RECURS. ARESTARE PREVENTIVA

RECURS. ARESTARE PREVENTIVA

Decizia penala nr. 78 din 4 septembrie 2009

Prin incheierea de sedinta nr. 25/U/2009 din data de 31.08.2009, pronuntata in dosarul nr. 3440/103/2009 al Tribunalului Neamt, s-a dispus respingerea propunerii de luare a masurii arestului preventiv a inculpatilor B. C. A., A. B. si C. S. l., cercetati pentru savarsirea infractiunilor de constituire de grup infractional organizat prevazuta de art. 7 din Legea nr. 39/2003, constituire de grup in scopul savarsirii de infractiuni, prevazuta de art. 8, din Legea nr. 39/2003, falsificare de valori straine si punere in circulatie de valori falsificate prevazuta de art. 284 raportat la art. 282 al. 1 si 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal si inselaciune, prevazuta de art. 215 al. 1 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, constand in aceea ca in cursul lunilor iunie si iulie 2009, impreuna cu inculpatul A. A. M., au falsificat 40 de bancnote din cupiura de 100 de euro, o parte vanzandu-le la diferite persoane.
In motivarea incheierii se arata ca in cursul lunii iunie 2009, inculpatul A. A. s-a inteles cu inculpatii A. B. si B. C. A., sa falsifice bancnote de 100 euro pe calculator, pe care ulterior sa le plaseze la diferite persoane.
Intrucat aveau nevoie de scanner, inculpatul A. A. M. 1-a contactat pe D. E. D., care avea calculator, laptop si scanner, explicandu-i intentiile pe care le au. D. E. a fost de acord cu propunerea facuta si, in aceste conditii, au mers la domiciliul sau inculpatii A. A., B. C., A. B., precum si I. A., B. G. si inca o persoana.
Initial, D. E. a incercat sa falsifice o bancnota, insa nu a reusit, motiv pentru care inculpatul B. C. a mers la domiciliul sau si a adus o alta imprimanta pe care s-a incercat din nou falsificarea, de catre inculpatul B. C.. Si aceasta incercare a esuat, motiv pentru care bancnotele au fost arse in spatele blocului.
Ulterior s-a reusit falsificarea bancnotei de 100 euro, la operatiune participand inculpatii A. A., B. C., D. E. si A. B., de fata fiind si I. A. si B. G.
Intr-o alta zi, tot la locuinta lui D. E. D., inculpatul C. S. l. a falsificat tot o bancnota de 100 euro. Pentru falsificarea acesteia, C. S. l. a decupat de pe o foaie de hartie format A4 un cadru de marimea unei bancnote de 100 euro, lipind foaia pe ecranul imprimantei cu banda scotch si falsificand peste 20 bancnote prin intoarcerea acestora pe ambele parti. Inculpatul C. S. l., in doua zile, s-a deplasat cu A. A. M. in municipiul R. si in alte localitati din judetele N. si B. in scopul valorificarii acestora. Cat timp a participat la vanzare C. S., nu s-a putut vinde nicio bancnota.
Inculpatul A. B., cu autoturismul proprietatea sa, s-a deplasat in mod repetat, in localitati din judetele N., B. si I., unde a vandut la diferite pensiuni si baruri, impreuna cu A. A. M. si B. C. A., peste 10 bancnote falsificate, cu sume cuprinse intre 320 - 400 lei bucata. Banii obtinuti din vanzarea bancnotelor au fost impartiti de catre inculpati.
In ceea ce priveste intrunirea conditiilor prevazute de art. 148 lit. f Cod procedura penala instanta a constatat ca doar prima conditie este indeplinita, in sensul ca pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani insa nu exista probe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Astfel, sustinerile din propunerea de arestare preventiva ca in cauza exista probe certe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica sunt nedovedite, avand in vedere faptul ca dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala conditioneaza indeplinirea acestei conditii de existenta unor probe certe de pericol.
Din actele dosarului rezulta ca organele de urmarire penala s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea faptelor, la data de 16 iulie 2009, majoritatea actelor de urmarire penala fiind facute in cursul lunii iulie 2009 - inceputul lunii august 2009, perioada in care au fost efectuate constatarile tehnico-stiintifice, au fost audiati toti inculpatii si invinuitii, au fost audiate partile vatamate si martorii. Astfel, inculpatului C. S. l. i-au fost luate 2 declaratii la data de 27 iulie 2009, inculpatului A. B. i-au fost luate tot 2 declaratii la data de 4 august, iar inculpatul B. C. A. a fost audiat la data de 3 august 2009, tara ca fata de acestia sa se ia vreo masura preventiva. La data de 31 august 2009 acestia s-au prezentat la organele de urmarire penala in vederea efectuarii unor confruntari si, dupa efectuarea acestora s-a formulat propunerea de arestare preventiva, fara insa a se justifica din ce motive abia acum lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta pericol pentru ordinea publica, in conditiile in care se cunosteau autorii faptelor si activitatea infractionala a acestora inca de la inceputul lunii august 2009.
