Drept procesual civil. Motive de recurs ce vizeaza nelegalitatea hotararii. - art. 304 pct. 9 Cod procedura civila anterior si art. 6 CEDO

            Recurs declarat in temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedura civila. Lipsa motivelor de nelegalitate din cuprinsul cererii de recurs. Modul de interpretare a probelor de catre instanta de apel nu poate constitui motiv pentru casarea cu trimitere spre rejudecare sau cu retinere pentru  necercetarea fondului.

             Asupra recursului de fata;
Constata ca, prin decizia civila nr. 171/19.02.2015,Tribunalul Brasov a dispus urmatoarele:
            A respins apelul declarat de paratii R.A. si R.I.  impotriva Sentintei civile nr. 8752 din data de 08.07.2014, pronuntata de  Judecatoria  Brasov. 
            A obligat apelantii R.A. si R.I. la plata sumei de 2000 lei catre intimatul R.R., cu titlu de cheltuieli de judecata.
            Cheltuielile de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru de 716,55 lei avansate de stat, de care au beneficiat apelantii ca ajutor public judiciar, au ramas in sarcina statului.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs in termen motivat recurentele parate R.I., sotia defunctului parat R.A., in nume propriu si ca mostenitoare a defunctului parat,  R.A. si R.M. in calitate de fiice ale defunctului parat care sunt continuatoare ale raportului juridic dedus judecatii in care a fost implicat in instantele anterioare si defunctul R.A..
Prin motivele de recurs critica decizia instantei de apel pe care o considera netemeinica, partinitoare si nelegala pentru urmatoarele motive:
Instanta a ignorant cererea in care paratele solicitau dosarul notarial care sta la baza emiteri Certificatului de Mostenitor nr. 24/2008 prin care reclamantii si-au insusit abuziv locuinta folosindu-se ca document de proprietate Autorizatia de constructie, ce a fost emisa de catre Primarie pe  numele defunctului si in care nu este mentionat si numele tatalui reclamantilor.
Confundarea de catre instanta a bunului patrimonial al defunctului, in sensul ca in actul de donatie este mentionat clar donarea ½  din loc de casa si  nu ½ din loc de casa (teren) si constructie (locuinta) care era partial ridicata.
Instanta nu a retinut in mod corect modul de exprimare ce face diferenta  „am construit casa impreuna" acesta se poate referi ca aport fizic, adica a muncit la ridicarea constructiei dar nu si ca aport financiar.
Alta situatie de fapt este cererea de demolare a doua anexe ce au fost ridicate pe partea de proprietate comuna si care obstructioneaza dreptul paratilor de proprietate asupra utilitatilor (contor de gaz si canal contoar apa.)
Alta situatie de fapt este neprecizarea concreta a instantei de fond cu privire la dezmembrarea in loturi egale si echitabile a proprietatii, si a partilor comune ce se vor folosi de reclamant si parati, conform folosintei actuale verbale exprimate de catre parti. Conform expertizei  topografice partea locuibila a reclamantilor este mult mai mare decat cota de ½  din donatie, aceasta discrepanta reiese din anexele construite pe partea comuna, ce afecteaza in mod direct dreptul de proprietate al paratilor.
Refuzul instantei de fond de a judeca corect si echitabil dosarul conexat cu nr. 11279/197/2009, refuzul repetat al instantei de a schimba expertul in constructie cerut de catre parati si motivand ca dureaza prea mult judecarea cauzei, instanta recurge la respingerea dreptului paratilor de a recupera valoarea apartamentului in cuantum de 85.000 lei reprezentand valoarea estimata a materialelor ce au fost folosite la construirea apartamentului folosit de  catre predecesorul reclamantilor.
In concret, recurentele solicita sa fie casata decizia atacata si trimisa cauza spre rejudecare la Judecatoria Brasov, intrucat sentinta nr. 8752/08.07.2014 le afecteaza drepturile succesorale.
