Raspunderea comitentului pentru prepus.
(Decizie nr. 206/Ap din data de 23.04.2014 pronuntata de Curtea de Apel Brasov) Potrivit art. 1.373 alin. 1 si 3 din Noul Cod civil comitentul nu raspunde civil – deci nu poate fi obligat in actiunea civila exercitata de persoana vatamata in cadrul procesului penal, in solidar cu inculpatul la repararea prejudiciului cauzat prin delictul comis – daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nici o legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
Deliberand asupra apelurilor penale de fata:
Constata ca, prin sentinta penala nr. 50/03 decembrie 2013, pronuntata de Tribunalul Covasna in dosarul penal nr. 2881/119/2012, in baza art. 334 Cod procedura penala, a fost schimbata incadrarea juridica a faptei de ucidere din culpa, pentru care inculpatul B.I. a fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
In baza art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul B.I., la pedeapsa de 5 ( cinci ) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art. 133 din Legea nr. 295/2004 republicata, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 ( un ) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma letala, fara drept.
In baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange.
In baza art. 33 lit. a si b Cod penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 (cinci ) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatului B.I. exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, ca pedeapsa accesorie, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei.
In baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J., care se va realiza la eliberarea din penitenciar a persoanei condamnate, potrivit art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008.
In baza art. 109 alin. 5 Cod procedura penala, s-a dispus restituirea catre partea responsabila civilmente I.P.J. C. a mijloacelor materiale de proba, respectiv pistolul marca Carpati, model 1974 de calibru 7,65 mm, cu seria L 6138 1992, tubul de cartus gasit la fata locului, incarcatorul ce contine 2 cartuse calibru 7,65 mm si 3 tuburi cartus trase experimental cu ocazia efectuarii expertizei balistice, ambalate in colet sigilat, aflate in camera de corpuri delicte a I.P.J. C. – Serviciul Arme, Explozibil si Substante Toxice, precum si a obiectelor de imbracaminte purtate de inculpat in momentul savarsirii faptelor si anume: o camasa si o pereche de pantaloni, cu insemne specifice uniformei de politist, asupra carora s-a efectuat expertiza fizico-chimica, ambalate in cutie sigilata, cu sigilul M.A.I. nr. 34445, aflata in camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 si art. 1382 din Noul Cod civil, s-a admis in parte actiunea civila formulata de partile civile V.K. si V.I., aceasta din urma asistata de reprezentantul legal V.K. si in consecinta, a fost obligat inculpatul B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C., sa plateasca partilor civile urmatoarele despagubiri civile:
- catre partea civila V.K. suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale;
- catre partea civila V.I., nascuta la data de 13.01.1998, suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noi dispozitii ale instantei, cu titlu de despagubiri materiale periodice, precum si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale.
Au fost respinse restul pretentiilor civile formulate de partile civile.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, ca incepand cu anul 1999, inculpatul B.I. a fost angajat al I.P.J. C., in diferite functii, insa in ultimii ani avea calitatea de organ de cercetare al Politiei Judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, fiind agent sef adjunct de politie al Sectiei 4 Politie Rurala B..
La data de 09 iunie 2012, in intervalul orar 14,00 – 22,00, inculpatul B.I. se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fiind planificat sa execute serviciul de patrulare in schimbul II si de a desfasura activitati de patrulare pe raza comunei B.M., impreuna cu lucratorul de politie C.I.A., avand in dotare autoturismul apartinand I.P.J. C., cu numarul de inregistrare […], precum si o arma de foc, respectiv pistolul marca CARPATI model 1974 de calibru 7,65 mm.
In timp ce inculpatul si martorul C.I.A., se deplasau cu autoturismul Politiei, condus de inculpat, din directia B. spre B.M., la iesirea din B., s-au intalnit cu colegul lor, martorul J.S.D., care venea din sens opus cu masina proprietate personala, fiind in timpul sau liber si s-au oprit. In timpul discutiilor purtate, martorul J.S.D. le-a spus celor doi ca, impreuna cu un alt coleg, doresc sa pregateasca friptura la gratar, dar nu cunosc o locatie si nu au nici ustensile, cerandu-le acestora sa le recomande un loc. Inculpatul i-a spus martorului ca are un prieten, in B.M., cu care va discuta si il va contacta daca acesta va accepta.
In aceste conditii, in jurul orelor 14,30 – 14,40, inculpatul si martorul C.I.A., desi se aflau in exercitarea atributiilor de serviciu, s-au deplasat cu autoturismul din dotare la domiciliul victimei V.A.L. din B.M., prieten bun cu inculpatul, unde au gasit-o pe victima, pe sotia si fiica acesteia, apoi s-au asezat la masa aflata pe terasa si fiind serviti de sotia victimei, inculpatul, martorul si victima au consumat o sticla de visinata de 500 ml sau 750 ml si cate o sticla de bere de 500 ml, cumparata de fiica victimei, la solicitarea acesteia. In acest timp, cei trei au discutat sa se deplaseze la cabana administrata de victima, situata la iesirea din localitatea B.M., unde sa pregateasca un gratar si sa consume bauturi alcoolice, urmand ca la locatia respectiva sa vina si alti doi lucratori de politie, respectiv J.S.D. si D.M., care se aflau in timpul lor liber.
