Drept penal. Infractiunile de rele tratamente aplicate minorului si vatamare corporala grava absorbite in infractiunea de omor deosebit de grav. Individualizarea judiciara a pedepsei

      3. Drept penal. Infractiunile de rele tratamente aplicate minorului si vatamare corporala grava absorbite in infractiunea de omor deosebit de grav. Individualizarea judiciara a pedepsei
      
      Cuprins pe materii: Drept penal
      
      Legislatia relevanta:ART. 181 C.p., art. 176 C.p., art. 306 C.p..
      
       Actele de agresiune precum si inactiunea inculpatei, in conditiile in care ii revenea obligatia de a asigura victimei asistenta medicala au fost de natura sa contribuie la decesul victimei, situatie in care infractiunile de rele tratamente si vatamare corporala grava se absorb in continutul infractiunii de omor deosebit de grav , in acest sens avandu-se in vedere si decizia penala nr. 1917/1994 a fostei Curti Supreme de Justitie; cu privire la individualizarea judiciara a pedepsei trebuie avute in vedere toate imprejurarile comiterii faptei, inclusiv pe acelea care au creat circumstantele producerii acesteia. In acest sens se va tine seama pe de o parte de caracterul extrem de grav al faptelor comise si mai ales a urmarilor acestora insa pe de alta parte si de atitudinea psihica a inculpatei in raport de fapta savarsita, deforma de vinovatie retinuta in sarcina acesteia, de toate aspectele retinute privitoare la modul de producere a leziunilor, de culpa autoritatilor care, intr-o anumita masura, s-a suprapus peste activitatea infractionala a inculpatei si a favorizat prelungirea in timp a acesteia. Instanta este datoare sa se detaseze de reactiile emotionale pe care cu siguranta orice persoana le-ar avea la o descriere a faptelor retinute in sarcina inculpatei sau la vederea fotografiilor judiciare cu corpul victimei si sa tina seama de toate circumstantele, inclusiv de cele favorabile inculpatei. In acest sens sunt justificate considerentele primei instante care nu s-a orientat spre aplicarea pedepsei detentiunii pe viata, insa pentru aceleasi motive nu se impune nici aplicarea unei pedepse intr-un cuantum spre maximul special.
      Curtea de Apel Bacau, sectia penala, cauze minori si familie - Decizia penala nr. 323 din 27.05.2010
      
      
      Prin sentinta penala nr. 243/p/22.12.2009 pronuntata de Tribunalul Neamt in dosarul penal nr. 3011/112/2008 s-au dispus urmatoarele:
      In temeiul art. 334 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimisa in judecata inculpata F. M., din infractiunile de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului, prevazute de art. 174 alin.l, art. 175 lit.d Cod penal, de art. 182 alin.2 Cod penal si de art. 306 Cod penal, in infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin.l, art. 176 alin.l lit.a Cod penal si in consecinta:
       A fost condamnata inculpata F.M., in prezent arestata preventiv in Penitenciarul Bacau, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin.l, art. 176 alin.l lit.a Cod penal, la pedeapsa principala de 22 (douazeci si doi) ani inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art 64 alin.l lit a teza II si lit.b Cod penal, pe o durata de 9 ( noua) ani, dupa executarea pedepsei principale.
      In temeiul art. 357 alin.3 Cod procedura penala, s-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin.l lit.a teza II si lit.b Cod penal, pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 alin.2 Cod penal.
      In temeiul art. 350 alin.l Cod procedura penala, s-a mentinut masura arestarii preventive luata fata de inculpata, iar in temeiul art. 88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa, durata retinerii si arestarii preventive efectuata de la data de 21.08.2008 si pana la data pronuntarii prezentei sentinte, respectiv 22.12.2009.
      S-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila R .S., iar in temeiul art. 14, art. 346 Cod procedura penala raportat la art. 998 si urmatoarele Cod civil, a fost obligata inculpata sa plateasca partii civile suma de 15.000 lei, cu titlu de daune materiale si suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale.
      S-a constatat ca inculpata a fost asistata de aparator ales.
      In temeiul art. 191 alin.l Cod procedura penala, a fost obligata inculpata sa plateasca statului, suma de 6.000 lei, cheltuieli judiciare.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a avut in vedere in principal urmatoarea situatie de fapt:
      Inculpata F. M. pana la data arestarii preventive, locuia intr-un apartament proprietate personala - cu doua camere, situat in municipiul Bistrita, str. A. T., impreuna cu copii sai naturali - F. D. si F. A., fiind divortata de sot, de mai multi ani.
      Neavand posibilitati materiale pentru a-si intretine familia, inculpata in cursul anului 2000, a obtinut atestatul de asistent maternal profesionist, iar in cursul anului 2001,1-a primit in plasament pe minorul P. I., care avea pe atunci doar cateva luni si de care s-a ingrijit in mod corespunzator, pana la data de 21.08.2008, cand a fost arestata preventiv, iar copilul a fost preluat de un alt asistent maternal.
      La data de 28.02.2007, prin dispozitia nr. 6, privind stabilirea plasamentului in regim de urgenta pentru copilul R. L., emisa de Consiliul Judetean Bistrita Nasaud - Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, s-a stabilit plasamentul minorului la asistentul maternal F. M., intrucat mama minorului - R. S., se afla in executarea unei pedepse privative de libertate.