Intimatii reclamanti R.R. si D.G. au formulat intampinare solicitand respingerea recursului, mentinerea deciziei atacate intrucat nu sunt justificate motivele de casare cu trimitere si obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecata.
In recurs au fost depuse acte de stare civila de catre recurentele succesoare ale defunctului R.A. pentru a justifica transmiterea calitatii procesuale de la defunctul parat catre acestea si calitatea de recurente parate in cauza.  
Analizand recursul formulat instanta constata ca nu este fondat. Din motivele de recurs asa cum au fost expuse de recurente rezulta ca acestea critica hotararile anterioare, fiind nemultumite sub aspectul stabilirii starii de fapt deduse judecatii  facand trimitere expres la starea de fapt pe care o considera gresit stabilita de instante la punctele 3, 4, 5 din cadrul motivelor de recurs. Se mai critica si modul de apreciere si interpretare a probelor, critica expusa la punctele 1, 2 ,6 din cererea de recurs.
Aceste critici nu pot constitui motiv de casare a unei hotarari pronuntate in apel, avand in vedere exercitarea recursului ca si cale extraordinara de atac, nedevolutiva.
Recursul promovat nu se inscrie in cadrul recursurilor promovate in temeiul art. 3041 Cod procedura civila, pentru care legiuitorul a permis verificarea sentintei instantei de fond sub toate aspectele retinute la fond, deoarece prezentul litigiu, guvernat de regulile de competenta dupa criteriul valoric a permis si exercitarea apelului, recursului in acest context, presupunand doar invocarea motivelor de nelegalitate.
Desi in partea  introductiva a motivelor de recurs se arata ca „hotararea instantei de apel este data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept” – critici ce ar putea fi incadrate in motivele de recurs prevazute de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, cu toate acestea, in dezvoltarea motivelor de recurs nu se sustine decat un alt mod de interpretare a probatoriului administrat. Asadar, nefiind vorba de evaluarea judecatii anterioare sub toate aspectele permise in cazul recursului exercitat in baza art. 3041 Cod procedura civila, prezentul recurs nu poate viza decat elemente de nelegalitate a deciziei si nu de netemeinicie rezultata din interpretarea probelor sau de neanalizarea unor probe sau perceperea starii de fapt.
Nu se poate retine incalcarea dreptului paratilor prevazut de art. 6 din CEDO.
In acceptiunea Conventiei, dreptul la un proces echitabil are mai multe componente si anume: accesul liber la justitie; examinarea cauzei in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil; examinarea cauzei de catre un tribunal independent, impartial, stabilit prin lege; publicitatea pronuntarii hotararilor judecatoresti.
Pentru ca dreptul de acces la o instanta sa fie respectat, trebuie ca instanta in fata careia este adusa cauza sa se bucure de jurisdictie deplina; ea trebuie sa fie competenta sa analizeze atat aspectele de fapt, cat si cele de drept ale cauzei. Statele nu sunt obligate sa creeze cai de atac. Totusi, daca o fac, ele au obligatia, in temeiul articolului 6 din Conventie, de a asigura respectarea exigentelor unui proces echitabil in caile de atac astfel create. Dreptul de acces la o instanta acopera, asadar, si dreptul de a introduce apel sau recurs, in masura in care astfel de cai de atac sunt reglementate. Paratii au exercitat caile de atac in cauza, promovand atat apel cat si recurs, facilitandu-li-se si timbrajul acestora, prin admiterea cererii de ajutor public judiciar in sensul scutirii acestora de la plata taxei de timbru in apel si  in recurs.
Din jurisprudenta organelor de la Strasbourg, rezulta ca dreptul de acces la o instanta are doua trasaturi fundamentale: el trebuie sa fie un drept efectiv, fara a fi insa un drept absolut.
Accesul liber la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental, atat prin art. 6 pct. 1 din Conventie, cat si prin art. 21 din Constitutia Romaniei, prin art. 10 din Declaratia universala a drepturilor omului, precum si prin art. 14 pct. 1 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
Articolul 6 garanteaza, asadar, dreptul fiecarei persoane de a avea acces la o instanta. Acest drept de acces este insa limitat la campul de aplicare al dreptului la un proces echitabil, adica la contestatiile ce poarta asupra drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.
Accesul efectiv la o instanta presupune dreptul de a avea acces la toate probele aflate la dosarul cauzei. Ori paratului, reclamant reconventional R.A. i s-a recunoscut dreptul de a-si proba pretentiile prin incuviintarea probei cu expertiza, martori, inscrisuri - incheiere fila 76 dosar judecatorie.
Termenul in care instanta solutioneaza cererea cu care este sesizata intra in discutie prin prisma dreptului de acces la justitie. Daca simple depasiri ale termenelor legale de solutionare nu reprezinta incalcari ale accesului la judecator, totusi, in masura in care solutionarea cererii in afara termenului legal prevazut lipseste de interes cererea, o astfel de depasire va fi considerata ca un obstacol de fapt in calea accesului la justitie de natura sa atraga constatarea incalcarii articolului 6 din Conventie, insa in speta instanta de apel a solutionat intr-un termen scurt apelul, iar instanta de fond a dat dovada de solutionare pertinenta a cauzei intr-un termen rezonabil in functie de circumstantele cauzei si de multitudinea probelor administrate.
Cerinta din art. 6 pct. 1 al Conventiei, aceea ca o cauza sa fie examinata in mod echitabil, trebuie inteleasa in sensul de a se asigura respectarea principiilor fundamentale ale oricarui proces si anume principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, ambele asigurand egalitatea deplina a partilor in proces.
Contradictorialitatea este principiul care ingaduie partilor din proces sa participe in mod activ si egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, mai precis sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia asupra initiativelor instantei in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice.
In virtutea contradictorialitatii, partile isi aduc reciproc la cunostinta pretentiile, apararile si probele de care inteleg sa se foloseasca in proces, prin cererile scrise adresate instantei, judecata nu se poate face decat dupa legala lor citare, in cursul procesului toate partile sunt ascultate in mod egal, inclusiv asupra imprejurarilor de fapt sau de drept puse in discutie de instanta, in vederea aflarii adevarului in cauza, incuviintarea probelor se face in sedinta publica, dupa prealabila lor discutare de catre parti, iar hotararile judecatoresti sunt comunicate partilor, in vederea exercitarii cailor legale de atac. Or in speta, din derularea actelor procedurale  in fond si apel se constata ca paratilor li s-a permis sa propuna probe, contradovezi, li s-au incuviintat cereri in probatiune, obiectiuni la expertize, astfel ca nu se poate retine ca ar fi avut loc o incalcare a principiilor care caracterizeaza un proces echitabil, procedandu-se la o apreciere concreta a respectarii principiului egalitatii armelor .
Prin urmare, nu sunt aplicabile in speta motivele de casare  ce ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece conform art. 312 alin. 3 si alin. 5, hotararile pronuntate in fond si apel au judecat „in fond” cauza, s-au pronuntat pe probele administrate, astfel ca, nu este incidenta in speta situatia unei nesolutionari pe fond a cauzei, sanctionata de legiuitor prin casarea cu trimitere. Aspectele sesizate de recurente, referitoare la nemultumirile acestora in legatura cu modul de interpretare a unor probe nu echivaleaza cu „ necercetarea fondului” prevazuta de art. 312 alin. 3 si 5 ca si motiv de casare.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge recursul formulat obligand recurentele la plata cheltuielilor de judecata in recurs, in temeiul art. 274,  art. 277 Cod procedura civila respectiv cate 1000 lei catre fiecare intimat asa cum rezulta din chitantele de la filele 36, 37 dosar recurs.