Victima fiind de acord, inculpatul si martorul C.I.A. au parasit domiciliul acesteia si martorul l-a sunat pe J.S.D. si s-a inteles cu acesta sa se intalneasca la iesirea din localitatea B.M., pentru ca J.S.D. nu cunostea locatia unde urmau sa mearga.
Astfel, inculpatul si lucratorul de politie C.I.A., s-au deplasat cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, la iesirea din localitatea B.M., unde s-au intalnit cu colegii lor - martorii J.S.D. si D.M., care erau cu masina proprietate personala a martorului J.S.D., condus de acesta, si impreuna s-au deplasat la cabana, care se afla la o distanta de circa 800 – 1.000 m de la marginea comunei, ajungand aici in jurul orelor 16,30, unde se afla deja victima V.A.L., sosit inaintea celor patru, aducand cu el o sticla de tarie, respectiv visinata si o lada de bere. Apoi, au inceput sa pregateasca focul de la gratar, timp in care au consumat bauturi alcoolice, inculpatul consumand un pahar de visinata si o sticla de bere.
In jurul orelor 17,00, victima V.A.L. l-a contactat telefonic pe prietenul sau, martorul P.Z. si i-a solicitat acestuia sa vina si el la cabana si sa aduca paine, o lada de bere si pasta de mici. Martorul a sosit la cabana cu masina proprietate personala, aducand produsele cerute de victima, care i-a facut cunostinta cu cei prezenti, martorul ramanand la cabana, unde era o atmosfera placuta.
La orele 17,50, inculpatul a fost sunat de seful Sectiei 4 de Politie Rurala B., martorul C.G., care i-a dat ordin acestuia si martorului C.I.A., care erau de serviciu, sa se prezinte la sediul Primariei B.M., pentru a asigura paza buletinelor de vot, pentru alegerile locale, pe timpul transportului de la Primarie la Sectia de Votare nr. 4 A.S., deoarece agentul de politie G.B. nu s-a prezentat la sediul Primariei, ci la sectia de votare.
In aceste imprejurari, desi carnea era pregatita, inculpatul si martorul C.I.A. nu au mai avut timp sa manance.
Astfel, inculpatul si martorul C.I.A., au plecat de la cabana cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, care a consumat bauturi alcoolice nu numai la domiciliul victimei, ci si la cabana, ruland pe drumurile publice, pe drumul comunal de la cabana pana la sediul Primariei B.M. si de acolo pana in satul A.S., la sectia de vot.
Dupa ce buletinele de vot au fost introduse in sediul sectiei de votare, paza acestora fiind asigurata de agentul de politie G.B., inculpatul si martorul C.I.A., au intrat in barul apartinand S.C. C.V. S.R.L. B.M., situat la o distanta de circa 500 m de sediul sectiei de votare, unde se afla si martorul V.Z. jr., patronul barului si au comandat de la barman cate o bere si cate o tarie, pe care au consumat-o, in aproximativ ½ ora, dupa care s-au intors la cabana, cu acelasi autoturism din dotare, ajungand la cabana in jurul orelor 2000, unde se afla victima si martorii J.S.D., D.M. si P.Z., pe tot traseul, dus – intors, autoturismul fiind condus de inculpat, parcurgand astfel pe drumurile publice circa 14 km.
Ajunsi la cabana, inculpatul a continuat sa consume bauturi alcoolice, respectiv bere, solicitand sa se pregateasca mici, motivand ca nu a avut timp sa manance, astfel martorul D.M. a aprins focul de la gratar, care se afla la o distanta de 3-4 m de masa, apoi toti s-au asezat la masa si au continuat sa consume bauturi alcoolice.
In timp ce stateau la masa, fara niciun motiv, inculpatul a scos pistolul din dotare, l-a dezasigurat si l-a armat, moment in care, cineva din grup l-a intrebat ce vrea sa faca si cei prezenti s-au ridicat de la masa, inclusiv victima V.A.L., care a facut doar cativa pasi, pana la capatul mesei, apoi inculpatul fiind asezat la masa a scos incarcatorul si constatand ca glontul este pe teava, a incercat sa descarce arma, tragand mansonul inchizatorului ca sa sara cartusul, insa nu a reusit, astfel a facut cateva manevre imprudente in mai multe pozitii, respectiv a scuturat pistolul deasupra mesei, moment in care arma s-a descarcat si glontul a lovit-o pe victima deasupra arcadei ochiului drept, in urma careia aceasta s-a prabusit langa masa.
Dupa ce victima a cazut, inculpatul s-a dus la ea, i-a prins capul in maini, apoi i-a luat pulsul si a constatat ca a decedat. La insistentele colegilor sa cheme Salvarea, inculpatul a aratat ca nu mai este nevoie pentru ca victima a decedat, apoi a luat pistolul si a introdus incarcatorul in el si intrebat fiind ce vrea sa faca, s-a exprimat in sensul ca „ce vreti sa fac, sa mai moara un om, am copil acasa”, dupa care a pus pistolul de mana victimei, apoi cu un servetel i l-a luat din mana si l-a asezat in apropierea victimei, sub masa, unde a si fost gasit cu ocazia cercetarii la fata locului.
Dupa cele intamplate, toti erau speriati, martorul J.S.D. i-a spus martorului P.Z. sa plece de la fata locului si sa spuna ca nici nu a fost acolo, astfel martorul P.Z. cu masina proprietate personala a parasit locul faptei.
Dupa aproximativ 20 – 25 de minute, la insistentele colegilor, inculpatul l-a sunat pe seful Sectiei nr. 4 Politie Rurala B. – martorul C.G. si l-a informat despre faptul ca i-a incredintat armamentul din dotare, respectiv pistolul marca CARPATI, numitului V.A.L., acesta impuscandu-se accidental in cap si a decedat. Astfel, martorul a anuntat imediat evenimentul conducerii I.P.J. C., apoi s-a deplasat la fata locului, impreuna cu agent sef principal de politie S.I.A., pentru a asigura locul faptei.
In raport de starea de fapt stabilita, instanta de fond a apreciat ca, in speta, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal.
Insa, vazand ca, pedeapsa pentru forma agravanta de la alin. 4 al art. 178 Cod penal, este prevazuta in alin. 3 al aceluiasi articol, prima instanta a apreciat ca se impune, in baza art. 334 Cod procedura penala, schimbarea incadrarii juridice a faptei de ucidere din culpa, pentru care inculpatul B.I. a fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
In sedinta publica din data de 27 noiembrie 2013, in timpul dezbaterilor in fond, inculpatul prin aparator, a solicitat schimbarea incadrarii juridica a faptei de ucidere din culpa, pentru care fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in cea prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal, aratand, in esenta, faptul ca, fata de imprejurarile in care aceasta fapta a fost comisa, nu intruneste elementele constitutive ale agravantei prevazute de alin. 4, avand in vedere, in primul rand faptul ca, la cabana, unde s-a intamplat incidentul, el nu se afla in exercitiul profesiei sau meseriei, iar pe de alta parte, nu s-a dovedit ca el s-ar fi aflat in stare de ebrietate, cerere reiterata si in concluziile scrise depuse la dosar (fila vol. II dosar Judecatorie).
Referitor la cererea inculpatului privind schimbarea incadrarii juridice, instanta de fond a apreciat ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 178 alin. 2 Cod penal, „Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani. ”
Potrivit alineatul 3 al aceluiasi articol, „ Cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani. ”
Si in final, alineatul 4 al art. 178 Cod penal, prevede ca, „ Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savarsita din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. ”
Asa fiind, prima instanta a apreciat ca sustinerea inculpatului in sensul ca nu ar fi savarsit fapta in timpul exercitiului profesiei sau meseriei si nu s-a dovedit ca el s-ar fi aflat in stare de ebrietate, nu poate fi primita, din moment ce, la data de 09.06.2012, intre orele 14,00 – 22,00, acesta, in calitate de agent sef adjunct de politie, din cadrul Sectiei 4 de Politie Rurala B., se afla in serviciul de patrulare in schimbul II, pe raza comunei B., iar fapta de ucidere din culpa a fost comisa la aceeasi data, intre orele 20,00 – 20,30, deci in intervalul orar in care inculpatul se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, astfel cum rezulta din adresa nr. 536653/18.06.2012 a I.P.J. C., Sectia 4 de Politie Rurala B. (fila 165 dosar urmarire penala), precum si din fila din Registrul dispozitivelor de siguranta publica (fila 90 dosar urmarire penala), chiar daca inculpatul s-a abatut de la activitatea de patrulare.
Pe de alta parte, s-a retinut de catre prima instanta ca, contrar sustinerilor inculpatului, din probele dosarului rezulta ca in momentul comiterii infractiunii de ucidere din culpa, acesta se afla in stare de ebrietate. Astfel, in urma analizarii probelor biologice recoltate de la inculpat la orele 23,30, deci dupa aproximativ 3 ore de la producerea accidentului, a rezultat ca acesta avea o alcoolemie in sange de 1,20 gr. %o, astfel cum rezulta din Buletinul de Analiza Toxicologica - Alcoolemie nr. 963-A12/158-a din 11.06.2012 emis de Serviciul de Medicina Legala C., (fila 110 dosar urmarire penala) si potrivit Raportului de expertiza medico - legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103-105 dosar urmarire penala), precum si potrivit Raportului de expertiza medico – legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 133-135 vol. II dosar Tribunal), in intervalul orar 1830-2000, putea avea o alcoolemie intre 1,60 - 2,00 gr. %o alcool pur in sange, raportat si la faptul ca, nu exista nicio proba in sensul ca, dupa impuscarea victimei, inculpatul ar mai fi consumat bauturi alcoolice. Or, nivelul alcoolemiei stabilite la inculpat, corespunde unei stari avansate de ebrietate.
