Lovituri si alte vatamari

I. Sesizarea instantei

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu din data de 18.08.2008 emis in dosarul nr. 103/P/2008 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului S.F. , pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 alin. 2 si 4 Cpen.
In fapt, s-a retinut in esenta prin actul de trimitere in judecata ca inculpatul in data de 26.12.2007 a produs din culpa sa exclusiva un accident de circulatie soldat cu vatamarea corporala a victimei B.A. ce a suferit leziuni vindecabile in 80-90 de zile de ingrijiri medicale.
Starea de fapt retinuta se arata ca ar fi dovedita de urmatoarele mijloace de proba:
- procesul-verbal de cercetare la fata locului -  filele 5-7,
- schita locului accidentului, insotita de planse fotografice - filele 8-15,
- adresele Societatilor de Asigurare ( A.B.A SRL – Sibiu, Romania si A.B. -Budapesta, Ungaria) – filele 23 si 23 bis,
- adresa formulata de catre „Frigo Erd KFT” din orasul ERD-Ungaria, prin care s-a aratat ca inculpatul s-a aflat in timpul programului de lucru, deplasandu-se cu autoturismul in interesul firmei si pe traseul stabilit de conducerea societatii – fila 25,
- plangerile penale ale partii vatamate – filele 33-34,
- raport de constatare medico-legala, din care a rezultat ca partea vatamata a suferit leziuni vindecabile in 80-90 zile de ingrijiri medicale – filele 36 si 37,
- adresa S.C.J.U Sibiu, prin care s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 2590,49 – fila 38,
- declaratiile martorilor : M.A., I.A.F., P.A., L.N. si P.I. – filele 40-47,
- declaratiile inculpatului.
Pe rolul Judecatoriei Sibiu cauza a fost inregistrata la nr.5877/306/2008.
In faza de judecata a procedat instanta la audierea inculpatului(filele 38-39) si a martorilor P.A.(fila 40), M.L.A.(fila 56) si I.A.F.(fila 57). Instanta a dispus in cauza si efectuarea unui raport de expertiza medico-legala a partii vatamate(filele 103-105) si a unui raport de expertiza tehnica auto(filele 127-144 si 153-154).

II. Starea de fapt

Din analiza coroborata a probelor administrate in cauza retine instanta urmatoarea stare de fapt:
In data de 26.12.2007, in jurul orei 20,45, in timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare IBN 697 pe DN 1 dinspre Sibiu spre Sebes, in aproprierea comunei Cristian, jud. Sibiu, parcurgand un sector de drum care prezenta mai multe curbe deosebit de periculoase, inculpatul a pierdut controlul volanului, a intrat in derapaj si a patruns pe contrasens, unde a intrat in coliziune cu autoturismul marca Opel Agila, cu nr. de inmatriculare SB-22-ALO, condus regulamentar de martorul M.L.. In urma impactului partea vatamata B.A., pasager in autoturismul Opel, a suferit leziuni vindecabile in 80-90 de zile de ingrijiri medicale.
Din probele administrate in cauza a rezultat ca evenimentul rutier s-a produs din culpa inculpatului, care nu a respectat semnificatia indicatoarelor „curbe deosebit de periculoase” si nu a adaptat viteza autoturismului pe care-l conducea la conditiile unui carosabil umed, a derapat si a ajuns pe contrasens, unde a intrat in coliziune cu autoturismul in care se afla partea vatamata, incalcand astfel prevederile art. 41 al. 1 din OUG 195/2002 Modif.

