raspunderer delictuala executare lucrari fara autorizatie de construire lucrari executate cu deficiente
(Hotarare nr. **** din data de 07.04.2014 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti)Dosar nr
../4/2012
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI - SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. ..
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ..2014
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: ..
GREFIER: ..
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantii .. si .., in contradictoriu cu paratii . si ., avand ca obiect raspundere civila delictuala.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de ..2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat succesiv pronuntarea la data de 2014 si la data de ..2014, cand a hotarat urmatoarele:
I N S T A N T A
Deliberand asupra actiunii civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea sa, initiala, informa, si . i-au chemat in judecata pe . si pentru ca acestia sa fie obligati in solidar la plata sumei de 40.000 lei reprezentind prejudiciul cauzat prin faptul ca nu au indepartat la timp si in conditii optime zapada si gheata de pe acoperisul imobilului si care in cadere au dus la avarierea autoturismului marca Renault Kangoo . proprietatea .. .. a suferit o vatamare corporala. Reclamanta a sustinut ca in suma mentionata a inclus si beneficiul nerealizat de peroana juridica si de , dar nu a indicat care sint aceste sume. A solicitat obligarea piritilor la cheltuieli de judecata.
In motivare a sustinut ca la 21.02.2012 o cadere masiva de zapada asezata pe acoperisul imobilului piritilor a inghetat daotrita temperaturilor scazute si datorita faptului ca nu a fost curatata de piriti. Acestia locuiesc la etajul superior al imobilului din str . La 22.02.2012 de pe acoperis s-au desprins bucati mari de gheata si diverse elemente de constructie (tigle, burlane) care in cadere au avariat autotursimul .. care era parcat in dreptul imobilului. Acest lucru e atestat de dovada emisa de Sectia 14 Politie. Incercind sa intervina pentru a diminua stricaciunile . a suferit leziuni traumatice la nivelul regiunii cervicale si a antebratului sting. Reclamantii nu au putut onora angajamente comerciale.
In drept a invocat art.1376, 1379, 1381, 1382, 1385, 1386, 1387 C.civ.
Reclamanta si-a modificat cererea (fila 12 dosar) solicitind:
- obligarea piritilor la efectuarea reparatiilor necesare la acoperis, reparatiile urmind sa fie avizate de Inspectoratul de Stat in Constructii, pentru a se evita pericolele la care sint expusi reclamantii;
- obligarea in solidar a piritilor la plata sumei de 40.000 lei reprezentind despagubiri pentru avarierea autoturismului si despagubirii pentru vatamarea reclamantului .., cu cheltuieli de judecata.
Motivarea cererii precizatoare, desi foarte extinsa, nu cuprinde elemente noi fata de cererea initiala, care sa aiba legatura cu cauza.
In cuprinsul motivarii reclamantii au aratat ca solicita 8000 lei despagubiri pentru avarierea autovehiculului, 24.000 lei despagubiri in favoarea victimei .. si 8000 lei beneficiu nerealizat.
Reclamantii au depus la dosar copii de pe certificatul de inmatriculare al autovehiculului, inscrisul numit dovada si eliberat sub nr /22.02.2012 de Sectia 14 Politie Bucuresti, bilet de trimitere pentru servicii medicale, contracte de prestari servicii ale reclamantei, certificat medico-legal, certificate concediu medical, adresa ./24.03.2012 a Politiei Locale Sector 4 Bucuresti (fila 55 dosar), adresa /3/29.08.2014 a Inspectoratului de Stat in Constructii (fila 58 dosar), inscrisul numit dovada si eliberat sub nr ..27.12.2012 de Sectia 14 Politie Bucuresti, o adresa a ISC Bucuresti.
Reclamantii si-au precizat cererea (fila 112 dosar).
Au sustinut ca . este angajatul in functia de instalator cu contractul de munca .19.06.2003. Cu autoturismul ce face obiectul cauzei, el isi desfasoara activitatea de munca.
Piritii sint soti, iar constructia de pe care s-au desprins obiectele este proprietatea comuna a piritilor.
Reclamanta a sustinut ca reclamantul a fost afectat de caderea obiectelor, care i-au provocat vatamari din cauza carora nu s-a putut prezenta la serviciu 12 zile. Ca urmare, . nu si-a putut onora obligatiile ce ii reveneau. Reclamanta a sustinut ca a avut prejudiciu de 21.845,75 lei. A sustinut ca a avut un prejudiciu de 6965,79 lei pentru ca nu a putut onora contractele din 21.02.12 cu .., contractul din 21.02.2012 cu ., din neincasarea comisionului de 23% conform actului aditional la contractul de intermediere /2009. A mai sustinut ca in perioada 21.02.2012 si pina la 2.03.2012 ar fi putut avea incasari de 1000 lei pe zi plus TVA, deci a avut pierderi de 14.880 lei.
Reclamanta a aratat ca solicita 8000 lei pentru deteriorarea autovehiculului.