Mai mult decat atat, fata de inculpatul A. A. M. s-a formulat propunere de arestare preventiva la data de 12 august 2009, imediat dupa audierea acestuia, avand in vedere ca nu a putut fi audiat pana la acea data, intrucat fusese plecat din tara. Or, la data formularii propunerii de arestare preventiva a inculpatului A. A. M. existau la dosar toate actele de urmarire penala in baza carora s-a solicitat si arestarea celorlalti inculpati, mai putin procesele verbale de confruntare, din care insa nu rezulta elemente noi cu privire la autorii faptei si la activitatea lor infractionala.
Pericolul social pentru ordinea publica determinat de lasarea in libertate a inculpatilor nu poate fi justificat nici de numarul mare de infractiuni retinute in sarcina lor, avand in vedere faptul ca incadrarea juridica data pana in prezent faptelor este discutabila, intrucat infractiunile prevazute de art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003 nu pot coexista, intrunirea elementelor uneia din aceste infractiuni excluzand existenta celeilalte. De asemenea, in practica judiciara exista discutii cu privire la existenta in concurs a infractiunilor prevazute de art. 284 Cod penal si art. 215 Cod penal.
Fata de cele retinute mai sus, in temeiul art. 1491 Cod procedura penala, instanta a respins propunerea formulata.
Avand in vedere faptul ca in cauza urmeaza sa se efectueze si alte acte de urmarire penala, pentru aflarea adevarului si stabilirea corecta a situatiei de fapt, instanta a apreciat ca pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, se impune, in temeiul art. 1491 al. 12 Cod procedura penala, raportat la art. 1451 Cod procedura penala, luarea fata de inculpati a masurii obligarii de a nu parasi tara pe o durata de 30 de zile.
impotriva incheierii mentionate, in termen legal a declarat recurs procurorul. Prin motivele de recurs atasate la dosar solicita admiterea propunerii intrucat in realitate faptele comise de inculpatii B. C. A., A. B. si C. S. l. prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Art. 18 din Codul penal prevede ca „fapta care prezinta pericolul social in intelesul legii penale, este orice actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate in art. 1 si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse". Pericolul social este diferit de la o infractiune la alta. Teoreticienii dreptului fac distinctie intre pericolul social generic al infractiunii si pericolul concret. Pericolul social generic este determinat de legiuitor in momentul incriminarii faptei, tinandu-se seama de valorile sociale carora li se aduce atingere, gravitatea vatamarii si corespunde unui anumit grup de infractiuni. Pericolul social concret este determinat de organele judiciare cu ocazia analizei fiecarei fapte.
In cauza in care sunt cercetati B. C. A., A. B. si C. S. I. s-a apreciat de catre procuror ca faptele comise de acestia prezinta un pericol social deosebit. Aceasta opinie a procurorului a fost insusita si de catre Tribunalul Neamt care, pentru savarsirea acelorasi fapte, l-a arestat pe inculpatul A. A. M. la data de 12 august 2009, cu mandatul de arestare preventiva nr. 27/U/2009 emis in dosarul nr. 3314/103/2009.
In motivarea incheierii instanta a retinut ca inculpatii B. C. A., A. B. si C. S. l. au fost audiati anterior, in doua randuri, si nu s-a propus luarea masurii arestarii preventive fata de acestia. intr-adevar inculpatii au fost audiati de catre procuror imediat dupa ce A. A. M. a fugit in strainatate cu ajutorul B. C. A. si A. B. Acestia au dat insa declaratii incomplete, aruncand toata vina doar asupra lui A. A. M. despre care stiau ca nu se va intoarce curand in tara. Sesizandu-se de catre procuror faptul ca inculpatii au dat declaratii incomplete, au fost confruntati cu invinuitii B. G. si I. A., dar si-au mentinut atitudinea de recunoastere partiala a faptelor comise.
Pentru a putea fi convins A. A. M. sa se intoarca in tara cat mai curand, fara a se solicita arestarea acestuia in lipsa si indeplinirea formalitatilor greoaie de punere in executare a mandatului de arestare si aducerea lui in tara dupa cateva luni, procurorul i-a lasat in mod tactic in libertate pe inculpati, despre care se cunostea ca vor discuta cu A. A. M., cu scopul de a-1 convinge sa revina in tara intrucat nu i se va intampla nimic asa cum nu au patit nici ei nimic. Efectul imediat al masurii luate de procuror a fost ca A. A. M. a revenit de buna voie in tara, dupa putin timp si in mod surprinzator si-a recunoscut in totalitate vinovatia, declarand si multe aspecte care ii incriminau pe ceilalti inculpati si care nu fusesera recunoscute de acestia.