Fata de cele de mai sus si starea de fapt retinuta, astfel cum rezulta din probele dosarului, instanta de fond a constatat ca, in drept, fapta inculpatului B.I., care la data de 09 iunie 2012, in calitate de agent sef adjunct de politie in cadrul Sectiei 4 Polite Rurala B., cu atributii de organ de cercetare al politiei judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat in timpul exercitarii atributiilor legale de serviciu, prin incalcarea atributiilor legale privind exercitarea profesiei, a parasit serviciul de patrulare si s-a deplasat la cabana administrata de victima V.A.L., unde a consumat bauturi alcoolice, ajungand in stare de ebrietate, context in care, fara niciun motiv, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, impuscand accidental pe victima V.A.L., care a dus la decesul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
Totodata, fapta inculpatului B.I., savarsita in aceeasi calitate si la aceeasi data, de a face uz fara drept de arma din dotare, cu incalcarea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 218/2002, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata.
Fapta aceluiasi inculpat, care la data de 09.06.2012, in intervalul orar 1830-2000, a condus autoturismul din dotarea Politiei, cu numarul de inregistrare M.A.I. – 25466, pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din comuna B., sat B.M. si sat A.S. (circa 14 km ), dus – intors, avand in sange o imbibatie alcoolica situata intre limitele de 1,60-2,00 gr. %o, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr. %o ", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
S-a apreciat de catre prima instanta ca, pentru faptele sale, se impune tragerea la raspundere penala a inculpatului, iar la dozarea si individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 Cod penal, instanta de fond a aratat ca a avut in vedere atat limitele de pedeapsa prevazute de lege si pericolul social al faptelor savarsite, care rezulta din incalcarea acelor relatii sociale care ocrotesc viata persoanei, uzul legal al armelor si siguranta circulatiei pe drumurile publice, cat si scopul pedepsei, prevazut de art. 52 Cod penal, precum si persoana inculpatului, care are varsta de 43 de ani, nu are antecedente penale, are loc de munca, angajandu-se ca miner de suprafata dupa destituirea sa din functia de agent sef adjunct de politie (fila 64 vol. I dosar Tribunal), este casatorit, avand in intretinere doi copii minori si a avut o atitudine partial sincera, initial incercand sa ascunda savarsirea faptei de omor din culpa, prin preconstituirea unor probe si prezentarea unei stari de fapt nereale, respectiv punerea pistolului in mana victimei decedate, pentru a ramane urme ale tragerii pe mana acesteia, ca apoi sa sustina ca victima s-a impuscat singura, insa, in fata instantei de fond, a recunoscut comiterea faptei de omor din culpa, cu motivatiile mai sus aratate, pe care o regreta, dar negand ca ar fi condus autoturismul Politiei dupa orele 18,00, precum si faptul ca ar fi manevrat imprudent arma din dotare.
Instanta de fond a mai retinut si faptul ca, inculpatul nu este la prima abatere, pe parcursul activitatii desfasurate in cadrul I.P.J C., fiind sanctionat de doua ori, pentru comportament necorespunzator, cu mustrare scrisa, la data de 24.01.2005, pentru conducerea autoturismului sub influenta bauturilor alcoolice si la data de 18.02.2011, pentru faptul ca, aflat in concediul de odihna si in tinuta civila, a amenintat cu bataia si cu moartea pe numitul N.V. si familia acestuia, astfel cum rezulta din fisa personala a inculpatului emisa de I.P.J. C. - Serviciul Resurse Umane ( fila 169 dosar urmarire penala).
Totodata, prima instanta a constatat ca, din referatul de evaluare (filele 166-168 vol. I dosar Tribunal), rezulta ca, fata de contextul si modalitatea comiterii faptelor, personalitatea si stilul de viata al inculpatului, resursele interne, factorii protectivi si de risc identificati asupra comportamentului viitor, (respectiv: lipsa antecedentelor penale si a problemelor locative, inexistenta dependentei fata de alcool, atasamentul fata de familie, dar si gandirea alternativa redusa si tendinta de asumare a unor riscuri sporite pe fondul consumului de bauturi alcoolice), ponderea si raportul dintre acestia, precum si resursele interne ale inculpatului, au pondere factorii protectivi, care sunt de natura a favoriza o evolutie comportamentala viitoare pozitiva a inculpatului, cu conditia gestionarii adecvate in viitor a consumului de bauturi alcoolice.
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca fiind necesara condamnarea inculpatului B.I. la pedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma letala, fara drept, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata si la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
Cat priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a constatat ca, in termen legal, partile vatamate V.K. – sotia victimei si V.I. – fiica minora a victimei, s-au constituit parti civile (filele 23-28 vol. I dosar Tribunal), solicitand obligarea inculpatului B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C. la plata catre partea civila V.K. a sumei de 6.000 lei daune materiale, reprezentand cheltuieli de inmormantare si echivalentul in lei a sumei de 200.000 euro daune morale, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective si catre partea civila V.I. despagubiri periodice, in suma de 700 lei lunar, incepand cu data de 09.06.2012 si pana la majoratul minorei, sau pana la implinirea varstei de 25 de ani, in situatia continuarii studiilor, precum si echivalentul in lei a sumei de 200.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale, solicitand totodata si acordarea cheltuielilor judiciare ocazionate.
Referitor la suma de 6.000 lei, daunele materiale solicitate de partea civila V.K., reprezentand cheltuielile de inmormantare, instanta de fond a apreciat ca aceasta este justificata, fiind si probata in cauza. Astfel, s-a constatat ca partea civila V.K. a depus la dosar (filele 20, 30 vol. I dosar Tribunal) factura si chitanta privind contravaloarea sicriului (500 lei), chitanta in valoare de 70 lei, reprezentand taxa de casa mortuara si chitanta in valoare de 258 lei, emisa de Serviciul Judetean de Medicina Legala C., reprezentand contravaloare acte, imbalsamare, transport, etc. De asemenea, din declaratiile martorilor D.J., T.I., K.M.M. si B.Z. audiati in cauza (filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I. dosar Tribunal), rezulta ca, funeraliile victimei s-au desfasurat conform obiceiului locului, ca acestia au fost prezenti la inmormantarea victimei si ca la inmormantare au participat in jur de 1.000 – 1.200 de persoane, care au fost servite in poarta cimitirului cu palinca, apa minerala si cozonac, iar rudele au fost chemate la masa la domiciliul partii civile. Martorii au mai aratat ca, in discutiile purtate cu partea civila V.K., aceasta le-a spus ca, inmormantarea sotului a costat aproximativ 6.000 lei, suma pe care, atat martorii, cat si inculpatul au apreciat-o ca fiind una reala.
In ceea ce priveste, despagubirile periodice lunare solicitate de partea civila V.I., prima instanta a apreciat ca sunt intemeiate, inclusiv sub aspectul cuantumului de 700 lei lunar, avand in vedere ca, din declaratia martorilor aratati mai sus, rezulta ca victima avea o firma, prin care confectiona garduri, insa se ocupa si cu cresterea animalelor si cultivarea pamantului, astfel ca realiza un venit lunar intre 2.000 – 3.000 lei. Martora K.M.M. (fila 191 vol. I dosar Tribunal ) a aratat ca a vazut camera fetitei si fata de bunurile pe care le are si dupa cum este imbracata, a apreciat ca, din veniturile lunare realizate, victima aloca pentru cresterea si educarea minorei V.I. circa 30%.
Vazand ca, in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. 3 Cod procedura penala, repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile, iar potrivit art. 1349 alin. 1 si 2 din noul Cod civil, orice persoana care prin actiunile ori inactiunile sale aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligata sa le repare integral, raportat la faptul ca suma de 700 lei, solicitata cu titlu de despagubiri periodice lunare in favoarea partii civile – minora V.I., reprezinta circa 1/4 din veniturile realizate de victima si la care aceasta ar fi fost obligata daca ar fi fost in viata, potrivit art. 529 alin. 2 din noul Cod civil, instanta de fond a apreciat admisibile despagubirile periodice lunare solicitate de partea civila V.I., stabilind o suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013, calculate cu 700 lei/luna si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noii dispozitii ale instantei.
Sub acest aspect, solicitarea inculpatului, ca instanta sa stabileasca aceste despagubiri la cuantumul prevazut de legea civila pentru obligatia de intretinere, respectiv tinand seama de venitul lunar net al debitorului intretinerii, a fost respinsa, avand in vedere, in primul rand, faptul ca inculpatul nu face parte din categoria persoanelor intre care exista obligatia legala de intretinere, prevazute de art. 516, art. 517 si art. 518 noul Cod civil, iar pe de alta parte, pretentiile partii civile minore nu au caracterul unei pensii de intretinere, ci reprezinta despagubiri civile periodice pentru prejudiciul suferit in urma faptei ilicite a inculpatului, avand ca temei legal raspunderea civila delictuala.
Referitor la daunele morale solicitate de partile civile, prima instanta a constatat ca din declaratia partii civile V.K. – sotia victimei (filele 48-50 vol. I dosar Tribunal), dar si a martorilor D.J., T.I., K.M.M. si B.Z., audiati in cauza (filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I dosar Tribunal), rezulta ca relatiile de familie intre victima si partile civile erau foarte stranse, sotii se iubeau, se respectau reciproc si petreceau mult timp impreuna, precum si faptul ca victima isi iubea foarte mult fiica si se ocupa mult de cresterea si educarea acesteia, minora nutrind aceeasi afectiune fata de tatal sau, astfel ca decesul victimei a afectat-o profund atat pe sotia cat si pe fiica acesteia.
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca, desi pierderea unei vieti nu se poate cuantifica in bani, este de necontestat faptul ca moartea unui membru de familie, la varsta de doar 43 de ani, le-a produs partilor civile o trauma psihica majora, un prejudiciu nepatrimonial, decurgand din suferinta acestora din cauza pierderii sotului, respectiv a tatalui, fiind evident ca decesul neasteptat al victimei a lezat grav sentimentul de afectiune ce a stat la baza relatiilor de familie dintre partile civile si victima.
