fond a cauzei si care se bucura de autoritate de lucru judecat.
Din analiza motivelor aratate de contestator in cererea sa, este evident ca acesta nu invoca vreo nelamurire cu privire la hotararea de condamnare sau vreo impiedicare la executare si nici nu invoca vreo cauza de stingere sau micsorare a pedepsei de natura prescriptiei sau gratierii, petentul solicitand sa i se recunoasca perioada in care a muncit in penitenciarul din Spania , astfel incat sa i se considere executate mai multe zile de inchisoare ca urmare a muncii prestate, precum si reindividualizarea pedepsei.
Aspectul invocat de catre contestator, cu privire la recunoasterea perioadei in care a muncit in penitenciarul din Spania, astfel incat sa i se considere executate mai multe zile de inchisoare ca urmare a muncii prestate, ar putea fi analizat doar pe cale incidentala, in cadrul solutionarii unei cererii de liberare conditionata, iar nu pe calea unei contestatii la executare.



       (Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala, sentinta penala nr.  272/F/03.04.2012,
                                           judecator Tudor Georgiana)