      Masura de plasament in regim de urgenta s-a impus, intrucat asistenta maternala profesionista - R. M., a renuntat din motive personale, la statutul de asistent maternal, dupa ce 1-a crescut timp de 2 ani pe minorul R. L., respectiv de la varsta de 1 an si pana la varsta de 3 ani. Minorul a fost preluat de inculpata la data de 01.03.2007 si avea o stare de sanatate buna, nu avea probleme de comunicare, era vioi si jucaus.
      Prin sentinta civila nr. 201/F/2007 din 05.04.2007, pronuntata de Tribunalul Bistrita Nasaud, s-a dispus inlocuirea plasamentului in regim de urgenta a minorului, cu masura plasamentului la asistentul maternal profesionist F. M..
      La inceput inculpata s-a comportat la fel cu ambii minori luati in plasament, insa dupa un timp si-a schimbat radical comportamentul fata de minorul R. L..
      Din declaratia martorei C. M. (f.282 dosar instanta), rezulta ca in cursul lunii martie 2007, inculpata s-a prezentat la cabinetul acestui doctor de familie, impreuna cu minorul R. L., pentru a-1 inscrie pe listele de pacienti si a avea un doctor de familie. Doctorul 1-a consultat pe copil si a constatat ca era sanatos. in luna aprilie 2007, inculpata s-a prezentat din nou la cabinetul doctorului, cu minorul, care avea rosu in gat, ocazie cu care doctorul 1-a consultat si i-a dat o reteta pentru medicamente.
      In luna august 2007, inculpata 1-a dus din nou pe minor la doctor, pentru ca avea un panaritiu la un deget de la mana dreapta, iar in urma consultatiei, s-a constatat ca minorul era sanatos, nu avea bube pe corp, iar panaritiul era nesemnificativ si s-a vindecat prin ungerea degetului cu o crema.
      Tot atunci, doctorul i-a facut minorului un vaccin pentru difterie si tetanos, iar acest figura cu toate vaccinurile obligatorii efectuate, conform programului national de vaccinare.
      Inculpata 1-a prezentat pentru ultima oara pe R. L., la doctorul de familie, la data de 12 mai 2008, ocazie cu care i s-a recomandat inculpatei sa-i faca analizele minorului, iar dupa 4 zile au revenit cu analizele la doctor si i-a fost recomandat copilului tratament pentru anemie. Nici atunci minorul nu prezenta nici un fel de leziuni pe corp, analizele erau bune, cu exceptia anemiei si nu s-a semnalat prezenta stafilococului aureus sau a vreunei alte infectii in corp.
      Inculpata a inceput sa-1 loveasca pe minor cate putin din luna aprilie 2008, aspect confirmat de martora R. M. (f.281 dosar instanta), care 1-a cautat intr-o zi din luna aprilie 2008 pe minor la gradinita si negasindu-1, a intrebat-o pe educatoarea L. A., ce s-a intamplat de copilul nu a fost adus la gradinita, iar aceasta i-a spus ca R. L. nu mai fusese adus de o saptamana la gradinita, ca 1-a vazut schiopatand la un picior si era vanat. Auzind ca minorul prezenta urme de lovituri, fosta asistenta maternala a minorului - R. M., a anuntat telefonic Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Bistrita Nasaud, iar salariatul care a primit telefonul, i-a comunicat ca a luat in evidenta sesizarea, dar ulterior a aflat ca nici o persoana de la institutia respectiva nu s-a interesat de soarta copilului.
      Din partea institutiei judetene de ocrotire a copiilor, a fost desemnata ca asistent social, numita S. R., care nu s-a deplasat niciodata la domiciliul inculpatei, pentru a verifica conditiile in care era crescut si ingrijit minorul R. L., punand aceasta situatie, pe seama volumului imens de munca pe care-1 avea.
      Din declaratiile martorei S. R. (f.206 dosar instanta), rezulta ca la domiciliul inculpatei, s-a prezentat o data, asistenta sociala M. S., atunci cand s-a efectuat transferul minorului de la asistenta maternala R. M. la inculpata, pentru ca trebuia facut raportul de transfer, iar in luna ianuarie 2008, a efectuat o vizita la domiciliul inculpatei, asistenta sociala B. M., care a comunicat ca ambii minori sunt bine ingrijiti si nu s-au constatat nereguli.
      S. R. a aratat ca asistentii maternali trebuiau sa faca rapoarte despre modul in care se ocupau de copii, din trei in trei luni, iar inculpata isi indeplinea aceasta obligatie.
      Asistenta sociala a declarat ca il vedea pe minorul R. L., atunci cand inculpata il aducea la sediul Directiei pentru Protectia Copilului, impreuna cu minorul P. I., iar ultima oara 1-a vazut pe copilul R., in luna ianuarie 2008, cand a constatat ca minorul se prezenta bine, era vesel si energic.