Desi reclamanta a sustinut in aceasta precizare (fila 114 dosar) ca solicita suma de 21.845,75 lei compusa din 6965,75 lei (prejudiciu contracte in derulare) si 14.880 lei (incasari nerealizate) si suma de 8.000 lei (deteriorarea autovehiculului), ea a continuat prin a solicita (fila 115 dosar) suma de 29.845,75 lei compusa din sumele de 5.580 lei, 1385,75 lei, 14.880 si 8.000 lei.
Reclamantul a sustinut (fila 116 dosar) ca solicita suma de 854,25 lei despagubiri pentru daune materiale si 9.300 lei despagubiri pentru daune morale.
S-a mai aratat ca numai reclamantul solicita obligarea piritilor la efectuarea reparatiilor si a aratat ca ca locuieste in imobilul alaturat si are curte comuna.
Prin intimpinare, piritii au ridicat exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei ..
In privinta lipsei interesului si a calitatii procesuale active, a aratat ca reclamanta nu are sediul la adresa imobilului. Reclamatii nu au calitatea de proprietar al imobilului invecinat cu al piritilor. Piritii au sustinut ca au reparat acoperisul si au inlocuit sistemul de scurgere a apelor pluviale. Fenomenele legate de zapada nu pot fi impiedicate de piriti. Pirita nu a facut dovada calitatii de proprietar al autovehiculului.
In privinta lipsei calitatii procesuale pasive a piritei , aceasta a aratat ca unicul proprietar al imobilului este , asa cum rezulta din s.c.4602/2009.
In ce priveste fondul, au solicitat respingerea cererii principale ca neintemeiata.
In aparare au descris detaliat relatiile de vecinatate dintre parti, care, insa, nu au nicio relevanta in cauza. A sutinut ca o firma de constructii a constatat ca nu sint necesare reparatii la acoperis. Nu sint intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, in legatura cu care reclamantii nu au facut nicio motivare. Reclamantii isi parcheaza autovehiculul in acelasi loc in care sustin ca este periculos si ca a avut loc si caderea de corpuri care au avariat autovehiculul. Au sustinut ca este un caz de forta majora. Au sustinut ca lipseste vinovatia piritilor. HCGMB 120/2010 prevede obligatia de a indeparta turturii de gheata de la nivelul acoperisului, zapada si gheata de pe trotuare, dar nu prevede obligatia de a se urca iarna pe acoperis pentru a da zapada, aceasta fiind o cerere nerezonabila.
La termenul din 23.04.2013, reclamantul a aratat ca renunta la judecarea capatului de cerere in pretentii formulat de el (fila 250 vol.1 dosar), astfel ca instanta, in baza art.246 C.pr.civ., va lua act de renuntarea la judecata, astfel ca instanta nu se va mai pronunta in legatura cu exceptia de netimbrare a acestui capat de cerere.
In cauza au fost administrate expertize tehnice in legatura cu valoarea deteriorarilor autovehiculului si cu modificarile aduse acoperisului constructiei.
Dupa analizarea cererii principale, a cererilor precizatoare si a probelor administrate in cauza, instanta a retinut urmatoarele.
Piritiul este proprietarul unuia dintre spatiile locative de la adresa ... El a dobindit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.2 prin s.c ../2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (fila 157 vol.1 dosar). Asa cum rezulta din raspunsul la interogatoriul luat piritului ., el a dobindit apartamentul in timpul casatoriei sale cu pirita ...
Art.30 C.fam. prevede ca Bunurile dobandite in timpul cγsγtoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrarγ este nulγ. Calitatea de bun comun nu trebuie sγ fie doveditγ..
Prin urmare, instanta, in lipsa administrarii unor probe contrare de catre piritul .., retine ca apartamentul nr.2 este bun comun. In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei ...
Din declaratia martorului (fila 296 dosar), rezulta ca la 22.02.2012, o masa formata din bucati de gheata, zapada si tigla, a cazut de pe acoperisul cladirii in care se afla apartamentul aflat in proprietatea piritilor, deteriorind autovehiculul . Autovehiculul se afla in proprietatea reclamantei ., asa cum rezulta din certificatul de inmatriculare (fila 23 dosar).
Din raspunsurile date de piriti la interogatoriile ce le-au fost luate, rezulta ca piritii au executat, prin intermediul unor constructori, anumite lucrari in legatura cu acoperisul. Aceasta este o recunoastere partiala, in sensul ca piritii au sustinut ca lucrarile nu au modificat structura acoperisului.
Din raportul de expertiza intocmit de ing . rezulta, insa, ca, in urma suprainaltarii unei parti din podul constructiei in care se afla apartamentul proprietatea piritilor, s-a schimbat forma si panta acoperisului, fara a exista o autorizatie de construire. Expertul a mai constatat ca modul de executie este deficitar, ceea ce a putut face posibila desprinderea de bucati din invelitoarea de carton bituminos si din tigla antrenate de gheata si zapada.
Instanta retine ca modificarea formei si pantei acoperisului fara autorizatie si executarea cu deficiente a lucrarii reprezinta o fapta ilicita.
Sub aspectul legii aplicabile, instanta retine ca fapta ilicita, respectiv modificarea acoperisului a avut loc in perioada 2009 2010, astfel ca sint aplicabile in cauza dispoztiile Codului civil din 1864. Este adevarat ca rezultatul faptei s-a produs sub imperiul Codului civil din 2009, insa incidenta reglementarii legale este data de savirsirea faptei ilicite.