In consecinta, instanta de fond a apreciat ca acest prejudiciu nepatrimonial poate fi compensat prin plata unei sume de bani, si ca, in speta, sumele de cate 50.000 euro, ar fi de natura a acoperi aceasta pierdere, pretentiile partilor civile de cate 200.000 euro cu acest titlu, fiind exagerate.
La cererea partilor civile, a fost introdusa in cauza, in calitate de parte responsabila civilmente, I.P.J. C., acestea solicitand obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente la plata despagubirilor solicitate.
Insa, partea responsabila civilmente, atat prin „Intampinarea” depusa la dosar, cat si in dezbateri, dar si prin concluziile scrise (filele 20-21 vol. I dosar Tribunal, filele 136-139 vol. II dosar Tribunal), a solicitat respingerea cererii de constituire de parti civile in cauza indreptata impotriva sa, invocand exceptia lipsei calitatii de parte responsabila civilmente, aratand ca, infractiunile retinute in sarcina inculpatului B.I. si imprejurarile in care acestea au fost comise, nu au legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului.
Astfel, partea responsabila civilmente, a aratat, in esenta faptul ca, faptele au fost comise din initiativa proprie a inculpatului, cu nesocotirea atributiilor de serviciu si nu lipsa de instruire cu privire la obligatiile de serviciu sau in manuirea armei din dotare, a fost cauza comiterii faptei de omor din culpa, ci cantitatea de alcool consumata de inculpat in ziua incidentului si parasirea fara aprobare a itinerariului de patrulare, fapte ce nu au nicio legatura nici cu atributiile de serviciu ale inculpatului si nici cu profesia de politist in general. In acest sens, partea responsabila civilmente a depus la dosar probe cu inscrisurile admise de instanta, prin care a facut dovada ca inculpatul a fost instruit si are pregatirea necesara pentru portul si uzul armei de foc, participand atat la pregatirile teoretice dar si la sedintele de tragere, ca a participat la pregatirea continua privind atributiile de serviciu, iar pe linia prevenirii abaterilor disciplinare si prezentarea in serviciu sub influenta bauturilor alcoolice, sau consumul de bauturi alcoolice in timpul programului de lucru, lucratorii sectiei, printre care si inculpatul, au fost supusi la teste inopinate.
De asemenea, partea responsabila civilmente a aratat ca, in speta, sunt aplicabile dispozitiile art. 1373 alin. 1 si 3 din noul Cod civil privind raspunderea comitentilor pentru prepusi, insa potrivit alin. 3 al aceluiasi articol, „Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate”. Or, in cauza s-a facut dovada ca victima, la data savarsirii faptei, cunostea ca inculpatul a actionat fara nicio legatura cu atributiile de serviciu si in consecinta, I.P.J C., nu poate fi obligat sa repare prejudiciul cauzat de inculpatul B.I..
Referitor la aceste aparari formulate de partea responsabila civilmente, instanta de fond a apreciat ca nu sunt intemeiate si le-a inlaturat.
Astfel, sustinerea ca inculpatul nu s-ar fi aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, la momentul comiterii infractiunii de omor din culpa, este nefondata din moment ce, dupa cum s-a aratat si anterior, acesta, la data de 09 iunie 2012, in intervalul orar 14,00 – 22,00, se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fiind planificat sa execute serviciul de patrulare in schimbul II si de a desfasura activitati de patrulare pe raza comunei B.M., impreuna cu lucratorul de politie C.I.A. (fila 165 dosar urmarire penala ), avand in dotare autoturismul apartinand I.P.J. C., cu numarul de inregistrare […] (fila 90 vol. II dosar Tribunal), precum si o arma de foc, respectiv pistolul marca CARPATI model 1974 de calibru 7,65 mm, cu care in jurul orelor 20,00 – 20,30 a si comis fapta, aspect de altfel necontestat nici de partea responsabila civilmente, de unde rezulta fara niciun dubiu ca intre I.P.J. C. si inculpatul B.I. a existat raportul de prepusenie.
In al doilea rand, prima instanta a constatat ca, desi s-a facut dovada ca inculpatul a participat la pregatirile teoretice si practice, privind exercitarea atributiile de politist, partea responsabila civilmente nu a luat toate masurile ce se impuneau pentru evitarea abaterilor de la aceste atributii, precum si a abaterilor disciplinare in timpul programului de lucru, prin neexercitarea unor verificari mai severe si mai dese, din moment ce avea cunostinta de faptul ca inculpatul nu este la prima astfel de abatere, pe parcursul activitatii sale desfasurate in cadrul I.P.J. C., fiind sanctionat de doua ori cu mustrare scrisa, pentru comportament necorespunzator, inclusiv pentru conducerea autoturismului sub influenta bauturilor alcoolice si pentru fapte de amenintare, astfel cum rezulta din fisa personala a inculpatului emisa de I.P.J. C. - Serviciul Resurse Umane (fila 169 dosar urmarire penala).
