Propunere arestare prev

Dosar nr. 24622/303/2010
I N C H E I E R E SEDINTA DIN CAMERA DE CONSILIU DE LA 25.11.2010 
Propunere arestare preventiva

Deliberand asupra propunerii formulate, constata urmatoarele:
Prin propunerea inregistrata sub nr. 16279/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti s-a solicitat arestarea preventiva pentru o perioada de 29 de zile incepand cu data de 25.11.2010 a inculpatului VMS pentru savarsirea: infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 al.l - 209 al.l lit.g, i Cp., constand in aceea ca la data de 16.11.2010, in jurul orelor 06.50, invinuitul a sustras din magazinul SC . SRL, fortand unul din geamurile societatii, un laptop marca Toshiba Satellite si doua plicuri cu produse etnobotanice, in valoare de aprox.3000.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 149 indice 1 C.p.p. si art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p.
A fost atasat dosarul nr. 16279/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria sectorului 6 Bucuresti.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile legale pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul din prezenta cauza, respectiv: sa existe inculpat in cauza in sensul art. 23 C.proc.pen., adica o urmarire penala inceputa si sa fie pusa in miscare  actiunea penala; sa existe potrivit art. 148 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 143 alin. 1 C.proc.pen. probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, iar pentru sanctionarea acesteia legea sa prevada, conform art.136 alin. 1 raportat la art. 136 alin. 6 C.proc.pen., pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii; sa existe unul din cazurile prevazute de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.proc.pen.; sa existe pericolul de sustragere a inculpatului de la urmarirea penala sau judecata, respectiv de impiedicare a bunei desfasurari a procesului penal, conform art. 136 alin. 1 C.proc.pen.; realizarea scopului prevazut de art. 136 alin. 1 sa poata avea loc numai prin luarea masurii arestarii preventive, conform criteriilor prevazute de art. 136 alin. 8 C.proc.pen.

Astfel, se retine ca prin rezolutia din data de 25.11.2010, din dosarul nr. 16279/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de invinuitul VMS sub aspectul savarsirii infractiuni de furt, prevazuta de art. 208 al.l - 209 al.l lit.g, i Cp.
Prin ordonanta procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria sector 6 Bucuresti din data de 25.11.2010, constatandu-se ca din actele dosarului rezulta indicii temeinice privind  savarsirea faptelor  retinute in sarcina inculpatului, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de acesta pentru savarsirea  infractiunilor cu privire la care s-a dispus inceperea urmaririi penale, retinandu-se ca in la data de 16.11.2010, in jurul orelor 06.50, invinuitul a sustras din magazinul SC . SRL, fortand unul din geamurile societatii, un laptop marca Toshiba Satellite si doua plicuri cu produse etnobotanice, in valoare de aprox.3000.

Prin ordonanta din data de 24.11.2010 Sectia 21 politie  a luat fata de invinuit masura retinerii pe o perioada de 24 ore, incepand cu data de 24.11.2010, orele 17.15 , pana la data de 25.11.2010, orele 17.15.

Referitor la cazul invocat de Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 6 Bucuresti si prevazut de art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p., instanta constata ca acesta este incident in cauza, existand indicii temeinice ca inculpatul a savarsit infractiunile de care este invinuit, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Probele sau indiciile temeinice ca inculpatul a savarsit faptele de care este invinuit au intelesul prevazut de art. 63 alin. 1 C.proc.pen., respectiv art. 68 indice 1 C.proc.pen., adica elemente de fapt sau date din care rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte de urmarire penala a savarsit fapta. Acestor notiuni din dreptul intern le corespunzandu-le sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, respectiv – conform jurisprudentei CEDO in materie - fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana a comis o infractiune (cauza Fox, Campbell si Hartley c. Regatului Unit) fara a fi necesar ca la momentul luarii masurii arestarii preventive sa existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completa  ( cauza Murray c. Regatului Unit). 