Instanta apreciaza ca sint indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale. In cauza, fapta piritilor este reprezentata in cauza de modificarea formei si a pantei acoperisului. Fapta are caracter ilicit intrucit piritii au executat lucrarile fara autorizatie de construire, iar lucrarile au fost executate cu deficiente. Vinovatia piritilor este prezumata, intrucit ei au incalcat o obligatie legala, prevazuta de lg.50/1991. Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu a fost stabilit prin expertiza in materia constructiilor, intocmita in cauza. Producerea prejudiciului rezulta din coroborarea urmatoarelor probe: declaratia martorului ., dovezile eliberate de Sectia 14 Politie, expertiza intocmita in cauza in legatura cu autovehiculul. Valoarea prejudiciului este dovedita prin aceeasi expertiza.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza de ing ., rezulta ca valoarea reparatiei necesare acestui autovehicul este de 8706,79 lei, insclusiv TVA (fila 70 vol.2 dosar).
In consecinta, in baza art.998-999 C.civ. din 1864, instanta va admite cererea reclamantei . de a fi obligati piritii in solidar la plata sumei de 8.000 lei ca despagubiri pentru deteriorarile autovehiculului.
Instanta nu va putea obliga piritii la plata sumei de 8706,79 lei, intrucit reclamanta . a solicitat numai 8.000 lei cu titlul de despagubiri pentru repararea autovehiculului, iar ulterior nu si-a majorat pretentiile.
Instanta nu poate retine apararile piritilor in sensul ca ar fi fost incident in cauza un caz de forta majora. Instanta apreciaza ca acumularea de zapada pe acoperisul unei constructii nu este un caz de forta majora, iar construcita si acoperisul constructiei trebuie edificate in asa fel incit sa nu permita caderea zapezii acumulate pe spatiul public in asa fel incit sa produca prejudicii.
Instanta nu poate retine apararile piritilor in sensul ca prejudiciul s-ar datora faptei victimei. Instanta retine ca parcarea masinii pe spatiul public, respectiv pe strada . in dreptul constructiei in cauza, nu are caracterul unei fapte ilicite a victimei.
In ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de reparare a acoperisului, instanta retine urmatoarele.
In legatura cu exceptiile lipsei interesului reclamantei .. si a calitatii procesuale active a reclamantei ., instanta retine ca, desi cererea de chemare in judecata si ambele cereri precizatoare sint foarte deficiente sub aspectul claritatii, totusi din a doua cerere precizatoare rezulta (fila 116 dosar) ca numai reclamantul . a formulat cererea avind ca obiect obligatia de a face. Prin urmare, instanta va respinge ca ramase fara obiect exceptiile lipsei interesului reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
In legatura cu exceptiile lipsei interesului reclamantei si a calitatii procesuale active a reclamantului in in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face, instanta retine urmatoarele.
Este adevarat ca, asa cum au sustinut piritii, reclamantul nu are calitatea de coproprietar al constructiei in legatura cu care s-a solicitat efectuarea de reparatii. Insa reclamantul este o persoana care, intrucit locuieste in imediata proximitate a acestei constructii, asa cum rezulta din cartea sa de identitate (fila 24 dosar). Prin urmare, instanta constata ca interesul si calitatea procesuala a reclamantului izvorasc din imprejurarea ca el foloseste in mod legitim si in mod obisnuit spatiul public al strazii . din dreptul imobilului aflat in proprietatea piritilor, iar folosirea acestui spatiu public este periclitat de modificarea ilicita a acoperisului de catre piriti. In consecinta, instanta va respinge aceste exceptii ca neintemeiate.
In fondul acestui capat de cerere, instanta retine ca, asa cum s-a constatat prin expertiza cu specialitatea constructii intocmita in cauza si pentru motivele aratate anterior, fapta ilicita a piritilor a creat o stare de pericol a folosirii spatiului public din proximitatea constructiei al carei acoperis a fost modificat de piriti.
Instanta apreciaza ca in cauza sint incidente dispozitiile art.998 C.civ. care dispune: Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.
Sub aspectul capatului de cerere de a face, prejudiciul este reprezentat de imposibilitatea de folosire a spatiului public in conditii de siguranta normala, iar obligatia de reparare a prejudiciului este reprezentata de obligatia piritilor de a executa anumite lucrari in legatura cu acoperisul pentru a inlatura starea de pericol creata de eventualitatea caderii anumitor obiecte sau a zapezii si a ghetii, de pe acoperis.
Instanta, pentru motivele mentionate imediat anterior, cit si pentru motivele analizate anterior in legatura cu fapta ilicita a piritilor, va admite si aceasta cerere, in baza art.998 C.civ., in sensul de a obliga piritii sa efectueze lucrari de construire in legatura cu acoperisul constructiei din str , pe care l-au modificat, in asa fel incit, cu respectarea dispozitiilor legale si a evetualelor drepturi ale coproprietarilor, sa se inlature starea de pericol, fie prin readucerea acoperisului la forma si panta initiale, fie prin autorizarea lucrarilor existente si executarea sau modificarea lor in mod corespunzator din punct de vedere tehnic si legal.