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca, in speta, conditiile raspunderii civile delictuale a comitentului pentru prepusii sai, au fost pe deplin dovedite, din moment ce partea responsabila civilmente avea cunostinta de abaterile disciplinare anterioare ale inculpatului, de faptul ca acesta mai consuma bauturi alcoolice, situatii in care, conduce autovehicule pe drumurile publice si are un comportament violent si cu toate acestea a tolerat acest comportament necorespunzator, l-a dotat pe inculpat inclusiv cu arma de foc, care in final a dus la uciderea unei persoane, motiv pentru care s-a apreciat ca aceasta urmeaza sa raspunda civil, in solidar cu inculpatul.
S-a apreciat de catre prima instanta ca nici apararea partii responsabile civilmente, in sensul prevazut de art. 1373 alin. 3 din noul Cod civil, nu poate fi retinuta, avand in vedere ca victima s-a deplasat la cabana la cererea inculpatului, care era in uniforma de politist si cu masina Politiei, de unde acesta isi exercita atributiile de serviciu, a plecat de la cabana, raspunzand solicitarilor superiorilor sai, apoi a revenit la volanul autoturismului Politiei, dupa care a comis fapta de omor din culpa, conditii in care nu se poate sustine ca victima ar fi avut o alta reprezentare, decat ca inculpatul se afla in exercitarea atributiilor de serviciu. Ba mai mult, victima fiind bun prieten cu inculpatul, nici nu putea sa prevada, ca inculpatul ar recurge la actiuni care sa-i puna in pericol integritatea corporala si cu atat mai putin viata.
Fata de cele de mai sus, retinand vinovatia inculpatului pentru faptele retinute in sarcina sa, fiind indeplinite si conditiile raspunderii delictuale pentru fapta proprie, dar si conditiile raspunderii comitentilor pentru prepusii lor, prima instanta a apreciat ca, in baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 si art. 1382 din noul Cod civil, se impune admiterea, in parte a actiunii civile formulate de partile civile, V. K. si V.I., aceasta din urma asistata de reprezentantul legal V.K., si in consecinta, obligarea inculpatului B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C., sa plateasca acestora urmatoarele despagubiri civile: catre partea civila V.K. suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale si catre partea civila V.I., suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noi dispozitii ale instantei, cu titlu de despagubiri materiale periodice, precum si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale, respingand totodata restul pretentiilor civile formulate de partile civile.
Impotriva acestei hotarari au formulat apel partile civile V.K. si V.I., partea responsabila civilmente Inspectoratul de Politie al Judetului C. si inculpatul B.I., criticand-o pentru netemeinicie si solicitand casarea ei iar in cadrul rejudecarii pronuntarea unei noi hotarari legale si temeinice.
In motivarea apelurilor formulate, apelantele parti civile V.K. si V.I. au aratat ca hotararea penala este netemeinica atat sub aspectul laturii penale cat si a celei civile.
Sub aspectul laturii penale, s-a aratat ca in mod gresit prima instanta a orientat pedepsele aplicate inculpatului spre limita minima prevazuta de lege pentru fiecare infractiune in parte desi, raportat la gravitatea deosebita a faptelor, se impunea ca pedepsele sa fie orientate inspre maximul special prevazut de lege.
Referitor la infractiunea de ucidere din culpa, nu numai modalitatea ei de savarsire indica un pericol social foarte crescut ci si modalitatea in care inculpatul a inteles sa se raporteze la fapta savarsita si care denota o persoana deosebit de periculoasa in opinia partilor civile pentru ca dupa ce persoana despre care a afirmat pe tot parcursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti ca ii era prieten si ca regreta ce s-a intamplat, dupa ce si-a omorat acest bun prieten din culpa, nu regretele, nu spaima domina acel moment ci mintea diabolica a inculpatului care cu acordul tacit a celor trei lucratori de politie, persoane menite sa apere ordinea si legea, s-a dus la victima si i-a pus pistolul in mana, i-a imprimat amprentele pe pistol, dupa care a lasat-o acolo. Asadar, gravitatea reala a acestei fapte reiese si din modul in care s-a comportat ulterior, imediat in clipele urmatoare savarsirii acestei fapte, inculpatul B.I. si vizavi de acest lucru, instanta de fond in mod surprinzator retine o singura chestiune, respectiv ca inculpatul a avut o atitudine partial sincera iar referatul de evaluare, spune in continuare prima instanta, este optimist in sensul ca factorii pozitivi primeaza si ca recuperarea acestei persoane va fi relativ usoara, chestiuni cu care in mod evident partile civile nu pot fi de acord.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, partile civile au criticat hotararea instantei de fond din doua puncte de vedere si anume in primul rand in legatura cu despagubirile periodice lunare care au fost solicitate pe seama minorei V.I. si care trebuiau acordate pana la implinirea varstei de 18 ani sau pana la 25 de ani daca se afla in continuarea studiilor, iar in al doilea rand cu referire la cuantumul daunelor morale care este inadecvat.
Astfel, desi cuantumul despagubirilor periodice lunare este corect stabilit de catre instanta de fond, ceea ce a scapat insa din vedere primei instante este imprejurarea ca aceste despagubiri au fost solicitate, pana la implinirea varstei de 18 ani sau pana la 25 de ani in ipoteza in care fiica victimei isi va continua studiile si se va afla in nevoie in continuare din acest punct de vedere. Asadar, sub acest aspect, se impune a se aduce o corectura hotararii instantei de fond si a se dispune si in legatura cu acest element.