      La sfarsitul lunii mai 2008, pe corpul minorului R. L., au inceput sa apara niste bubite, motiv pentru care inculpata s-a prezentat cu copilul la un medic dermatolog din oras, care i-a prescris o crema, cu care-1 ungea mereu pe corp, fara ca ulterior sa-1 prezinte pe Lucian unui medic specialist.
      Insa, din luna iunie 2008, inculpata a inceput sa fie agresiva cu minorul R. L., pe fondul consumului zilnic de bauturi alcoolice (bere) si al nemultumirilor si certurilor pe care le declansa fata de fiica sa - F. D., din cauza ca aceasta avea relatii cu un tanar de etnie rroma, R. L. fiind de asemenea de etnie rroma, motiv pentru care fata era nevoita sa plece de nenumarate ori de la domiciliu si sa doarma pe la prietenele sale, mai multe zile la rand.
      Din cauza fricii pe care a capatat-o fata de inculpata, minorul R. L., a inceput sa urineze in pantaloni si sa fie foarte retras, aspect care o enerva foarte tare pe inculpata, care-1 lovea pe copil de mai multe ori pe zi, si-1 ducea in baie, unde il tinea ore in sir, copilului fiindu-i frica sa mai iasa din baie.
      Din declaratia martorului P. I. (f. 159-160 dosar instanta), rezulta ca inculpata il lovea pe R. L., mai ales cand el era plecat afara si a auzit de mai multe ori, din baie, urletele disperate de durere ale copilului, pe care 1-a vazut in cateva randuri cu vanatai pe corp, dandu-si seama ca baiatul era batut, iar odata a vazut cand inculpata 1-a lovit cu o lingura de lemn, groasa si lunga.
      Martorul a mai declarat ca R. L. ramanea inchis in baie cate o zi intreaga si, chiar daca usa de la baie nu era incuiata, acestuia ii era frica sa se apropie de usa, tremurand tot timpul dupa ce iesea din baie.
      Inculpata nu-1 lasa pe minorul R. L. sa manance singur, pentru a nu face mizerie si-1 hranea ea, plina de nervi si nerabdare, si, neavand suficienta rabdare pentru a-1 hrani pana la capat, copilul nu se satura aproape niciodata.
      De asemenea, inculpata tipa tot timpul la L. si niciodata nu i s-a adresat frumos si bland si din aceasta cauza, copilul nu mergea de buna voie la inculpata si nu se manifesta normal fata de aceasta, tremurand cand o vedea. Inculpata prefera ca L. sa ramana in baie, pentru a nu se scapa pe el in casa, iar atunci cand vreun membru din familie voia sa mearga la baie, inculpata il scotea pe L. din baie, dupa care-1 baga din nou.
      Copilul statea in picioare in baie pe un covor mai gros.
      Martorul a aratat ca, inculpata il spala in baie pe L. si dupa ce il spala il lasa acolo, chiar daca era amiaza zilei, chemandu-1 in camera abia la ora 22,00.
      De multe ori, copii inculpatei i-au luat apararea lui L., spunandu-i mamei lor, sa-1 lase in pace si sa nu-1 mai bata.
      Din cauza batailor pe care le primea de la inculpata, suferinta lui L. era foarte mare, atat din cauza bubelor pe care le avea pe corp, cat si a leziunilor care se suprapuneau peste bube si peste alte leziuni de pe suprafata corpului.
      Cu toate ca minorul se afla in mare suferinta, din cauza leziunilor pe care le avea pe corp, inculpata nu l-a prezentat pe L. la doctor si nu si-a manifestat vreodata ingrijorarea ca minorul s-ar simti rau, sau ca l-ar durea ceva.
      Martorul P. I. a declarat ca, a vazut la un moment dat ca L. nu putea merge bine pentru ca il durea tare piciorul stang si atunci cand nu mai putea de durere se aseza pe covor si se vaieta ca il doare. Cu toate acestea, inculpata nu l-a luat in seama pe copil si nu l-a dus la doctor.
      Toate ranile cauzate prin lovirea repetata a victimei de catre inculpata, s-au acutizat in timp, devenind grave si provocand dureri insuportabile, copilul supunand atunci cand era intrebat cine l-a lovit, ca „tanti rea l-a batut".
      Cu o luna si jumatate inainte de decesul minorului, fiica inculpatei a plecat cu ambii copii, la prietena sa A. O., cu scopul de a merge la politie si a reclama comportarea nefireasca a mamei sale, fata de minorul R. L., insa a venit fratele acesteia - F. A., care i-a spus sa mearga acasa, ca organele de politie au ajuns deja acolo, lucru total neadevarat, dar spusele acestuia au determinat-o pe sora sa sa-i dea copii si sa-i duca acasa.
      Din declaratia martorei F. D. (f.278-278 dosar instanta), a rezultat ca in ziua respectiva R. L., prezenta o leziune profunda la picior si avea bubite si urme de violenta la gura si la arcada ochiului. Dorinta martorei F. D., a fost sa anunte politia pentru ca minorul R. L., sa nu mai fie chinuit in casa familiei sale si sa fie dispuse masurile necesare de protectie pentru ca minorul sa fie inapoiat organelor sociale abilitate.
      Martora a aratat ca a intervenit de mai multe ori, pe langa mama sa, ca sa nu-1 mai bata pe minor, insa aceasta se enerva si o dadea afara din casa si asta pentru ca nu avea nici un fel de afectiune pentru copil si nu-1 suporta fiindca era de etnie rroma. Chiar R. L. i-a spus in cateva randuri fetei ca „M. este rea, ca nu-1 vrea si nu tine la el", iar atunci cand l-a intrebat cine i-a cauzat leziunile, i-a spus ca i le-a facut M..
      Cu toate acestea, in luna august 2008, in loc ca inculpata sa se opreasca din agresarea minorului si sa se deplaseze cu minorul la unitatile sanitare din oras, a continuat sa fie si mai violenta in comportare.
      Astfel, F. M. l-a lovit pe copil cu lingura de lemn pe care o folosea la mancare si l-a trantit cu capul de chiuveta, cauzandu-i leziunile grave din zona capului.
      Comportament violent al inculpatei a fost precizat si de fostul sot al acesteia - F. V., care a relatat in declaratia sa (f.205 dosar instanta), ca motivele care au determinat divortul dintre ei, au fost consumul repetat si excesiv de bauturi alcoolice de catre inculpata si comportarea violenta a acesteia fata de el si fata de copii lor.
      Cand se afla sub influenta bauturilor alcoolice, inculpata isi lovea de multe ori copiii, cu palmele si cu capul de pereti si de dulapuri, iar din aceasta cauza, copii prezentau leziuni, care-i impiedicau sa iasa afara din casa, cateva zile la rand.
      Cu o saptamana inainte de decesul victimei, F. D., vazand ca minorul R. L. avea bube pe corp, o leziune foarte grava la picior si sesizand ca baiatului ii cadea parul, i-a spus mamei sale, sa mearga cu copilul la doctor, insa aceasta i-a raspuns ca nu are de ce sa mearga la doctor, intrucat copilul nu are nimic.
      Lovirea minorului cu si de corpuri dure, a fost urmata de taierea unor portiuni de tegumente de piele sau bucati de pe anumite organe, care erau infectate si necrozate si de arderea cu tigara a unor astfel de zone.
      Cu trei zile inainte de deces, P. I. a observat ca o parte din urechea stanga a lui L. era taiata si avea o scoarta de sange inchegat deasupra, iar de durere copilul plangea, insa nici de aceasta data, inculpata nu 1-a bagat in seama si nu 1-a dus la doctor.
      Datorita indiferentei totale si a neglijentei pe care inculpata a manifestat-o fata de minorul aflat in neputinta de a se apara si a agresarii fizice pana in ultima clipa de viata, victima a ajuns intr-o stare terminala septica, cu leziuni traumatice tegumentare suprainfectate si cu leziuni meningo - cerebrale posttraumatice.
      Pe acest fond de agonie, in seara zilei de 20.08.2008, inculpata a incercat sa-1 hraneasca pe copil, dar acesta nu mai putea deschide gura pentru a manca si atunci F. M. i-a fortat deschiderea gurii cu o lingurita, indesandu-i mancarea pe gat.
      Incercarea repetata de a-1 hrani fortat pe copil, i-au cauzat acestuia o multitudine de leziuni grave, prioro - nazale si gingivo - dentare, produse prin actiunea muchiei lingurii folosite de inculpata la introducerea mancarii in gura.
      Acest aspect a fost confirmat de P.I., care era de fata cand inculpata il hranea pe R. L. si a declarat ca (f.160 dosar instanta), inculpata i-a indesat acestuia mancarea pe gat, cu o lingura obisnuita, dupa care copilul s-a culcat, iar dimineata a fost gasit mort.
      A doua zi dimineata, sesizand decesul minorului, inculpata a sunat pe o colega, care a venit la domiciliul ei, iar aceasta a sunat la Serviciul de Ambulanta Judetean Bistrita Nasaud, care a trimis o salvare, cu care copilul a fost transportat la spital.
      Inainte de a sosi salvarea, inculpata a cosmetizat victima, in sensul ca i-a sters ranile cu spirt medicinal, iar ranile deschis au absorbit alcoolul, care a intrat in sange si au produs victimei alcoolemia gasita la autopsia cadavrului. Acesta este singura explicatie plauzibila privind alcoolemia cadavrului de 1,00 gr. o/oo, intrucat din probe nu rezulta ca inculpata i-ar fi dat sa bea copilului, care oricum nu ar fi putut inghiti, o cantitate atat de mare de alcool, in starea grava in care se afla.
      Conform raportului de constatare medico - legala nr. 2457 /III/351/2008, intocmit de Serviciul de Medicina Legala Bistrita Nasaud, decesul minorului R. L., a fost violent si a datat din ziua de 20.08.2008, fiind cauzat de asfixie mecanica produsa prin obstructia cailor respiratorii superioare cu bol alimentar, in conditiile unui act fortat de hetero - alimentare, acest act desfasurandu-se in contextul unei stari terminale septice a victimei, datorate unor leziuni traumatice tegumentare suprainfectate si a unor leziuni meningo - cerebrale posttraumatice. Aceste din urma leziuni au fost produse, de un traumatism cranio - cerebral acut, cu contuzie cerebrala, hemoragie meningee si hematom subdural cu efect compresiv, care s-au putut produce prin lovire activa cu / si de corp dur, lovirea producandu-se cu 3-7 zile, inainte de deces.
      Traumatism cranian ar fi putut conduce el insusi la deces in urmatoarele ore/zile, prin efectele cerebrale subsecvente, respectiv edem si compresiune cerebrala.
      Pe suprafata cadavrului si intern, s-au constatat multiple leziuni cu vechimi diferite, datand intre o zi in cazul echimozelor si excoriatiilor si aproximativ 2-3 luni, in cazul cicatricelor unor plagi si a unor excoriatii, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, corp taietor - intepator (foarfece, cutit), zgariere cu unghiile si arsura termica (tigara). Unele dintre leziuni s-au suprainfectat (flegmon parectal si necroza rectala cu inducerea unei stari septice), din cauza unei plagi neglijate in timp.
      Plaga de la nivelul pavilionului urechii stangi, reprezenta un prejudiciu estetic major, incadrabil in notiunea de slutire.
      Poliformismul lezional si caracterul repetitiv al leziunilor atestate prin vechimea diferita, reprezinta elementele tabloului unui sindrom Silverman.
      La aspectele comisive care au constat in lovirea victimei cu / de corp dur, taiere, ardere termica, hetero - alimentare fortata, s-a adaugat evidenta neglijare emotionala si fizica a copilului din partea inculpatei, care nu l-a prezentat la doctor, pentru ingrijire medicala adecvata, odata cu aparitia fenomenelor de suprainfectie si nici ulterior, in ciuda inrautatirii starii de sanatate, inrautatire evidentiata prin leziunile de o gravitate extrema de la nivelul ano - rectal cu flegmon parectal si necroza ampulei rectale, precum si leziunile cutanate de la nivelul regiunii dorso - lombo - fesiene si cele de la nivelul plantar consecinta sepsisului. Aceasta din urma afectiune, survine in cazul unor pacienti imunodeprimati, printre factorii etiologici regasindu-se in corpul victimei la examenul bacteriologic efectuat, stafilococul aureus si bacterii gram pozitive.
      Si aceste leziuni puteau determina decesul victimei, care ar fi survenit oricum in absenta unui tratament adecvat de resortul terapiei intensive, in decurs de cateva ore/zile.
      Fata de contextul lezionar descris, minorul era cel putin obnubilat, in momentul in care inculpata l-a hranit fortat, iar starea de inconstienta pe care o prezenta, era contraindicata actului alimentarii orale, din cauza riscului de aspiratie.
      Ansamblul leziunilor prezentate de victima, ar fi putut necesita in cazul supravietuirii acesteia, un numar diferit de zile ingrijiri medicale pentru vindecare, respectiv de 1-2 zile in cazul excoriatiilor, 8-9 zile in cazul plagilor, cu exceptia celei de la nivelul pavilionului urechii stangi, care reprezinta un prejudiciu estetic major si 35-40 zile in cazul leziunilor meningo - cerebrale, acestea incadrandu-se in categoria celor care pun in primejdie viata victimei. Unele dintre leziunile tegumentare au fost produse de stafilococul aureus si de bacterii gram pozitive, insa majoritatea leziunilor au fost provocate de arsuri cu tigara, taiere si lovire, care s-au suprainfectat si au reprezentat o poarta de intrare pentru bacterii patogene, ceea ce a condus la instalarea starii de septicemie si la o evolutie cu final fatal.
      Raportul de noua expertiza medico - legala nr. 18861 din 13.11.2009, intocmit de Institutul de Medicina Legala Iasi, nu contine concluzii diferite de concluziile raportului de constatare medico - legala de necropsie a victimei nr. 2457/III/351 din 21.08.2008, intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Bistrita Nasaud.
      Avand in vedere ca inculpata i-a produs victimei R. L., traumatismul cranio - cerebral acut cu contuzie cerebrala, hemoragie meningee si hematom subdural cu efect compresiv, apt de a produce moartea in urmatoarele ore /zile, prin lovire activa cu si de corp dur, cu doar 3-7 zile inainte de survenirea decesului prin asfixie mecanica, datorata obstructiei cailor respiratorii cu bol alimentar, in conditiile unui act fortat de hetero - alimentare si pe fondul unei stari terminale septice cauzate de leziunile traumatice tegumentare suprainfectate, s-a constatat ca actele de agresiune savarsite in timp de inculpata asupra minorului, constituie actiuni de cruzime care caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii de omor deosebit de grav, intre acestea si decesul victimei existand raport de cauzalitate, fiind evidenta intentia inculpatei de a ucide minorul prin acte repetate de cruzime, constand in lovirea corpului cu palmele, picioarele, lingura de lemn, prin lovirea capului de corpuri dure, prin taierea unor zone anatomice de pe corpul copilului cu foarfeca, prin inteparea scrotului si penisului, prin zgarierea corpului cu unghiile si prin arderea anumitor tesuturi tegumentare cu tigara, toate aceste acte fiind apte de a produce o moarte lenta si chinuitoare.
      Prin urmare, decesul victimei s-a produs datorita actelor materiale repetate de cruzime aplicate de catre inculpata minorului, cu intentie directa, in ultimele trei luni de viata si cu precadere in luna august 2008, doar cu putin inainte de data decesului.
      In aceste conditii, in cauza subzista infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal, ca infractiune rezultanta si nu concursul intre infractiunea de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului.
      Actele de rele tratamente aplicate de inculpata minorului R. L., in varsta de 4 ani si 7 luni, care au condus la producerea unor leziuni grave, ce au pus in primejdia viata victimei si care ar fi condus prin ele insele la deces, in urmatoarele ore / zile, reprezinta acte de cruzime in sensul dispozitiilor art. 176 lit. a Cod penal.
      In consecinta, cele trei infractiuni concurente pentru care inculpata F. M. a fost trimisa in judecata, se absorb in continutul infractiunii de omor deosebit de grav, aspect care a impus schimbarea incadrarii juridice, in temeiul art.334 Cod procedura penala, din infractiunile de omor calificat, vatamare corporala grava si rele tratamente aplicate minorului, in infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art. 174 alin. 1, art. 176 alin. 1 lit. a Cod penal.
      Impotriva sentintei au declarat apel atat partea civila R. S. cat si inculpata F. M., atat sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile.
      Partea civila a criticat sentinta in ceea ce priveste pedeapsa aplicata inculpatei, solicitandu-se condamnarea acesteia la detentiune pe viata, precum si cu privire la daunele materiale stabilite de catre prima instanta, acestea fiind cerute in cuantumul stabilit in cererea de constituire de parte civila.
      S-a aratat ca in raport de modalitatea de savarsirea faptei, prin cruzimi , pe temei de rasa, etnie, in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei, pedeapsa de 22 ani inchisoare nu este indestulatoare.
      In ceea ce priveste cuantumul daunelor materiale nu au fost expuse motive in justificarea cererii privind acordarea integrala a acestora.
      Inculpata a solicitat mentinerea incadrarii juridice initiale, apreciindu-se ca nu au fost dovedite actele de cruzime, cu privire la ranile vizibile pe corpul victimei s-a aratat ca acestea s-au datorat unor afectiuni preexistente, sens in care a fost invocat raportul de expertiza medico - legala efectuat de I.M.L. Iasi. S-a mentionat si imprejurarea ca autoritatile nu s-au interesat de soarta copilului precum si faptul ca din raportul de expertiza psihiatrica rezulta ca inculpata prezinta anumite afectiuni psihice Referitor la cuantumul daunelor materiale acordate de catre prima instanta a fost invocat faptul ca victima a fost inmormantata pe cheltuiala autoritatilor locale, familia victimei neavand posibilitati materiale iar in ceea ce priveste daunele morale s-a considerat ca prima instanta nu a motivat suficient acordarea acestora, s-a dovedit ca partea civila nu a fost atasata de copil, nici familia sa nu a dorit sa ia copilul si sa se ocupe de el.
      Asupra apelurilor formulate, pe baza analizei actelor de la dosar:
      1 .Ca situatie de fapt pe langa aspectele mentionate de catre prima instanta se impun a fi retinute urmatoarele:
      - din probatoriul administrat in cauza rezulta in mod neindoielnic ca pe parcursul unei perioade de aproximativ 3 luni inculpata a supus victima R. L., un copil in varsta de 4 ani si 8 luni la data decesului, la suferinte fizice atat in modalitatea agresiunii directe, prin producerea de leziuni datorate actelor de violenta (loviri, taierea si arderea unor portiuni de tegument) cat si indirect, prin faptul ca victimei nu i-a fost asigurata asistenta medicala , imprejurari care au condus la agravarea extrema a starii de sanatate a victimei, respectiv instaurarea unei stari terminale septice. Pe acest fond, victima a fost asfixiata mecanic prin obstructia cailor respiratorii superioare cu bol alimentarea data de 20.08.2008 la locuinta inculpatei din municipiul Bistrita, in urma incercarilor inculpatei de a hrani fortat victima, in conditiile in care aceasta prezenta simptomele unei stari comatoase;
      - in ceea ce priveste leziunile produse prin actiune se disting excoriatii, pentru a caror vindecare sunt necesare 1-2 zile de ingrijiri medicale , plagi vindecabile in 8-9 zile ingrijiri medicale, cu exceptia plagii taiate de la urechea stanga care reprezinta un prejudiciu estetic incadrabil in notiunea de slutire precum si o leziune majora, respectiv un traumatism cranio - cerebral acut cu contuzie cerebrala, vindecabil in 35-40 zile ingrijiri medicale si care ar fi putut conduce el insusi la deces;
      - referitor la leziunile analo - rectale, cele mai grave de la nivelul tegumentului, profunzimea acestora se datoreaza unor complicatii aparute, flegmon pararectal, prin raportul de constatare medico legala precizandu-se ca nu se poate aprecia mecanismul de producere;
      - inculpata a justificat in parte aceste leziuni, mai exact cele produse prin taierea si arderea unor portiuni de tegument, spunand ca dorea sa indeparteze portiuni de piele necrozate, ca urmare a afectiunilor dermatologice pe care le prezenta victima. in declaratiile date la urmarirea penala inculpata a recunoscut ca a lovit de mai multe ori victima, cu o lingura de lemn, iar o data l-a izbit cu capul de masa, agresiune care este posibil sa fi cauzat traumatismul cranio - cerebral. Leziunea de la nivelul urechii a fost negata de catre inculpata, urmand a se retine ca si aceasta a fost produsa de inculpata, dat fiind faptul ca era singura persoana care avea victima in ingrijire si care avea contact cu aceasta .Raportul de noua expertiza medico - legala efectuat de I.M.L. Iasi confirma prezenta, in urma examenului bacteriologic efectuat la din secretiile prelevate de la nivelul zonelor necrotice suprainfectate, a „Stafilococ aures si cocigram+ in gramezi" precum si a „ectyma gangrenosum", (dermatita gangrenoasa infantila), o infectie cutanata rara intalnita la pacientii cu imunodepresie importanta. in acelasi raport se precizeaza totodata ca aceasta infectie se manifesta prin ulcere necrotice similare ca aspect cu cele de la nivelul picioarelor victimei. in continuare se arata ca aceste leziuni, coroborate cu leziuni cutanate preexistente devin necrotice, pot duce la septicemie in cazul intarzierii la medic si absentei unui tratament adecvat.
      - tot in ceea ce priveste afectiunile victimei, in declaratia fiicei inculpatei, F. D. se arata ca inculpata ungea victima pe corp cu o solutie, „ un fel de crema mentolata si Bitter suedez", declaratia martorei coroborandu-se cu cea a inculpatei care sustine ca a uns copilul cu o „alifie „prescrisa de medic.
      - faptul ca inculpata a actionat dominata de sentimente de ura fata de persoanele de etnie rroma, aspect invocat de partea civila , nu se confirma , in aceasta privinta declaratia martorei F. D. fiind pe deplin subiectiva, ea insasi recunoscand ca a intrat in conflict cu inculpata datorita faptului ca a avut o relatie cu un barbat din aceasta etnie. La formarea acestei convingeri contribuie si imprejurarea ca celalalt copil aflat in ingrijirea victimei era tot de etnie rroma, fata de acesta nefiind evidentiate aspecte privind rele tratamente.
      - nici sustinerea partii civile ca inculpata a actionat in stare de betie anume provocata pentru savarsirea faptei nu poate fi luata in considerare de catre instanta, toti martorii aratand ca inculpata obisnuia sa consume bauturi alcoolice pe fondul problemelor din familie, aceasta fiind suparata ca a fost parasita de sot.
      - potrivit raportului de expertiza medico - legala psihiatrica intocmit de catre I.M.L. Mina Minovici inculpata pastreaza discernamant in raport cu faptele comise. in acelasi timp insa este relevata prezenta unor valori conturate pentru tendinte schizoide si paranoide precum si valori accentuate pentru tendintele la impulsivitate, la instabilitate psihica precum si tendinte antisociale.
      - in cauza se identifica un comportament neglijent al reprezentantilor Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bistrita Nasaud care nu au efectuat vizite la domiciliul inculpatei pentru a urmari evolutia copiilor aflati in plasament la aceasta, nici macar atunci cand au fost sesizati telefonic de catre martora Rus Mana cu privire la o posibila agresiune asupra victimei din partea inculpatei.
      2. Ca urmare a aspectelor retinute atat de catre prima instanta cat si de catre instanta de apel privitoare la situatia de fapt, se pot formula urmatoarele concluzii:
      - referitor la incadrarea juridica data faptelor inculpatei, prima instanta a procedat la o corecta interpretare a textelor de lege incriminatoare prin retinerea prevederilor art. 176 lit. a C .p . Actele de agresiune precum si inactiunea inculpatei, in conditiile in care ii revenea obligatia de a asigura victimei asistenta medicala au fost de natura sa contribuie la decesul victimei, situatie in care infractiunile de rele tratamente si vatamare corporala grava se absorb in continutul infractiunii de omor deosebit de grav , in acest sens avandu-se in vedere si decizia penala nr. 1917/1994 a fostei Curti Supreme de Justitie;
      - in ceea ce priveste retinerea agravantei prevazute la art. 176 lit. a C .p . suferintele indurate de victima, care s-au prelungit in timp, atat prin actiunea inculpatei cat si prin inactiunea acesteia, constituie acte de cruzime in sensul prevederilor legale mentionate;
      - in cauza nu a fost identificat mobilul savarsirii faptei, cu atat mai putin un eventual scop al acesteia. In rechizitoriu se mentioneaza ca decesul victimei a fost cauzat in mod direct, prin alimentarea fortata a acesteia, pe fondul unei stari terminale reprezentand consecinta traumatismului cranio - cerebral si a starii septice generalizate aparute ca urmare a actiunilor exercitate de inculpata, alimentarea efectuandu-se totodata in conditiile unei concentratii de alcool etilic destul de ridicate, de aici concluzionandu-se ca inculpata a actionat cu intentie, iar nu din culpa, ea profitand si de neputinta minorului de a se apara. Nu se mentioneaza insa daca ,in opinia acuzarii, aceasta intentie este directa sau indirecta. Ulterior, in motivarea hotararii primei instante se mentioneaza ca inculpata a actionat cu intentie, evidenta prin modul in care a actionat, intentia acesteia de a ucide minorul prin acte repetate de cruzime fiind relevata de faptul ca inculpata i-a produs minorului un traumatism cranio - cerebral acut cu contuzie cerebrala cu doar 3-7 zile inainte de survenirea decesului prin asfixie mecanica. in opinia instantei de apel insa , in cauza nu a fost probat faptul ca inculpata a urmarit in mod direct producerea decesului victimei. Se vor avea in vedere absenta mobilului si a scopului savarsirii faptei, aspectele mai sus descrise cu privire la modalitatea de producere a leziunilor la nivelul pielii, faptul ca inculpata a aplicat o singura lovitura de intensitate sporita victimei, prin proiectare de un corp dur, cea care a declansat traumatismul cranio - cerebral. Se va tine seama si de concluziile raportului de expertiza psihiatrica, care releva prezenta la inculpata a unor tendinte schizoide si paranoide. Cu certitudine insa , din modul in care a actionat, rezulta ca inculpata a prevazut rezultatul faptelor sale si a acceptat posibilitatea producerii acestora, asadar aceasta a actionat cu intentie, indirecta insa , pentru ca nu s-a urmarit producerea acestui rezultat.