III. Analiza mijloacelor de proba

Starea de fapt astfel cum mai sus a fost descrisa de catre instanta a fost stabilita pe baza analizei coroborate a probelor administrate in cauza.
Din raportul de expertiza tehnica auto intocmit in faza de judecata se desprinde concluzia ca accidentul s-a datorat culpei exclusive a inculpatului care a patruns intr-o curba deosebit de periculoasa corespunzator semnalizata cu o viteza superioara(de 54 km/h) celei legale(50 km/h). Din aceleasi concluzii se mai desprinde ideea ca inculpatul a intrat datorita vitezei superioare intr-un derapaj necontrolat, derapaj oprit de impactul cu autoturismul in care se afla partea vatamata.
Martorii audiati in cauza, martori oculari ai accidentului descriu la unison modul in care inculpatul patrunzand in curba a derapat si a patruns pe contrasens unde a avut loc impactul cu autoturismul ce o avea ca si pasager pe partea vatamata. Depozitiile martorilor sunt contradictorii doar in ceea ce priveste spatiul de patrundere a inculpatului pe sensul opus de mers. Daca martorii propusi de catre inculpat in sustinerea apararii sale sustin ca inculpatul ar fi patruns pe contrasens doar cu spatele autoturismului, martorul M.L.A.(conducatorul autoturismului ce circula pe sensul opus de mers cu care a avut loc impactul) arata ca a observat autoturismul condus de catre inculpat postat perpendicular pe banda sa de mers. Raportat si la concluziile expertului ce arata ca oprirea autoturismului condus de catre inculpat s-a realizat doar ca urmare a impactului cu autoturismul aflat pe sensul opus de mers au determinat instanta sa aprecieze ca depozitiile martorilor propusi de catre inculpat sunt nesincere in ceea ce priveste modul de patrundere pe contrasens, marimea spatiului pe care inculpatul a patruns si conditiile efective in care a avut loc impactul.
Inculpatul in depozitia sa recunoaste faptul ca a patruns pe contrasens ca urmare a deraparii dar, nuanteaza el, subliniind trei imprejurari ce el apreciaza ca il exonereaza de raspunderea penala: una referitoare la faptul ca soferul masinii in care se afla partea vatamata trebuia sa circule pe banda de langa acostament si nu pe cea de langa axul drumului , a doua aceea ca probabil sistemul de tractiune spate al autoturismului pe care il conducea a facut posibil derapajul si a treia aceea ca numarul mare de ocupanti ai autoturismului in care se afla partea vatamata a contribuit la gravitatea leziunilor. Apararile inculpatului sunt neintemeiate si instanta urmeaza a le inlatura.
Ca soferul autoturismului in care se afla partea vatamata putea circula pe banda de langa acostament este adevarat dar acest aspect este irelevant in cauza. In primul rand chiar expertul retine in cuprinsul expertizei tehnice intocmite ca daca soferul autoturismului in care se afla partea vatamata ar fi circulat pe banda de langa acostament ar fi fost posibil sa evite accidentul intrucat ar fi avut la dispozitie un spatiu mai amplu pentru o eventuala manevra de evitare. Noi apreciem ca acest lucru nu era deloc posibil intrucat daca ar fi circulat pe banda de langa acostament ar fi putut evita impactul doar daca iesea de pe carosabil in partea dreapta prin parapet de vreme ce din partea stanga venea in derapaj autoturismul condus de catre inculpat. Or nu vedem cum ar fi putut fi obligat soferul celui de-al doilea autoturism implicat in accident sa paraseasca banda de mers doar pentru a evita impactul cu autoturismul condus de catre inculpat fara a respecta dispozitiile legale. In al doilea rand raportandu-ne la starea de fapt din cauza nu putem sa nu observam ca masina in care se afla partea vatamata era condusa regulamentar pe sensul ei de mers si ca inculpatul a fost cel care din culpa sa exclusiva a derapat si a patruns pe contrasens. Nu poate fi retinuta culpa celui de-al doilea sofer numai pentru simplul fapt ca circula pe o banda si nu pe alta atata vreme cat se deplasa pe sensul sau de mers. Dimpotriva inculpatul a fost cel care din cauza nerespectarii dispozitiilor legale de circulatie pe drumurile publice a derapat si a intrat intempestiv pe sensul opus de mers.
Cea de-a doua aparare a inculpatului cum ca sistemul de tractiune al autoturismului ar fi facut posibil derapajul este irelevanta in cauza atata timp cat inculpatul cunostea existenta acestui mecanism si posibilele sale consecinte negative. Daca avea indoieli asupra deplasarii in siguranta inculpatul nu ar fi trebuit sa faca deplasarea.
In fine, cea de-a treia aparare cum ca numarul mare de pasageri  din autoturism a contribuit la producerea leziunilor partii vatamate este contrazisa cu argumente solide in cuprinsul suplimentului la raportul de expertiza unde expertul arata ca leziunile produse partii vatamate sunt rezultatul impactului dintre cele doua autoturisme si ca este impropriu a se afirma ca numarul mai mic sau mai mare de pasageri a contribuit in vreun fel(in sensul agravarii sau diminuarii leziunilor) la urmarile accidentului.

