Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange; pericol social; aplicarea art. 18/1 Cod penal; criterii de apreciere a existentei pericolului social.

      7. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange; pericol social; aplicarea art. 18/1 Cod penal; criterii de apreciere a existentei pericolului social.
      
      Drept penal. Legi speciale. O.U.G. 195/2002
      
Art. 87 din O.U.G. nr. 195/2002;
Art. 18/1 Cod penal
      
      Conducerea autoturismului de catre inculpat pe drumurile publice, cu o imbibatie alcoolica ele 1,35%0, constituie o fapta ce poate avea urmari dintre cele mai grave pentru viata, sanatatea sa, integritatea corporala a altor persoane, ca si pentru integritatea unor bunuri, ceea ce-i confera gradul de pericol social al unei infractiuni. Numai lipsa antecedentelor penale si comportarea anterioara buna a inculpatului ,singurele date pozitive dintre criteriile de apreciere retinute de catre instanta de apel, nu simt de natura sa duca la concluzia lipsei pericolului social al faptei.

Curtea  de  apel Bacau – Sectia  penala,
Decizia  nr. 666  din 30 octombrie 2008
      
      Prin sentinta penala nr. l 904 din 19 septembrie 2007, pronuntata de catre Judecatoria Bacau, in temeiul art. 87 aliniat 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.l95/2002, republicata, cu aplicarea art. 74 lit. a si 76 lit. d Cod penal, a fost condamnat inculpatul S.C. la pedeapsa inchisorii de 5 luni.
      In temeiul art. 81 Coci penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 2 ani si 5 luni.
S-a atras atentia inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
      S-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a Iit.a si litera b Cod penal, in conditiile art.71 aliniat 5 Cod penal.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca inculpatul, in ziua de 8 septembrie 2006, a condus autoturismul, pe drumurile publice din comuna S., avand o imbibatie alcoolica in sange peste limita legala, respectiv de 1,30-1,35 g alcool pur /litru de sange.
      Impotriva sentintei, in termen legal a declarat apel inculpatul, iar Tribunalul Bacau, prin decizia penala nr.100/A din 21 februarie 2008, 1-a admis, a desfiintat hotararea primei instante si retinand cauza spre rejudecare, pe fond, in baza art.l 1 pct.2 litera a raportat Ia art.10 litera b/l Cod pr. penala, coroborat cu art.18/1 Cod penal, a dispus achitarea inculpatului, aplicandu-i acestuia o amenda administrativa.
      Tribunalul a apreciat ca in cauza sunt aplicabile dispozitiile art.18/1 Cod penal, prin prisma urmatoarelor imprejurari:
      - valoarea relativ mica a alcoolemiei de 1,30-1,35 %0;
      - existenta serioaselor dubii cu privire la modalitatea de recoltare a robelor biologice;
      - inculpatul a consumat ,potrivit declaratiei sale doar doua pahare cu vin;
      - desi, pierzand controlul volanului si a distrus un gard, in cauza nu s-a formulat plangere penala intrucat inculpatul a achitat prejudiciul produs;
      - inculpatul a avut anterior comiterii faptei deduse judecatii o buna comportare, fiind salariat la o unitate militara, iar pe parcursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti a fost sincer si cooperant.
      Impotriva deciziei pronuntate de tribunal, a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau criticand-o pentru netemeinicie, in sensul gresitei achitari, intrucat fapta comisa de inculpat, prezinta gradul de pericol al unei infractiuni.
      Instanta de control judiciar a constatat ca recursul Parchetului este intemeiat, pentru urmatoarele considerente:
      In conformitate cu prevederile art.18/1 din Codul penal, nu constituie infractiune, fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
      In aliniatul 2 al aceluiasi articol se precizeaza ca la stabilirea in concret a gradului de pericol social se fine seama de modul si mijloacele de savarsire ale faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita inculpatului.
      Examinand cauza prin prisma criteriilor susmentionate, Curtea a constatat ca fapta savarsita de catre inculpat prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
      Astfel, conducerea masinii pe drumurile publice de catre inculparea re avea o imbibatie alcoolica de l,30-l,35%0, constituie o fapta ce poate avea urmari dintre cele mai grave pentru viata, sanatatea sau integritatea corporala a altor persoane ca si pentru integritatea unor bunuri, ceea ce-i confera un caracter grav.
      Cat priveste motivarea instantei de apel, aceasta este neconvingatoare, incompleta si nesustinuta de probele existente la dosar. Referindu-se la un singur aspect al acestei motivari si anume ca exista serioase dubii privind recoltarea probelor biologice de la inculpat, tribunalul a ignorat procesul-verbal incheiat la data de 8 septembrie 2006 a fost semnat de catre inculpat, fara obiectiuni si necontestat ulterior de nimeni, din care rezulta ca acestuia i-au fost recoltate doua probe de sange, cu respectarea conditiilor legale.
      In schimb, tribunalul nu a facut nici o referire la faptul ca prin atitudinea sa, inculpatul a pus in pericol viata persoanelor aflate in masina pe care o conducea in stare de ebrietate, a persoanelor care circulau pe acelasi drum, netinand scama nici de urmarile grave ce au avut loc in momentul pierderii controlului volanului, respectiv accidentarea unui ocupant al masinii, care a fost internat in spital o perioada apreciabila de timp, dar care fiind cumnat cu inculpatul, nu a mai depus plangere penala impotriva acestuia.
      Desi rezulta din actele dosarului, totusi tribunalul a ignorat si imprejurarea ca in conditiile susmentionate, inculpatul a distrus un gard, a carei contravaloare a achitat-o proprietarului in timpul urmaririi penale, astfel ca nu s-a mai formulat plangere nici de catre acesta impotriva sa.
      Pentru motivele aratate, recursul Parchetului a fost admis, decizia casata, mentinandu-se ca temeinica si legala hotararea primei instante, care in mod corect a apreciat gradul de pericol social al faptei comise de catre inculpat, dispunand condamnarea acestuia, cu respectarea tuturor criteriilor legale privind individualizarea pedepsei aplicate.