      - cu privire la individualizarea judiciara a pedepsei trebuie avute in vedere toate imprejurarile comiterii faptei, inclusiv pe acelea care au creat circumstantele producerii acesteia. in acest sens se va tine seama pe de o parte de caracterul extrem de grav al faptelor comise si mai ales a urmarilor acestora insa pe de alta parte si de atitudinea psihica a inculpatei in raport de fapta savarsita, de forma de vinovatie retinuta in sarcina acesteia, de toate aspectele retinute privitoare la modul de producere a leziunilor, de culpa autoritatilor care, intr-o anumita masura, s-a suprapus peste activitatea infractionala a inculpatei si a favorizat prelungirea in timp a acesteia. Instanta este datoare sa se detaseze de reactiile emotionale pe care cu siguranta orice persoana le-ar avea la o descriere a faptelor retinute in sarcina inculpatei sau la vederea fotografiilor judiciare cu corpul victimei si sa tina seama de toate circumstantele, inclusiv de cele favorabile inculpatei. in acest sens sunt justificate considerentele primei instante care nu s-a orientat spre aplicarea pedepsei detentiunii pe viata, insa pentru aceleasi motive nu se impune nici aplicarea unei pedepse intr-un cuantum spre maximul special.
      - pretentiile materiale ale partii civile au fost solutionate de catre prima instanta in echitate, tinandu-se seama ca din declaratiile martorului propus de catre partea civila care a confirmat efectuarea unor cheltuieli de catre familia victimei, insa nu a putut preciza cuantumul acestora. imprejurarea invocata de inculpata si nedovedita de aceasta, respectiv faptul ca administratia locala a acordat familiei victimei un ajutor pentru inmormantare, chiar daca ar fi reala nu ar influenta solutionarea laturii civile atat timp cat s-a facut dovada efectuarii unor cheltuieli si de catre familia victimei.
      - in ceea ce priveste daunele morale acordate partii civile cu siguranta ca aceasta a suferit un imens prejudiciu ca urmare a decesului fiului sau, suferinta in raport de care cuantumul daunelor morale nu apare ca exagerat. Partea civila nu a avut copilul in ingrijire datorita starii de detentie in care se afla , din datele de la dosar nerezultand ca acesta a fost abandonat de catre mama.
      3. Dand eficienta concluziilor mai sus expuse urmeaza a fi admis apelul inculpatei, numai cu privire la solutionarea laturii penale, urmand a fi desfiintata in parte sentinta si reindividualizata pedeapsa in sensul diminuarii cuantumului acesteia, tinandu-se astfel seama de toate imprejurarile comiterii faptei, in conformitate cu prevederile art. 72 C .p .
      Sentinta va fi modificata si cu privire la un aspect pe care Curtea il va lua in considerare din oficiu, defavorabil inculpatei si posibil a fi retinut in apelul partii civile si anume interzicerea, atat ca pedeapsa complementara cat si ca pedeapsa accesorie , fata de inculpata, a drepturilor prevazute de art. 64 lit. c (dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii) precum si a drepturilor prevazute de art. 64 lit. e C .p . (dreptul de a fi tutore au curator). Fata de calitatea de asistent maternal pe care inculpata o detinea la momentul savarsirii faptei si avand in vedere ca victima era un copil aflat in grija acesteia se impune interzicerea acestor drepturi.
      Vor fi mentinute toate celelalte dispozitii ale sentintei penale apelate, in conformitate cu dispozitiile art. 381 al. 1 ind.l C .p .p . coroborat cu art. 350 C .p .p . va fi mentinuta starea de arest preventiv a inculpatei iar in conformitate cu dispozitiile art. 381 al. 1 C .p .p . va fi dedusa din pedeapsa arestarea preventiva de la 22.12.2009 la zi.
      In conformitate cu dispozitiile art. 192 al.3 C .p .p . cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.