Fata de inculpatul A. A. M. s-a propus luarea masurii arestarii preventive, instanta insusind-o, emitand mandat de arestare. in mod normal dosarul a ramas la dispozitia instantei timp de mai multe zile, pentru motivarea masurii arestarii preventive si judecarii recursului declarat de inculpat. Dupa primirea dosarului de catre procuror au fost citati telefonic inculpatii B. C. A., A. B. si C. S. I. pentru a fi confruntati cu A. A. M. Cu ocazia confruntarii cei trei inculpati au avut aceeasi atitudine de recunoastere partiala a faptelor retinute, desi au fost pusi in fata unor probe certe de vinovatie, inclusiv a recunoasterilor dupa plansa fotografica tacute de doua dintre partile vatamate.
Pericolul social concret al faptelor comise de cei trei inculpati rezulta din probele care au fost puse la dispozitia instantei cu ocazia propunerii masurii arestarii preventive. Astfel, din declaratia partii vatamate I. C. (fila 75 dosar u.p.), rezulta ca in seara zilei de 22 iunie 2009 inculpatul A. B. a scos din buzunar un teanc de bancnote de 100 euro falsificate, din care i-a dat 2 bancnote acestuia, contravaloarea lor fiind primita de catre inculpatul A. A. M. Aceasta declaratie confirma declaratia inculpatului A. A. M. care sustine ca A.B. a participat, in doua randuri, la falsificarea de bancnote, odata la locuinta lui D. E. D. si a doua oara la locuinta lui B. C. A. Bancnotele falsificate au ramas asupra lui A. B. care impreuna cu B. C. A. au plecat cu autoturismul primului in Germania pentru a incerca plasarea pe piata a bancnotelor false (fila 103 dosar u.p.). Nu se cunoaste in concret daca cei doi au izbutit sa plaseze in Germania bancnote false si este posibil ca ei sa se fi intors cu o parte dintre bancnotele falsificate pe care le pot plasa oricand pe piata romaneasca.
Din toate probele administrate pana in prezent rezulta ca inculpatul C. S. I. a falsificat personal peste 20 bancnote de 100 euro, pe care le-a pastrat asupra lui si in doua zile consecutiv, asa cum a recunoscut si in instanta, s-a deplasat cu A. A. M. pentru a vinde aceste bancnote in localitati din judetele Neamt si Bacau. Este cert faptul ca nu au izbutit sa vanda nici una dintre bancnote ci acestea au ramas asupra lui C. S. I., care este posibil sa incerce oricand vanzarea acestora catre alte persoane.
Inculpatul B. C. A. nu este la primul contact cu legea penala, astfel acesta a mai fost cercetat intr-un dosar penal pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 290, 291 si art. 25 rap. la art. 215 alin. 1,2 si 3 C. penal, fapte pentru care Parchetul de pe langa Judecatoria Roman a dispus prin ordonanta din 28 mai 2009, deci cu putin timp inainte de comiterea faptelor din prezentul dosar, scoaterea sa de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ de 900 lei.
Din referatul de terminarea urmaririi penale intocmit de Politia municipiului Roman si aflat in dosarul de urmarire penala la filele 182 - 187, rezulta ca in seara zilei de 8 decembrie 2008, inculpatul B. C. A. i-a solicitat lui A. A. M. sa fure pentru el 4 cauciucuri pentru autoturismul sau marca BMW de la un alt autoturism apartinand lui D. D. C. si inmatriculat cu nr. ... Fapta a fost comisa iar dosarul se afla in prezent in curs de solutionare la Parchetul de pe langa Judecatoria Roman. Deci pericolul social prezentat de catre inculpatul B. C. A. este evident prin savarsirea de fapte repetate pentru care a fost si este cercetat in ultimele luni.
Pericolul social al faptelor comise de catre inculpati rezulta si din frecventa faptelor de punere in circulatie de bancnote falsificate inregistrate in ultimul timp la organele de urmarire penala din judetul Neamt si din judetele limitrofe. Aceste cauze sunt inregistrate cu autori necunoscuti iar daca in speta in cauza au putut fi identificati si cercetati autorii, apreciem ca se impune luarea masurii arestarii preventive.