Instanta nu poate retine apararile reclamantilor in sensul ar fi reparat acoperisul si inlocuit sistemul de scurgere a apelor pluviale, intrucit aceasta sustinere este inlaturata de concluziile raportului de expertiza.
In legatura cu celelalte capete de cerere in pretentii formulat de .., instanta retine urmatoarele.
Reclamanta a indicat dispozitiile art.1357 C.civ. din 2009 (raspunderea pentru fapta proprie) si 1378 C.civ. din 2009 (raspunderea pentru ruina edificiului). Instanta a analizat deja incidenta in cauza a dispozitiilor Codului civil din 1864, iar nu a Codului civil din 2009.
Reclamanta a sustinut ca deteriorarea autovehiculului si intrarea reclamantului, ca angajat al reclamantei, in concediu medical, au fost doua evenimente care ar fi determinat pierderi in sensul ca societatea comerciala nu si-ar mai fi desfasurat activitatea din cauza acestor evenimente.
Instanta apreciaza ca nu este rezonabila oprirea activitatii unei societati comerciale pe considerentul deteriorarii unui autovehicul, intrucit este evident ca societatea comerciala putea sa recurga la alte moduri de transport, iar eventualele costuri suplimentare ar fi putut constitui un prejudiciu material la a carui reparare ar fi fost indreptatita.
Instanta apreciaza ca lipsa de la serviciu a unui angajat nu este de natura sa perturbe activitatea unei societati comerciale in masura in care ea sa nu mai aiba nicio activitate. Instanta retine ca reclamanta este o societate comerciala in forma unei societati cu raspundere limitata, iar nu o persoana fizica autorizata. Reclamanta avea posibilitatea desfasurarii activitatii comerciale si in lipsa unui anume angjat, in speta, reclamantul, urmind ca eventualele eventualele costuri suplimentare ar fi putut constitui un prejudiciu material la a carui reparare ar fi fost indreptatita.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu se poate stabili o legatura de cauzalitate intre cele doua evenimente, deteriorarea autovehiculului si intrarea reclamantului, ca angajat al reclamantei, in concediu medical, si oprirea activitatii reclamantei.
Instanta mai constata ca nu s-au administrat in cauza niciun fel de dovezi in legatura cu cuantumul concret al prejudiciului a carui reparare a pretins-o.
In consecinta, instanta va respinge aceste pretentii ca neintemeiate.
In baza art.274 C.pr.civ. instanta constata ca, intrucit actiunea a fost admisa numai in parte, atit piritii, cit si reclamantii au cazut in pretentii, in sensul art.274 C.pr.civ. si 276 C.pr.civ..
Instanta constata ca reclamanta a achitat 1000 lei cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu de expertiza si 1.300 lei onorariu de avocat, iar reclamantul 1000 lei cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu de expertiza. Corespunzator pretentiilor admise, reclamanta a achitat taxa de timbru de 591 lei si timbru judiciar de 3 lei.
Instanta va obliga piritii la plata onorariilor de expertiza in integralitate, acele capete de cerere fiind admise si ii va obliga la plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in raport de pretentiile admise.
In ce priveste onorariile de avocat, in baza art.276 C.pr.civ. va compensa aceste cheltuieli intre piriti si reclamanta, dar in baza art.274 C.pr.civ. constata ca reclamantul datoreaza cheltuieli de judecata fata de piriti cu titlu de onorariu de avocat, in mod proportional, in suma de 300 lei. In urma compensarii, piritii vor fi obligati fata de reclamant la 700 lei cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Ia act de renuntarea la judecata formulata de reclamantul .. fata de capatul de cerere in pretentii.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei .
Respinge ca ramase fara obiect exceptiile lipsei interesului reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
Respinge ca neintemeiate exceptiile lipsei interesului reclamantei si a calitatii procesuale active a reclamantului .. in in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
Admite in parte cererea formulata de reclamantii , cu sediul in .si ., cu domiciliul in . in contradictoriu cu paratii . si ., ambii cu domiciliul in , ambii cu domiciliul ales pentru comunicarea sentintei la ..4
Obliga piritii la 8.000 lei reprezentind despagubiri pentru deteriorarile aduse autovehiculului ..
Respinge ca neintemeiate celelalte pretentii ale ..
Obliga piritii sa efectueze lucrari de construire in legatura cu acoperisul constructiei din str , pe care, conform expertizei intocmita in cauza de ing , l-au modificat, in asa fel incit, cu respectarea dispozitiilor legale si a eventualelor drepturi ale coproprietarilor, sa se inlature starea de pericol, fie prin readucerea acoperisului la forma si panta initiale, fie prin autorizarea lucrarilor existente si executarea sau modificarea lor in mod corespunzator din punct de vedere tehnic si legal, in termen de 6 luni de la raminerea irevocabila a prezentei hotariri.
Obliga piritii la 1594 lei cheltuieli de judecata fata de reclamanta si la 700 lei cheltuieli de judecata fata de reclamant.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, ...2014.
PRESEDINTE, GREFIER, .. .