IV. Dreptul intern aplicabil si individualizarea judiciara a pedepsei

Fapta inculpatului S.F. care in timp ce conducea un autoturism pe DN 1 dinspre Sibiu spre Sebes, nu a respectat prevederile art. 41 al. 1 din OUG 195/2002 Modif. a patruns pe contrasens si astfel a accidentat pe partea vatamata B.A., care a suferit leziuni vindecabile in 80-90 de zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala grava din culpa prev. de art. 184 al. 2 si 4 cod penal.
La individualizarea judiciara a pedepsei ce instanta o va aplica inculpatului vor fi avute in vedere criteriile generale prev. de art. 72 alin. 1 Cpen. si anume dispozitiile partii generale a codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana inculpatului si imprejurarile ce agraveaza sau atenueaza raspunderea penala.
Raportat la aceste criterii si tinand seama si de modul si mijloacele de producere a accidentului(patrunderea pe sensul opus de mers ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind circulatia pe drumurile publice), imprejurarile de loc si timp ale comiteri faptei(noaptea, pe timp ploios, intr-un anotimp in care conditiile atmosferice obliga la o prudenta suplimentara in trafic), scopul urmarit(deplasarea cu viteza pentru a ajunge mai repede la destinatia din Ungaria), urmarile produse(leziunile produse victimei ce au necesitat  pentru vindecare 80-90 de zile de ingrijiri medicale) dar si cele mult mai grave ce s-ar fi putut produce(uciderea altor participanti nevinovati la trafic) si persoana inculpatului(partial sincer, fara antecedente penale, studii medii), lipsa circumstantelor de agravare sau atenuare justifica aprecierea ca aplicarea unei pedepse de 3 ani inchisoare este de natura a asigura atat scopul ei preventiv prevazut de catre legiuitor in cuprinsul art. 52 alin. 1 Cpen. cat si functia ei educativa.
O precizare se impune referitor la individualizarea judiciara a pedepsei.
Dupa cum se poate observa instanta s-a oprit asupra unei pedepse reprezentand maximul special al pedepsei prevazute de catre legiuitor in cuprinsul art. 184 alin. 4 Cpen. Pentru a stabili aceasta pedeapsa in formarea convingerii instantei a atarnat foarte mult atitudinea inculpatului din faza de urmarire penala si din fata instantei. Daca inculpatul recunoaste faptele in materialitatea lor(dar si aici doar partial dupa cum mai sus am aratat) acesta isi neaga vehement vinovatia sustinand ca „ de vina pentru producerea accidentului a fost soferul autoturismului ce venea din sens opus”. Or o asemenea conceptie absolut deformata a inculpatului asupra regulilor de circulatie pe drumurile publice nu numai ca nu poate fi acceptata dar trebuie aspru sanctionata. Nu poate fi admisa sub nici un motiv ideea ca este vinovat de accident soferul unui autoturism ce se deplaseaza absolut regulamentar pe sensul sau de mers numai pentru simplul motiv ca nu a avut previziunea si reactia suficienta de a evita impactul cu autoturismul condus de catre inculpat cu incalcarea flagranta a regulilor de circulatie pe drumurile publice. Probabil in conceptia fundamental eronata a inculpatului soferul advers ar fi trebuit sa paraseasca carosabilul indiferent de consecintele ce le-ar fi implicat pentru el doar pentru a-i face loc pe sosea unui inculpat care cu sfidarea dispozitiilor legale patrunde pe contrasens. Pentru aceste considerente instanta a hotarat sanctionarea exemplara a inculpatului in speranta ca „filozofia” acestuia cu privire la circulatia pe drumurile publice se va apropia pe viitor de dispozitiile legale incidente in materie.
In baza art. 71 alin. 2 Cpen. va interzice inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cpen.
In ceea ce priveste  pedeapsa accesorie  desi art. 71 alin. 2 Cpen. impune interzicerea automata a drepturilor prevazute la art. 64 lit. a, b si c Cpen.  in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii , in momentul in care hotararea de condamnare  a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei , pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei  , instanta va avea in vedere Decizia nr. 74/05.11.2007 pronuntata de Inalta Curte de casatie si Justitie in recurs in interesul legii . Potrivit acestei decizii , obligatorie conform art. 4142 alin .3 Cpp. , dispozitiile art. 71 Cp referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca , interzicerea drepturilor prevazute de  art. 64 lit. a – c Cp nu se va face in mod automat , prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instantei de judecata , in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 Cpen. Recursul in interesul legii pronuntat de instanta suprema in materie este in deplina concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Hirst c. Marii Britanii .
Ca atare , in prezenta cauza , instanta retine ca natura faptei savarsite si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala , prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a si lit.b Cpen. , respectiv , dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat – activitati ce presupun responsabilitatea sa civica , increderea publica sau exercitiul autoritatii - , motiv pentru care  exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei . Fata de aceste dispozitii si analizand circumstantele concrete ale prezentei cauze , instanta apreciaza ca in speta nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevazut de dispozitiile art. 64 lit. a teza I Cpen.
Atitudinea partial sincera a inculpatului, lipsa oricaror antecedente penale, faptul ca din datele existente la dosar inculpatul pare a se afla la prima abatere de la normele de circulatie pe drumurile publice, prezenta inculpatului in instanta la aproape toate termenele de judecata aratand ca a inteles cel putin partial consecintele faptelor sale nelegale sunt argumente in sprijinul ideii ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea ei.
Prin urmare in baza art. 81 alin. 1 Cpen. va suspenda conditionat executarea pedepsei pe o durata de 5 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 Cpen.
In baza art. 71 alin. 5 Cpen. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 359 Cpp. va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 Cpen.