Periculozitatea inculpatilor rezulta si din faptul ca in noaptea in care A. A. M. a fost prins in flagrant de catre organele de politie in timp ce incerca sa vanda o bancnota de 100 euro falsificata la o statie PECO din comuna S., judetul Neamt, impreuna cu invinuitii B. C. si I. A., A. A. M. a fugit de la Postul de politie S. si le-a solicitat inculpatilor B. C. A. si A. B sa-1 transporte de la S., la Pascani, pentru a fugi din tara, in scopul sustragerii de la urmarire penala. Cei doi inculpati au fost de acord si in aceeasi noapte, cu autoturismul lui B. C. A. l-au transportat pe A. A. M. la Pascani. Acest lucru nu a fost recunoscut de catre cei doi decat dupa ce au fost confruntati cu A. A. M.
B. C. A., A. B. si C. S. l. trebuie sa aiba acelasi tratament ca si inculpatul A. A. M. intrucat au comis aceleasi fapte ca si acesta si prezinta acelasi pericol social.
Instanta de control judiciar, examinand incheierea atacata in baza art. 38514 Cod procedura penala, pe baza actelor si lucrarilor dosarului, in raport de motivele de recurs invocate oral, cat si din oficiu, conform art. 3856, alin. 3 Cod procedura penala, constata ca aceasta este neintemeiata.
Fara a analiza activitatea infractionala a celor 3 inculpati, ce se prefigureaza din materialul de urmarire penala, si fara a verifica in continutul lor conditiile ce se impun a fi indeplinite pentru luarea masurii arestului preventiv, inclusiv notiunea de pericol concret pentru ordinea publica, prima instanta s-a limitat la a critica modul in care procurorul a inteles sa administreze mijloacele de proba si sa formuleze propunerile de luare a masurii arestului preventiv.
Or, nu acesta era obiectul sesizarii.
Constatand ca judecatorul primei instante a facut o analiza sumara a motivelor si conditiilor necesare luarii unei asemenea masuri procesuale, revine instantei de recurs sa procedeze in sensul acesta.
Din declaratiile celor trei intimati, precum si din declaratiile inculpatului A. A., rezulta ca, incepand cu luna iunie 2009, acasa la D. E. D., in mai multe randuri si dupa ce au inlaturat toate dificultatile ivite pe parcursul acestei operatiuni, inculpatul B. a adus bancnota originala de 100 euro si, apoi, propria imprimanta, acestia au falsificat 10 bancnote.
Ulterior, au avut loc mai multe acte materiale de plasare a lor prin schimbare in moneda nationala, dar si de confectionare de noi bancnote false, inclusiv in alte locatii. Au fost folosite autoturismele inculpatului A. si B.
Dupa plecarea inculpatilor B. si A in Germania pentru a schimba si alte bancnote acolo, A. 1-a cooptat si pe inculpatul C. S. l. si imbunatatind procesul de falsificare cu imprimanta, s-au mai produs 20 de bancnote fara valoare legala de circulatie, dar fidele celor cu o astfel de valoare.
Incercarile de plasare a acestora nu au reusit, s-au desfasurat pe parcursul a mai multe zile, culminand cu prinderea lui A., B., C. si I. pe raza com. S., jud. Neamt.
Modalitatea aleasa de cei trei inculpati in care au inteles sa obtina venituri, indiferent de starea materiala a lor sau a familiilor lor, este una cat se poate de ilegala nu numai in Romania, ci si in toate tarile civilizate, specifica unor grupuri de infractori cu o disponibilitate ridicata la fapte antisociale.
Activitatile repetate si perseverenta pe care au aratat-o, numarul mare de persoane implicate si de deplasari in localitati diferite de cele in care mai fusesera anterior, pe teritoriul a patru judete. Neamt, Bacau, Iasi si Suceava, in nici un caz nu scot in evidenta un episod accidental in viata lor, in care au fost angrenati de anturaj si de care nu au avut ragazul de a se delimita.
In consecinta, pe langa probele din care rezulta presupunerea rezonabila ca sunt autorii unor fapte grave, cu pedepse mari, si asta indiferent de incadrarea juridica ce va fi retinuta de organul judiciar. Curtea de Apel constata ca cei trei inculpati prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Astfel, pe langa nesiguranta pe care au creat-o comunitatii in valorile monetare straine care circula in cadrul ei, trebuie retinuta indignarea evidenta pe care membrii acesteia o manifesta in mod firesc. in acelasi timp, lasarea lor in libertate ar avea drept consecinta incurajarea altor persoane, ce au luat la cunostinta de activitatea acestora, de a proceda in mod similar la obtinerea de venituri facile, observand ca atitudinea societatii, in general, si a organelor judiciare, in special, este una de toleranta.