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI - SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. ..
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE ..2014
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: ..
GREFIER: ..
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantii .. si .., in contradictoriu cu paratii . si ., avand ca obiect raspundere civila delictuala.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de ..2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat succesiv pronuntarea la data de 2014 si la data de ..2014, cand a hotarat urmatoarele:
I N S T A N T A
Deliberand asupra actiunii civile de fata constata urmatoarele:
Prin cererea sa, initiala, informa, si . i-au chemat in judecata pe . si pentru ca acestia sa fie obligati in solidar la plata sumei de 40.000 lei reprezentind prejudiciul cauzat prin faptul ca nu au indepartat la timp si in conditii optime zapada si gheata de pe acoperisul imobilului si care in cadere au dus la avarierea autoturismului marca Renault Kangoo . proprietatea .. .. a suferit o vatamare corporala. Reclamanta a sustinut ca in suma mentionata a inclus si beneficiul nerealizat de peroana juridica si de , dar nu a indicat care sint aceste sume. A solicitat obligarea piritilor la cheltuieli de judecata.
In motivare a sustinut ca la 21.02.2012 o cadere masiva de zapada asezata pe acoperisul imobilului piritilor a inghetat daotrita temperaturilor scazute si datorita faptului ca nu a fost curatata de piriti. Acestia locuiesc la etajul superior al imobilului din str . La 22.02.2012 de pe acoperis s-au desprins bucati mari de gheata si diverse elemente de constructie (tigle, burlane) care in cadere au avariat autotursimul .. care era parcat in dreptul imobilului. Acest lucru e atestat de dovada emisa de Sectia 14 Politie. Incercind sa intervina pentru a diminua stricaciunile . a suferit leziuni traumatice la nivelul regiunii cervicale si a antebratului sting. Reclamantii nu au putut onora angajamente comerciale.
In drept a invocat art.1376, 1379, 1381, 1382, 1385, 1386, 1387 C.civ.
Reclamanta si-a modificat cererea (fila 12 dosar) solicitind:
- obligarea piritilor la efectuarea reparatiilor necesare la acoperis, reparatiile urmind sa fie avizate de Inspectoratul de Stat in Constructii, pentru a se evita pericolele la care sint expusi reclamantii;
- obligarea in solidar a piritilor la plata sumei de 40.000 lei reprezentind despagubiri pentru avarierea autoturismului si despagubirii pentru vatamarea reclamantului .., cu cheltuieli de judecata.
Motivarea cererii precizatoare, desi foarte extinsa, nu cuprinde elemente noi fata de cererea initiala, care sa aiba legatura cu cauza.
In cuprinsul motivarii reclamantii au aratat ca solicita 8000 lei despagubiri pentru avarierea autovehiculului, 24.000 lei despagubiri in favoarea victimei .. si 8000 lei beneficiu nerealizat.
Reclamantii au depus la dosar copii de pe certificatul de inmatriculare al autovehiculului, inscrisul numit dovada si eliberat sub nr /22.02.2012 de Sectia 14 Politie Bucuresti, bilet de trimitere pentru servicii medicale, contracte de prestari servicii ale reclamantei, certificat medico-legal, certificate concediu medical, adresa ./24.03.2012 a Politiei Locale Sector 4 Bucuresti (fila 55 dosar), adresa /3/29.08.2014 a Inspectoratului de Stat in Constructii (fila 58 dosar), inscrisul numit dovada si eliberat sub nr ..27.12.2012 de Sectia 14 Politie Bucuresti, o adresa a ISC Bucuresti.
Reclamantii si-au precizat cererea (fila 112 dosar).
Au sustinut ca . este angajatul in functia de instalator cu contractul de munca .19.06.2003. Cu autoturismul ce face obiectul cauzei, el isi desfasoara activitatea de munca.
Piritii sint soti, iar constructia de pe care s-au desprins obiectele este proprietatea comuna a piritilor.
Reclamanta a sustinut ca reclamantul a fost afectat de caderea obiectelor, care i-au provocat vatamari din cauza carora nu s-a putut prezenta la serviciu 12 zile. Ca urmare, . nu si-a putut onora obligatiile ce ii reveneau. Reclamanta a sustinut ca a avut prejudiciu de 21.845,75 lei. A sustinut ca a avut un prejudiciu de 6965,79 lei pentru ca nu a putut onora contractele din 21.02.12 cu .., contractul din 21.02.2012 cu ., din neincasarea comisionului de 23% conform actului aditional la contractul de intermediere /2009. A mai sustinut ca in perioada 21.02.2012 si pina la 2.03.2012 ar fi putut avea incasari de 1000 lei pe zi plus TVA, deci a avut pierderi de 14.880 lei.
Reclamanta a aratat ca solicita 8000 lei pentru deteriorarea autovehiculului.
Desi reclamanta a sustinut in aceasta precizare (fila 114 dosar) ca solicita suma de 21.845,75 lei compusa din 6965,75 lei (prejudiciu contracte in derulare) si 14.880 lei (incasari nerealizate) si suma de 8.000 lei (deteriorarea autovehiculului), ea a continuat prin a solicita (fila 115 dosar) suma de 29.845,75 lei compusa din sumele de 5.580 lei, 1385,75 lei, 14.880 si 8.000 lei.