In prezenta cauza exista indicii temeinice care sunt in masura sa determine o presupunere rezonabila in sensul comiterii de catre inculpat a infractiunii de furt calificat pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, de care este invinuit, rezultand din: plangerea si declaratia partii vatamate; proces verbal de cercetare la fata locului, planse fotografice,  procesul verbal de vizionare a CD-ului; plansa fotografica anexa la procesul verbal de vizionare privind activitatea infractionala intreprinsa de inculpat; declaratii martori; declaratiile inculpatului;
Inculpatul in fata instantei de judecata a invederat ca nu doreste sa declare nimic.
In concluzie, instanta apreciaza ca exista indicii temeinice in sensul art. 143 si art. 5 CEDO care sa fundamenteze presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit faptele retinute in sarcina sa.
In legatura cu existenta probelor in sensul ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea public, instanta retine ca in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului se admite ca anumite infractiuni, prin gravitatea lor si prin reactia publica la savarsirea lor, pot da nastere unui pericol pentru ordinea publica ce ar putea sa justifice arestarea preventiva cel putin pentru o perioada de timp. Pe de alta parte, insa, acest motiv al protectiei ordinii publice nu poate fi considerat pertinent si suficient decat daca se bazeaza pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea sau lasarea persoanei in libertate ar crea un pericol real pentru ordinea publica. Instanta trebuie, deci, sa justifice in termeni concreti prin ce se manifesta acea atingere a ordinii publice ( cauza Dumont-Maliverg c. Frantei).
In prezenta cauza instanta se raporteaza la circumstantele reale de savarsire a faptei, respectiv in timpul noptii. prin efractie fortand unul din geamurile societatii. De asemenea, apreciaza ca lasarea in libertate a acestuia ar incuraja comiterea unor infractiuni asemanatoare de catre alte persoane s-ar acredita ideea ca justitia nu actioneaza ferm impotriva persoanelor care savarsesc fapte penale si s-ar crea in randul opiniei publice un sentiment de insecuritate, precum si de catre inculpat, care cu toate ca fusese prins de catre politie dupa savarsirea primei fapte, nu a pregetat in a comite, la numai cateva zile, o noua infractiune de furt.
Se mai retin si circumstantele personale ale inculpatului, care are un trecut infractional bogat, suferind mai multe condamnari cu caracter administrativ, precum si faptul ca acesta este consumator de droguri asa cum rezulta din declaratia acestuia.
Se mai retine ca inculpatul nu are loc de munca si nici ocupatie, avand insa de intretinut un copil, asa cum rezulta din declaratiile sale. Prin urmare, exista riscul ca inculpatul, in dorinta de a-si satisface nevoile materiale, sa recurga si la savarsirea de alte fapte prevazute de legea penala.
Nu trebuie neglijat nici faptul ca numarul infractiunilor contra patrimoniului a crescut alarmant ( inclusiv cele savarsite in cadrul complexelor studentesti) si ca este necesara adoptarea unei reactii ferme din partea autoritatilor pentru a diminua sentimentul de insecuritate al opiniei publice pe fondul crizei financiare globale, dar si pentru a descuraja adoptarea unor conduite antisociale in conditiile in care pe fondul lipsei de resurse materiale se intelege cu dificultate importanta respectarii valorilor ocrotite de legea penala.
Totodata, instanta apreciaza ca privarea de liberate a inculpatului este necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, atata timp cat acesta a avut o atitudine partial sincera asa cum rezulta din declaratiile date.
In consecinta, prin luarea in considerare a tuturor imprejurarilor cauzei instanta are convingerea ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica, iar masura privarii de libertate este adecvata ( cauza Clooth c. Belgiei; Matznetter c. Austriei), asa incat pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal este necesar a se lua fata de inculpat tocmai masura arestarii preventive dintre masurile preventive reglementate de lege, nefiind suficienta pentru buna desfasurare a procesului penal luarea fata de acesta masuri alternative cum ar fi masura obligarii de a nu parasi localitatea Bucuresti asa cum a solicitat acesta.
Astfel, apreciind ca masura privarii de liberate a inculpatului prezinta caracter rezonabil prin raportare la natura interesului public ocrotit, in baza art. 149 indice  alin. 9 – 12 C.proc.pen. rap. la art. 143 C.proc.pen., art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen. si art. 136 alin. 1, 6 si 8 C.proc.pen., precum si ale art. 149 si art. 151 C.proc.pen., va admite propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti, urmand a dispune arestarea preventiva a inculpatului pe o durata de 29 de zile, incepand din data de 25.11.2010 pana la data de 23.12.2010inclusiv.
In temeiul disp.art.192 alin.3 Cod proc.pen, cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia.