acordare statut refugiat

DOSAR NR. ��.2013

ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. ��
SEDINTA SECRETA DIN DATA DE ��2013
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE : ���..
     GREFIER :     ��..

Pe rol solutionarea plangerii formulate de petentul ��.. in contradictoriu cu intimatul ���..
Dezbaterile si cuvantul pe fond au avut loc in sedinta secreta de la 17.10.2013, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, incheiere ce face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat succesiv pronuntarea la 23.10.2013 si 30.10.2013.

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin adresa nr. 2577495/07.01.2013 ���a inaintat acestei instante plangerea formulata de petentul  ��� la data de 20.12.2012, impotriva Hotararii Inspectoratului General pentru Imigrari - Directia Azil si Integrare nr. �../h/CM din 06.12.2012 prin care a fost respinsa ca nefondata cererea de acordare a statutului de refugiat si nu a fost acordata protectie subsidiara cu privire la petent.
Petentul a solicitat in plangerea formulata anularea Hotararii nr. ���/h/CM din 06.12.2012 si acordarea unei forme de protectie, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. ���/4/2013.
In fapt, petentul a aratat ca cererea sa a fost analizata si apreciata in mod gresit, netinandu-se cont ca este ruda cu  fostul presedinte ivorian si ca face parte din grupul etnic Beti.
Petentul sustine ca datorita traditiei familiale este membru al partidului FPI, iar dupa alegerile prezidentiale din 2010 si in timpul crizei postelectorale membrii acestui partid au fost supusi uciderilor arbitrare, torturii si violentelor.
Se arata ca petentul a fost cautat acasa de patrule militare fiind nevoit sa se refugieze la prietena sa, iar tatal sau a plecat in Ghana.
Se mai arata ca temerea sa de persecutie este sustinuta si de actualul context existent in tara de origine a petentului.
Petentul mai precizeaza ca din cauza originii etnice este supus discriminarilor din partea autoritatilor care sunt etnici djouala.
Petentul mentioneaza ca intima nu a analizat in concret
In drept, petentul a invocat dispozitiile Legii 122/2006, CEDO si ale Conventiei de la Geneva, Protocolul de la New York.
Atasat plangerii au fost inaintate instantei Hotararea nr. �./h/CM din data de 06.12.2012 si documentele care au stat la baza emiterii hotararii atacate (fila 3 - 35).
La termenul din 17.10.2013 intimata Inspectoratul General pentru Imigrari a depus la dosar intampinare (f. 49-51) solicitand respingerea plangerii ca nefondata si mentinerea hotararii atacate ca temeinica si legala, intrucat elementele invocate de petent nu se circumscriu motivelor de persecutie prevazute de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, declaratiile petentului fiind lipsite de consistenta din punct de vedere al temerii invocate, petentul neputand da detalii cu privire la un eventual agent de persecutie.
Se arata ca motivele invocate de catre petent pentru care si-a parasit tara de origine, sunt situatia generala din Coasta de Fildes si faptul ca face parte din grupul
etnic Bete care este sustinatorul fostului presedinte. In anul 2010 pana in anul 2011
au avut loc conflicte intre grupurile etnice �.. si ��..care sprijina actuala
putere. Dupa cum reiese din verificarile facute in bazele de date specifice si conform
declaratiilor sale, petentul a venit in Romania la data de 24.12.2011 cu viza obtinuta
in scop de studii de la Ambasada Romaniei din Dakar, Senegal, viza solicitata la
data de 29.11.2011. La data de 07.12.2010, acesta a mai solicitat eliberarea unei vize
pentru Romania la Ambasada din Moscova, viza eliberata la data de 27.12.2010. La
data de 19.07.2012 este depistat cu sedere ilegala si se emite pe numele sau decizie
de returnare, iar la data de 03.08.2012 a depus cerere de azil.
In ceea ce priveste evenimentele prezentate de solicitant ca fiind acte de persecuti se mentioneaza ca au fost analizate in raport de incadrarea acestora in in prevederile art.9 alin.(1) (2) si (3) din HG 1251/2006. Astfel, au fost avute in vedere actele si
faptele care sunt suficient de grave prin natura lor sau datorita includerii acestora
intre-o practica sistematica, precum si datorita recurentei lor, incat sa constituie o
incalcare grava a drepturilor fundamentale ale omului si care pot fi considerate ca
reprezentand persecutie daca au fost determinate de motive de rasa, nationalitate,
religie, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica. In cadrul interviului,
solicitantul a declarat ca, desi era un lider marcant al partidului Frontului Popular
Ivorian, activitatea sa politica a constat in �in timpul crizei, inainte ca
presedintele sa fie arestat am facut parte din patrulele care persecutau
oameni. Noi trageam cu arme de foc in aer si pe urma trageam focuri de
arma in usile caselor si intram si furam lucruri din casele oamenilor...
eram un fel de mercenar.". Faptul ca a fost cautat de doua ori de autoritatile care
au preluat puterea nu poate fi asimilat unor acte de persecutie raportat la activitatea
solicitantului. Dupa cum se poate observa din informatiile furnizate de Biroul
Informatii din Tara de Origine:,, Din decembrie 2010 si pana la sfarsitul lui
februarie 2011, violentele post-electorale au fost in primul rand comise de
catre fortele de securitate si de militiile loiale presedintelui �.., care
a cautat sa mentina puterea prin oprimarea sistematica a suporterilor reali sau
perceputi ai lui �... Fortele �. au facut disparuti oameni politici din
coalitia � au violat in   grup femei si fete care au contribuit la
mobilizarea   alegatorilor  si  au   suprimat  violent  orice demonstratie
impotriva refuzului lui �. sa demisioneze... Cu toate acestea , lupte
intense au afectat capitala Abidjan, la inceputul lunii aprilie, inainte de capturarea
la 11 aprilie a lui G��.o. in zilele urmatoare militieni pro- �.. au
comis atrocitati in zonele controlate de ei, omorand sute de sustinatori
perceputi Ouattara."
Se mai precizeaza ca petentul nu a intampinat probleme din partea autoritatilor ivoriene care i-au eliberat pasaport si i-au permis iesirea din tara in mod legal, astfel ca nu o temere bine intemeiata a stat la baza cererii de acordare a statutului de refugiat ci cu totul alte motive.
In ceeea ce priveste prezumtia de buna credinta, se sustine ca existenta unei anumite situatii in tara de origine nu constituie un motiv de acordare a unei forme de protectie atata timp cat nu s-a putut stabili o legatura de cauzalitate intre aceasta situatie si motivele invocate.
 Avand in vedere ca declaratiile solicitantului nu au fost plauzibile si cererea de azil a fost depusa numai in momentul in care a fost depistat de autoritati si pe numele sau a fost emisa decizie de returnare, nu se poate acorda solicitantului beneficiul dubiului. Momentul depunerii cererii de azil raportat la momentul in care solicitantul de azil a intrat pe teritoriul Romaniei, la momentul desfasurarii evenimentelor pentru care se solicita statut de refugiat sau protectie subsidiara, precum si la imposibilitatea dovedita de reglementare a sederii pe teritoriul Romaniei conform legislatiei cu privire la statutul juridic al strainilor, poate constitui un indiciu asupra nevoii reale de protectie a celui in cauza.
Trebuie subliniat faptul ca, din cele relatate de catre solicitant, nu pot fi identificate acte de natura persecutorii, fundamentate pe unul dintre motivele expres si limitativ indicate in cuprinsul art. 23, alin. 1 din Legea 122/2006 privind azilul in Romania: rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica.
De mentionat este si faptul ca petentul nu a putut relata atat in cadrul interviului cat si in motivarea plangerii alte aspecte cu privire la un eventual agent de persecutie, limitandu-se la relatarea unor aspecte generale cu privire la situatia sa.
In motivarea plangerii se mentioneaza faptul ca in cazul returnarii solicitantului in tara de origine acesta risca sa fie expus unui risc serios, reprezentat de aplicarea unui tratament si a unei pedepse inumane, care ii vor periclita atat integritatea fizica si psihica dar mai ales viata, insa nu a prezentat niciun element circumstantial din care sa rezulte existenta unui risc serios si prezent de a fi supus la tortura, tratamente inumane sau degradante in cazul intoarcerii sale in tara de origine.
Din cele sustinute de catre cel in cauza si atestate prin documentele existente la dosar coroborate cu informatiile din tara sa de origine reiese faptul ca petentul nu risca condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse in cazul returnarii sale; De asemenea nu exista riscul sa fie supus la tortura, tratamente inumane sau degradante. Totodata, in tara de origine a petentului nu exista un conflict armat intern sau international in sensul definitiilor date acestor termeni de dreptul international umanitar. in baza acestor motive, consideram ca nu sunt indeplinite conditiile acordarii unei forme subsidiare de protectie.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 23 alin. 1 si art. 26 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare
In cadrul judecatii plangerii a fost incuviintata pentru petent proba cu inscrisuri si audierea acestuia.
La termenul din 17.10.2013 petentul nu s-a prezentat in vederea audierii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 03.08.2012 petentul ��.. a depus cerere de azil solicitand acordarea statului de refugiat in Romania, deoarece in tara de origine, Coasta de Fildes,  are probleme politice, nefiind de acord cu actualul presedinte al tarii..
Cererea petentului a fost respinsa prin hotararea nr��.h/CM din data de 29.07.2011, retinandu-se ca petentul nu invoca persecutii de un anumit tip si nici motive personale, individuale de persecutie, motivul real al parasirii Coastei de Fildes de catre solicitant fiind legat in principal de dorinta acestuia de a se stabili in Romania.
Petentul ��.. este nascut la data ��..in orasul ���..din Coasta de Fildes, este de religie crestin si are studii superioare, fiind de profesie avocat, asa cum reiese din interviul sustinut de petent si chestionarul completat de petent in faza administrativa a procedurii desfasurata in fata IGI-DAI.
De asemenea instanta retine ca, potrivit declaratiilor petentului acesta a plecat legal din Coasta de Fildes cu avionul si nu a intampinat probleme la iesirea din tara de origine, sosind in Romania, in baza unei vize de studii la 23.12.2011. 
Analizand motivele invocate cu privire la acordarea statutului de refugiat, instanta va avea in considerare dispozitiile art.23 alin.1 din Legea nr.122/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si dispozitiile art. 1A al Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, art.1 alin.2 din Protocolul de la New York din 1967 si art.2, 3, 5, 9 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Potrivit art.23 alin.1 din Legea 122/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, statutul de refugiat in Romania se recunoaste, la cerere cetateanului strain care in urma unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un grup social se afla in afara tarii de origine si care nu poate sau datorita acestei temeri nu doreste protectia acestei tari, precum si persoanei fara cetatenie, care fiind in afara tarii in care isi avea resedinta obisnuita, datorita acelorasi motive mentionate mai sus, nu poate sau nu doreste sa se reintoarca datorita acestor temeri.
Definitia termenului de refugiat are caracter universal si obligatoriu. Orice persoana care indeplineste criteriile prevazute de aceasta trebuie sa fie recunoscuta ca refugiat.
Asadar, pentru ca o persoana sa fie eligibila pentru acordarea statului de refugiat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie un cetatean strain sau apatrid, aflat in afara tarii de origine sau de resedinta obisnuita, invocarea unor acte persecutorii din partea unor agenti de persecutie, persecutia sa fie determinata de motive legate de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un grup social, invocarea unei temeri bine intemeiate de persecutie, existenta unei legaturi de cauzalitate intre unul din aceste motive si temerea sa de persecutie, persoana sa nu poata sau sa nu doreasca protectia tarii din care provine.
Petentul ���., cetatean ivorian, a depus cerere de azil in timp ce se afla pe teritoriul Romaniei, astfel ca prima conditie enuntata este indeplinita.
In ceea ce priveste persecutia invocata, in faza interviului petentul a aratat ca viata ii este pusa in pericol in tara de origine, deoarece face parte din etnia Bete, din care facea parte si fostul presedinte al tarii. Incepand cu anul 2010 au avut loc violente intre cei care erau sustinatori ai fostului presedinte al tarii si cei care il sustineau pe presedintele ales in urma alegerilor din 2010.  Petentul sustine ca este ruda cu fostul presedinte al tarii si ca a desfasurat activitati politice. Petentul mai arata ca datorita originii ale etnice este discriminat de autoritati. Agentul de persecutie este un element statal.
Prin persecutie se intelege o actiune care este suficient de grava prin ea insasi ori prin repetarea faptelor pentru a expune solicitantul unor pericole de natura sa ii aduca atingere vietii, integritatii corporale ori libertatii sale ori pentru a-l impiedica in mod evident sa traiasca in tara sa de origine si are la baza unul din sau mai multe dintre urmatoarele motive: rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, indiferent daca motivele sunt reale sau au fost atribuite persoanei in cauza de agentul care exercita persecutia.
Persecutia invocata de catre petent are la baza motive legate de opinia politica a solicitantului si membrilor familiei sale si etnie.
Pentru a analiza conditia existentei unei temeri intemeiate de persecutie, instanta va avea in vedere elementul subiectiv si elementul obiectiv al temerii invocate de catre petent.
Temerea caracterizeaza situatia in care se regaseste un refugiat. Temerea nu depinde intotdeauna de un anumit act concret de persecutie si nu este intotdeauna bazata pe experienta personala a solicitantului. Temerea poate fi provocata de o intamplare traita de membri ai aceleiasi familii.  In plus, temerea bine-intemeiata este adesea orientata spre viitor, dar nu se limiteaza la acte viitoare. Uneori, persecutia deja suferita poate explica o temere legitima.
In ceea ce priveste elementul obiectiv, instanta retine ca din informatiile din tara de origine reiese ca Coasta de Fildes este o republica democratica, iar la alegerile din anul 2010 a fost ales ����, care face parte din grupul etnic Dioula ca presedinte. In tara exista peste 60 de grupuri etnice, grupul din care provine petentul reprezentand 42,1 % din populatie. Etnia a fost puternic politicizata in Coasta de Fildes neputand fi facuta distinctia intre etnie si afiliere politica. Au existat ciocniri intre populatia din nord si cea din sud.
Elementul subiectiv al temerii trebuie sa isi aiba originea in persecutia invocata si sa aiba la baza unele dintre motivele aratate mai sus, pentru a putea fi luat in considerare. 
Dat fiind faptul ca petentul nu a depus acte sau alte probe in dovedirea tuturor sustinerilor sale, plangerea urmeaza sa fie analizata si din perspectiva art. 15 din Legea nr. 122/2006, referitoare la acordarea prezumtiei de buna-credinta cu respectarea urmatoarelor conditii: a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-si sustine cererea de azil; b) toate elementele relevante aflate la dispozitia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificata in mod rezonabil; c) declaratiile solicitantului sunt considerate coerente si plauzibile si nu sunt contrazise de informatiile din tara de origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul a depus cererea de azil cat mai curand posibil, iar eventuala intarziere este justificata prin motive intemeiate; e) credibilitatea generala a solicitantului a fost stabilita.
Declaratiile petentului sunt contradictorii, care pot fi definite ca esentiale in evaluarea credibilitatii petentului, in contextul in care nu au fost depuse la dosar acte sau alte probe in sustinerea plangerii.
In acest sens, instanta retine ca petentul a relatat cu ocazia interviului ca  a venit in Romania pentru a studia. Petentul nu a putut descrie implicatiile personale ale evenimentelor politice relatate, rezumandu-se la a face o descriere generala a situatiei politice din tara de origine. Faptul ca a fost cautat de autoritati acasa se poate datora si faptului ca in timpul crizei electorale a facut parte din patrulele care ii persecutau pe cei care il sustineau pe actualul presedinte al tarii. Mai mult, petentul arata ca dupa ce a fost cautat acasa s-a mutat la prietena sa unde nu a mai avut probleme.
Petentul mentioneaza ca nu a intampinat vreo problema din cauza religiei sale.
Petentul nu a putut mentiona ce discriminari a suferit din cauza originii sale etnice.
Petentul a relatat ca in tara de origine avea documente de identitate si nu a avut probleme cu autoritatile sau cu alte persoane, in afara de cele prezentate, obtinand viza de studii. Petentul a depus cererea de azil numai dupa ce nu si-a mai putut reglementa dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei, dupa expirarea vizei de studii.
In cauza, instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de art. 15 din Legea nr. 122/2006, intrucat asa cum s-a aratat mai sus petentul nu a relatat de la inceput toate situatiile relevante in analizarea cererii si nu a justificat rezonabil aceste omisiuni.
Asadar, sustinerile petentului nu isi gasesc baza in informatiile obiective din tara de origine,  astfel ca instanta retine ca petentul nu a invocat o temere bine intemeiata de persecutie, ce are la baza motive de rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, motiv pentru care va respinge plangerea petentului in ceea ce priveste solutia de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat emisa de catre intimata.
In privinta acordarii protectiei subsidiare, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 statueaza in sensul ca protectia subsidiara se poate acorda cetateanului strain sau apatridului care nu indeplineste conditiile pentru recunoasterea statutului de refugiat si cu privire la care exista motive temeinice sa se creada ca, in cazul returnarii in tara de origine, respectiv in tara in care isi avea resedinta obisnuita, va fi expus unui risc serios, in sensul prevederilor alin. (2), si care nu poate sau, datorita acestui risc, nu doreste protectia acelei tari.  Alineatul 2 defineste sfera notiunii riscului serios, prevazand ca prin risc serios se intelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau  o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, ca urmare a violentei generalizate in situatii de conflict armat intern ori international, daca solicitantul face parte din populatia civila.
Analizand plangerea prin prisma dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 122/2006, instanta apreciaza ca nu sunt indeplinite nici conditiile acordarii protectiei subsidiare.
In acest sens, analizand conditia invocarii unui risc serios, instanta retine ca petentul nu risca pedeapsa cu moartea.
In ceea ce priveste riscul de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante, instanta retine ca nu exista motive plauzibile pentru a se lua in considerare imprejurarea ca daca petentul s-ar intoarce in tara de origine ar fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante.
Totodata, instanta retine si ca statul Coasta de Fildes nu este implicat intr-un conflict armat intern sau international pentru a se analiza daca petentul risca o amenintare serioasa, individuala la adresa vietii sau integritatii sale in cazul returnarii in tara de origine.
 Fata de cele mentionate, avand in vedere dispozitiile art. 23 si 26 din Legea 122/2006, instanta apreciaza ca cererea petentului de acordare a statutului de refugiat ori a unei alte forme de protectie in Romania, este neintemeiata si in consecinta, va respinge plangerea impotriva hotararii nr. 2437321/h/CM din 06.12.2012 ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Respinge plangerea formulata de petentul ���, cu resedinta in comuna �����. si domiciliul ales pentru comunicarea hotararii in ���., in contradictoriu cu intimatul  ����, cu sediul in ������impotriva hotararii nr. ��../h/CM din 06.12.2012 , ca neintemeiata.
Mentine hotararea nr. ���./h/CM din 06.12.2012, ca fiind legala si temeinica.
Cu recurs in 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, data de ����.2013.

 PRESEDINTE,                      GREFIER,
      ����������..             ����