Reclamantul a sustinut (fila 116 dosar) ca solicita suma de 854,25 lei despagubiri pentru daune materiale si 9.300 lei despagubiri pentru daune morale.
S-a mai aratat ca numai reclamantul solicita obligarea piritilor la efectuarea reparatiilor si a aratat ca ca locuieste in imobilul alaturat si are curte comuna.
Prin intimpinare, piritii au ridicat exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei ..
In privinta lipsei interesului si a calitatii procesuale active, a aratat ca reclamanta nu are sediul la adresa imobilului. Reclamatii nu au calitatea de proprietar al imobilului invecinat cu al piritilor. Piritii au sustinut ca au reparat acoperisul si au inlocuit sistemul de scurgere a apelor pluviale. Fenomenele legate de zapada nu pot fi impiedicate de piriti. Pirita nu a facut dovada calitatii de proprietar al autovehiculului.
In privinta lipsei calitatii procesuale pasive a piritei , aceasta a aratat ca unicul proprietar al imobilului este , asa cum rezulta din s.c.4602/2009.
In ce priveste fondul, au solicitat respingerea cererii principale ca neintemeiata.
In aparare au descris detaliat relatiile de vecinatate dintre parti, care, insa, nu au nicio relevanta in cauza. A sutinut ca o firma de constructii a constatat ca nu sint necesare reparatii la acoperis. Nu sint intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, in legatura cu care reclamantii nu au facut nicio motivare. Reclamantii isi parcheaza autovehiculul in acelasi loc in care sustin ca este periculos si ca a avut loc si caderea de corpuri care au avariat autovehiculul. Au sustinut ca este un caz de forta majora. Au sustinut ca lipseste vinovatia piritilor. HCGMB 120/2010 prevede obligatia de a indeparta turturii de gheata de la nivelul acoperisului, zapada si gheata de pe trotuare, dar nu prevede obligatia de a se urca iarna pe acoperis pentru a da zapada, aceasta fiind o cerere nerezonabila.
La termenul din 23.04.2013, reclamantul a aratat ca renunta la judecarea capatului de cerere in pretentii formulat de el (fila 250 vol.1 dosar), astfel ca instanta, in baza art.246 C.pr.civ., va lua act de renuntarea la judecata, astfel ca instanta nu se va mai pronunta in legatura cu exceptia de netimbrare a acestui capat de cerere.
In cauza au fost administrate expertize tehnice in legatura cu valoarea deteriorarilor autovehiculului si cu modificarile aduse acoperisului constructiei.
Dupa analizarea cererii principale, a cererilor precizatoare si a probelor administrate in cauza, instanta a retinut urmatoarele.
Piritiul este proprietarul unuia dintre spatiile locative de la adresa ... El a dobindit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.2 prin s.c ../2009 a Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti (fila 157 vol.1 dosar). Asa cum rezulta din raspunsul la interogatoriul luat piritului ., el a dobindit apartamentul in timpul casatoriei sale cu pirita ...
Art.30 C.fam. prevede ca Bunurile dobandite in timpul cγsγtoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrarγ este nulγ. Calitatea de bun comun nu trebuie sγ fie doveditγ..
Prin urmare, instanta, in lipsa administrarii unor probe contrare de catre piritul .., retine ca apartamentul nr.2 este bun comun. In consecinta, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei ...
Din declaratia martorului (fila 296 dosar), rezulta ca la 22.02.2012, o masa formata din bucati de gheata, zapada si tigla, a cazut de pe acoperisul cladirii in care se afla apartamentul aflat in proprietatea piritilor, deteriorind autovehiculul . Autovehiculul se afla in proprietatea reclamantei ., asa cum rezulta din certificatul de inmatriculare (fila 23 dosar).
Din raspunsurile date de piriti la interogatoriile ce le-au fost luate, rezulta ca piritii au executat, prin intermediul unor constructori, anumite lucrari in legatura cu acoperisul. Aceasta este o recunoastere partiala, in sensul ca piritii au sustinut ca lucrarile nu au modificat structura acoperisului.
Din raportul de expertiza intocmit de ing . rezulta, insa, ca, in urma suprainaltarii unei parti din podul constructiei in care se afla apartamentul proprietatea piritilor, s-a schimbat forma si panta acoperisului, fara a exista o autorizatie de construire. Expertul a mai constatat ca modul de executie este deficitar, ceea ce a putut face posibila desprinderea de bucati din invelitoarea de carton bituminos si din tigla antrenate de gheata si zapada.
Instanta retine ca modificarea formei si pantei acoperisului fara autorizatie si executarea cu deficiente a lucrarii reprezinta o fapta ilicita.
Sub aspectul legii aplicabile, instanta retine ca fapta ilicita, respectiv modificarea acoperisului a avut loc in perioada 2009 2010, astfel ca sint aplicabile in cauza dispoztiile Codului civil din 1864. Este adevarat ca rezultatul faptei s-a produs sub imperiul Codului civil din 2009, insa incidenta reglementarii legale este data de savirsirea faptei ilicite.