V. Latura civila si cheltuielile judiciare

In cauza s-au constituit parti civile partile vatamate S.C.J. Sibiu cu suma de 2.590,49 lei cu titlu de cheltuieli generate de spitalizarea partii vatamate si partea vatamata B.A. cu sumele de 90.000 lei cu titlu de daune morale si 16.752,26 lei cu titlu de daune materiale(filele 16 si 17).
In cauza sunt intrunite toate conditiile raspunderii civile delictuale(fapta ilicita a inculpatului cauzatoare de prejudicii, vinovatia inculpatului sub forma culpei cu prevedere, prejudiciul cert atat sub aspectul intinderii sale cat mai ales sub aspectul existentei sale si raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs) astfel incat instanta urmeaza a admite actiunile exercitate in cauza dar cu cateva precizari si limitari.
Mai intai dorim sa aratam faptul ca obligarea inculpatului la despagubiri se va realiza in solidar cu societatea comerciala al carei angajat acesta era la momentul producerii accidentului, societate in al carei interes inculpatul se deplasa in seara accidentului.
In al doilea rand precizam noi ca actiunea civila a partii civile S.C.J. Sibiu va fi admisa in totalitate de vreme ce tratamentele medicale, consultatiile de specialitate si interventiile chirurgicale la care a fost supusa victima accidentului justifica aceste cheltuieli.
In al treilea rand acordarea daunelor morale in cuantum insa de 30.000lei este justificat dat fiind faptul ca victima accidentului a suferit nu numai leziuni fizice dar si psihice inerente unui asemenea accident si s-a vazut pusa in imposibilitatea ca o lunga perioada de timp sa exercite indeletnicirile curente de dinainte de accident. A urmarit de asemenea instanta ca prin acordarea daunelor morale sa evite si imbogatirea nejustificata a partii civile dar si spolierea inculpatului.
Acordarea daunelor materiale in cuantum de doar 11.765,60lei (reprezentand 11.389 lei salariul aferent celor trei luni in care partea vatamata s-a aflat in incapacitate de munca(fila 41), 336,60 lei contravaloarea medicamentelor(filele 23-24) si 40 lei contravaloarea transportului la spital cu autoturism taxi(fila 25) se justifica raportat la inscrisurile doveditoare depuse la dosar. Diferenta dintre epava autoturismului si suma cu care a fost despagubita de catre societatea de asigurare instanta nu o va acorda de vreme ce la dosar nu s-a depus nici un inscris care sa ateste temeinicia acestor cereri.
Prin urmare in baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. si a art. 1003 Cciv. va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. F.E.K. UNGARIA la plata sumelor de:
-11.765,60 lei cu titlu de despagubiri materiale si 30.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila B.A. si
-2.590,49 lei, cu dobanda legala la data platii, catre partea civila S.C.J. Sibiu cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 54 cu aplicarea art. 43 din Legea nr. 136/1995 va obliga societatea de asigurare din UNGARIA  in calitate de asigurator de raspundere civila, reprezentata prin S.C. A.T. S.A. Bucuresti, conform politei de asigurare internationala  seria  H/03/280912 sa preia riscul asigurat si sa plateasca partilor civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului prin prezenta sentinta, in limita prevederilor contractului de asigurare existent.
Pentru a adopta aceasta solutie a pornit instanta de la dezideratul de principiu inscris chiar in art. 1 alin. 2 Cpp. potrivit caruia procesul penal trebuie sa contribuie printre altele si la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor sale. Or protejarea persoanei nu poate sa nu aiba in vedere si patrimoniul sau, patrimoniu care odata vatamat ii da dreptul la repararea acestuia. Or protejarea acestui patrimoniu se realizeaza inclusiv prin garantia acoperirii daunei de catre persoana responsabila de producerea ei si, in cazul de fata, de catre societatea de asigurare la care era asigurat inculpatul tocmai pentru ca societatea de asigurare sa acopere prejudiciul in locul sau.
A constata doar calitatea de asigurator a societatii de asigurare fara a o si obliga efectiv la plata daunei nu ar face altceva decat sa dea nastere unui nou proces de vreme ce, neexistand un titlu executoriu impotriva societatii de asigurare, aceasta nu poate fi obligata direct la plata in locul inculpatului. In aceste conditii procesul penal in curs in loc sa stinga definitiv o stare conflictuala creata in societate nu ar face altceva decat sa dea nastere uneia noi si implicit unui nou proces.
Mai mult inexistenta unui titlu executoriu impotriva societatii de asigurare care se va opune in mod evident la acoperirea benevola a prejudiciului  face imposibila urmarirea acesteia pentru acoperirea pagubei si este afectata insasi ratiunea existentei unui contract de asigurare.
In fine apreciem noi ca aceasta modalitate de obligare a societatii de asigurare de a prelua riscul asigurat(de a-si indeplini practic obligatiile contractuale decurgand din savarsirea de catre inculpat a unei fapte ilicite ) este in masura a respecta si dreptul partilor la un proces echitabil, drept consfintit de dispozitiile art. 6 din C.E.D.O. , asigurandu-le acestora posibilitatea de a obtine nu doar un titlu executoriu lipsit de consistenta in ipoteza unei insolvabilitati a inculpatului ci posibilitatea efectiva de recuperare a prejudiciului cauzat.
Data fiind culpa infractionala exclusiva a inculpatului in baza art. 193 alin. 1 si 2 Cpp. va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 63 lei catre partea civila B.A. cu titlu de cheltuieli judiciare (reprezentand taxa de expertizare medico-legala) si in baza art. 191 alin. 1 si 3 Cpp. va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Pentru aceste motive ,

IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E

In baza art. 184 alin. 2 si 4 Cpen. condamna inculpatul S.F. la o pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin. 2 Cpen. interzice inculpatului exercitiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a si b Cpen.
In baza art. 81 alin. 1 Cpen. suspenda conditionat executarea pedepsei pe o durata de 5 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 Cpen.
In baza art. 71 alin. 5 Cpen. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art. 359 Cpp. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 si 84 Cpen.
In baza art. 14 si 346 alin. 1 Cpp. cu aplicarea art. 998-999 Cciv. si a art. 1003 Cciv. obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente S.C. F.E.K. UNGARIA la plata sumelor de:
-11.765,60 lei cu titlu de despagubiri materiale si 30.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila B.A. si
-2.590,49 lei, cu dobanda legala la data platii, catre partea civila S.C.J. Sibiu cu titlu de despagubiri materiale.
In baza art. 54 cu aplicarea art. 43 din Legea nr. 136/1995 obliga societatea de asigurare din UNGARIA  in calitate de asigurator de raspundere civila, reprezentata prin S.C. A.T. S.A. Bucuresti, conform politei de asigurare internationala  seria  H/03/280912 sa preia riscul asigurat si sa plateasca partilor civile despagubirile stabilite in sarcina inculpatului prin prezenta sentinta, in limita prevederilor contractului de asigurare existent.
In baza art. 193 alin. 1 si 2 Cpp. obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 63 lei catre partea civila B.A. cu titlu de cheltuieli judiciare.
In baza art. 191 alin. 1 si 3 Cpp. obliga inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 3.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare cu Ministerul Public si de la comunicare cu partea vatamata, partea civila, asigurator si cu partea responsabila civilmente.
Pronuntata in sedinta publica azi, 03.06.2009.