Instanta apreciaza ca sint indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale. In cauza, fapta piritilor este reprezentata in cauza de modificarea formei si a pantei acoperisului. Fapta are caracter ilicit intrucit piritii au executat lucrarile fara autorizatie de construire, iar lucrarile au fost executate cu deficiente. Vinovatia piritilor este prezumata, intrucit ei au incalcat o obligatie legala, prevazuta de lg.50/1991. Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu a fost stabilit prin expertiza in materia constructiilor, intocmita in cauza. Producerea prejudiciului rezulta din coroborarea urmatoarelor probe: declaratia martorului ., dovezile eliberate de Sectia 14 Politie, expertiza intocmita in cauza in legatura cu autovehiculul. Valoarea prejudiciului este dovedita prin aceeasi expertiza.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza de ing ., rezulta ca valoarea reparatiei necesare acestui autovehicul este de 8706,79 lei, insclusiv TVA (fila 70 vol.2 dosar).
In consecinta, in baza art.998-999 C.civ. din 1864, instanta va admite cererea reclamantei . de a fi obligati piritii in solidar la plata sumei de 8.000 lei ca despagubiri pentru deteriorarile autovehiculului.
Instanta nu va putea obliga piritii la plata sumei de 8706,79 lei, intrucit reclamanta . a solicitat numai 8.000 lei cu titlul de despagubiri pentru repararea autovehiculului, iar ulterior nu si-a majorat pretentiile.
Instanta nu poate retine apararile piritilor in sensul ca ar fi fost incident in cauza un caz de forta majora. Instanta apreciaza ca acumularea de zapada pe acoperisul unei constructii nu este un caz de forta majora, iar construcita si acoperisul constructiei trebuie edificate in asa fel incit sa nu permita caderea zapezii acumulate pe spatiul public in asa fel incit sa produca prejudicii.
Instanta nu poate retine apararile piritilor in sensul ca prejudiciul s-ar datora faptei victimei. Instanta retine ca parcarea masinii pe spatiul public, respectiv pe strada . in dreptul constructiei in cauza, nu are caracterul unei fapte ilicite a victimei.
In ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de reparare a acoperisului, instanta retine urmatoarele.
In legatura cu exceptiile lipsei interesului reclamantei .. si a calitatii procesuale active a reclamantei ., instanta retine ca, desi cererea de chemare in judecata si ambele cereri precizatoare sint foarte deficiente sub aspectul claritatii, totusi din a doua cerere precizatoare rezulta (fila 116 dosar) ca numai reclamantul . a formulat cererea avind ca obiect obligatia de a face. Prin urmare, instanta va respinge ca ramase fara obiect exceptiile lipsei interesului reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
In legatura cu exceptiile lipsei interesului reclamantei si a calitatii procesuale active a reclamantului in in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face, instanta retine urmatoarele.
Este adevarat ca, asa cum au sustinut piritii, reclamantul nu are calitatea de coproprietar al constructiei in legatura cu care s-a solicitat efectuarea de reparatii. Insa reclamantul este o persoana care, intrucit locuieste in imediata proximitate a acestei constructii, asa cum rezulta din cartea sa de identitate (fila 24 dosar). Prin urmare, instanta constata ca interesul si calitatea procesuala a reclamantului izvorasc din imprejurarea ca el foloseste in mod legitim si in mod obisnuit spatiul public al strazii . din dreptul imobilului aflat in proprietatea piritilor, iar folosirea acestui spatiu public este periclitat de modificarea ilicita a acoperisului de catre piriti. In consecinta, instanta va respinge aceste exceptii ca neintemeiate.
In fondul acestui capat de cerere, instanta retine ca, asa cum s-a constatat prin expertiza cu specialitatea constructii intocmita in cauza si pentru motivele aratate anterior, fapta ilicita a piritilor a creat o stare de pericol a folosirii spatiului public din proximitatea constructiei al carei acoperis a fost modificat de piriti.
Instanta apreciaza ca in cauza sint incidente dispozitiile art.998 C.civ. care dispune: Orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara.
Sub aspectul capatului de cerere de a face, prejudiciul este reprezentat de imposibilitatea de folosire a spatiului public in conditii de siguranta normala, iar obligatia de reparare a prejudiciului este reprezentata de obligatia piritilor de a executa anumite lucrari in legatura cu acoperisul pentru a inlatura starea de pericol creata de eventualitatea caderii anumitor obiecte sau a zapezii si a ghetii, de pe acoperis.
Instanta, pentru motivele mentionate imediat anterior, cit si pentru motivele analizate anterior in legatura cu fapta ilicita a piritilor, va admite si aceasta cerere, in baza art.998 C.civ., in sensul de a obliga piritii sa efectueze lucrari de construire in legatura cu acoperisul constructiei din str , pe care l-au modificat, in asa fel incit, cu respectarea dispozitiilor legale si a evetualelor drepturi ale coproprietarilor, sa se inlature starea de pericol, fie prin readucerea acoperisului la forma si panta initiale, fie prin autorizarea lucrarilor existente si executarea sau modificarea lor in mod corespunzator din punct de vedere tehnic si legal.
Instanta nu poate retine apararile reclamantilor in sensul ar fi reparat acoperisul si inlocuit sistemul de scurgere a apelor pluviale, intrucit aceasta sustinere este inlaturata de concluziile raportului de expertiza.
In legatura cu celelalte capete de cerere in pretentii formulat de .., instanta retine urmatoarele.
Reclamanta a indicat dispozitiile art.1357 C.civ. din 2009 (raspunderea pentru fapta proprie) si 1378 C.civ. din 2009 (raspunderea pentru ruina edificiului). Instanta a analizat deja incidenta in cauza a dispozitiilor Codului civil din 1864, iar nu a Codului civil din 2009.
Reclamanta a sustinut ca deteriorarea autovehiculului si intrarea reclamantului, ca angajat al reclamantei, in concediu medical, au fost doua evenimente care ar fi determinat pierderi in sensul ca societatea comerciala nu si-ar mai fi desfasurat activitatea din cauza acestor evenimente.
Instanta apreciaza ca nu este rezonabila oprirea activitatii unei societati comerciale pe considerentul deteriorarii unui autovehicul, intrucit este evident ca societatea comerciala putea sa recurga la alte moduri de transport, iar eventualele costuri suplimentare ar fi putut constitui un prejudiciu material la a carui reparare ar fi fost indreptatita.
Instanta apreciaza ca lipsa de la serviciu a unui angajat nu este de natura sa perturbe activitatea unei societati comerciale in masura in care ea sa nu mai aiba nicio activitate. Instanta retine ca reclamanta este o societate comerciala in forma unei societati cu raspundere limitata, iar nu o persoana fizica autorizata. Reclamanta avea posibilitatea desfasurarii activitatii comerciale si in lipsa unui anume angjat, in speta, reclamantul, urmind ca eventualele eventualele costuri suplimentare ar fi putut constitui un prejudiciu material la a carui reparare ar fi fost indreptatita.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu se poate stabili o legatura de cauzalitate intre cele doua evenimente, deteriorarea autovehiculului si intrarea reclamantului, ca angajat al reclamantei, in concediu medical, si oprirea activitatii reclamantei.
Instanta mai constata ca nu s-au administrat in cauza niciun fel de dovezi in legatura cu cuantumul concret al prejudiciului a carui reparare a pretins-o.
In consecinta, instanta va respinge aceste pretentii ca neintemeiate.
In baza art.274 C.pr.civ. instanta constata ca, intrucit actiunea a fost admisa numai in parte, atit piritii, cit si reclamantii au cazut in pretentii, in sensul art.274 C.pr.civ. si 276 C.pr.civ..
Instanta constata ca reclamanta a achitat 1000 lei cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu de expertiza si 1.300 lei onorariu de avocat, iar reclamantul 1000 lei cheltuieli de judecata cu titlu de onorariu de expertiza. Corespunzator pretentiilor admise, reclamanta a achitat taxa de timbru de 591 lei si timbru judiciar de 3 lei.
Instanta va obliga piritii la plata onorariilor de expertiza in integralitate, acele capete de cerere fiind admise si ii va obliga la plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in raport de pretentiile admise.
In ce priveste onorariile de avocat, in baza art.276 C.pr.civ. va compensa aceste cheltuieli intre piriti si reclamanta, dar in baza art.274 C.pr.civ. constata ca reclamantul datoreaza cheltuieli de judecata fata de piriti cu titlu de onorariu de avocat, in mod proportional, in suma de 300 lei. In urma compensarii, piritii vor fi obligati fata de reclamant la 700 lei cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Ia act de renuntarea la judecata formulata de reclamantul .. fata de capatul de cerere in pretentii.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a piritei .
Respinge ca ramase fara obiect exceptiile lipsei interesului reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
Respinge ca neintemeiate exceptiile lipsei interesului reclamantei si a calitatii procesuale active a reclamantului .. in in ce priveste capatul de cerere avind ca obiect obligatia de a face.
Admite in parte cererea formulata de reclamantii , cu sediul in .si ., cu domiciliul in . in contradictoriu cu paratii . si ., ambii cu domiciliul in , ambii cu domiciliul ales pentru comunicarea sentintei la ..4
Obliga piritii la 8.000 lei reprezentind despagubiri pentru deteriorarile aduse autovehiculului ..
Respinge ca neintemeiate celelalte pretentii ale ..
Obliga piritii sa efectueze lucrari de construire in legatura cu acoperisul constructiei din str , pe care, conform expertizei intocmita in cauza de ing , l-au modificat, in asa fel incit, cu respectarea dispozitiilor legale si a eventualelor drepturi ale coproprietarilor, sa se inlature starea de pericol, fie prin readucerea acoperisului la forma si panta initiale, fie prin autorizarea lucrarilor existente si executarea sau modificarea lor in mod corespunzator din punct de vedere tehnic si legal, in termen de 6 luni de la raminerea irevocabila a prezentei hotariri.
Obliga piritii la 1594 lei cheltuieli de judecata fata de reclamanta si la 700 lei cheltuieli de judecata fata de reclamant.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, ...2014.
PRESEDINTE, GREFIER, .. .
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016