Cea de-a doua critica adusa hotararii instantei de fond sub aspectul laturii civile, se refera la daunele morale. Chiar daca un cuantum de 50.000 de euro pentru fiecare dintre aceste doua victime colaterale ale tragediei ar parea mult vizavi de nivelul de trai al populatiei din Romania, practica judecatoreasca a cristalizat deja solutii si in acest sens. Faptul ca pierzi pe cineva drag in asemenea conditii dramatice dar si la o varsta la care acea persoana se afla in deplinatatea puterilor si era cea care sustinea intreaga familie, face ca durerea sa fie si mai mare. Mai mult decat atat, acest copil, V.I. avea nevoie si ar fi avut nevoie si in acest moment si poate o viata intreaga de sprijinul si de afectiunea paterna de care a fost astfel lipsita. V.I. este nevoita sa traiasca aceasta drama ca a ramas orfana datorita unei imprejurari pe care nu si-o poate explica si care este nefireasca. In acest context, considera ca instanta de apel poate admite actiunea civila astfel cum a fost formulata, respectiv sa acorde daune morale de cate 200.000 de euro la cursul BNR de la data platii pentru fiecare dintre cele doua parti civile.
In sustinerea apelului formulat, partea responsabila civilmente Inspectoratul de Politie al Judetului C., a aratat ca se impunea in speta respingerea actiunii civile formulate de partile civile V.K. si V.I. in referire la despagubirile civile la plata carora a fost obligat I.P.J. C. cat si la plata cheltuielilor judiciare si retinerea acestora doar in sarcina inculpatului B.I.. In opinia Inspectoratului de Politie al Judetului C., faptele din data de 09 iunie 2012 au fost comise din initiativa proprie a inculpatului B.I., cu nesocotirea atributiilor de serviciu, fapt pentru care solicita respingerea actiunii fata de Inspectoratul de Politie Judetean C.. Astfel cum rezulta din fisa postului pe care I.P.J. C. a depus-o la dosarul cauzei, fisa ce reprezinta conform prevederilor Codului muncii anexa la contractul individual de munca, inculpatul B.I. avea o serie de responsabilitati specifice postului, printre acestea fiind mentionata si cea referitoare la obligatia sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate. Or, inculpatul B.I. a savarsit aceste infractiuni cu nesocotirea sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor postului, ele neavand legatura cu atributiunile de serviciu ale inculpatului. In alta ordine de idei, prin comportamentul sau iresponsabil, inculpatul B.I. a adus o grava atingere onoarei, probitatii profesionale si prestigiului institutiei, sfidand dispozitiile primite, parasind fara aprobare itinerariul de patrulare si consumand bauturi alcoolice la cabana partii vatamate V.A.L.; pentru toate aceste fapte iresponsabile, care nu au nicio legatura cu profesia de politist, prin Dispozitia sefului Inspectoratului nr. 74573 din 15 iunie 2012 s-a dispus destituirea din Politie a inculpatului B.I. pentru comportare necorespunzatoare in serviciu si societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei si neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici, fapte prevazute de art. 57 lit. a si b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului precum si de art. 12 alin. 1 lit. a si b din Ordinul M.A.I. nr. 400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului Ministerului Administratiei si Internelor.
Totodata, s-a aratat de catre apelanta ca in cauza sunt incidente prevederile art. 1373 alin. 1 si alin. 3 Cod civil care reglementeaza raspunderea comitentilor pentru prepusi. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 1373 alin. 3 Cod civil - Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate. Or, din probele administrate in cauza rezulta indubitabil faptul ca victima V.A.L. cunostea la data savarsirii faptei ca inculpatul B.I. a actionat fara nicio legatura cu atributiile de serviciu si pe cale de consecinta, considera ca Inspectoratul de Politie al Judetului C. nu raspunde si nu este obligat sa repare prejudiciul cauzat de inculpatul B.I.. Se impune asadar admiterea apelului formulat de Inspectoratul de Politie al Judetului C. impotriva sentintei penale nr. 50 din 03 decembrie 2013 pronuntata de Tribunalul Covasna – Sectia Penala in dosarul penal nr. 2881/119/2012, si inlaturarea raspunderii Inspectoratului de Politie al Judetului C. pentru fapta comisa de inculpat cu nerespectarea indatoririlor de serviciu.
Apelantul inculpat B.I. a aratat, prin intermediul avocatului ales, ca pentru doua infractiuni - infractiunea de ucidere din culpa calificata si cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala - se impune aplicarea art. 5 din noul Cod penal referitor la legea penala mai favorabila.
In ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa, inculpatul a aratat ca nu contesta acest rezultat letal, trist, care a condus la o adevarata drama atat in familia victimei V.A.L. cat si celor cunoscuti victimei inclusiv lui pentru ca si el a fost in relatii foarte bune cu V.A.L.. Cu toate acestea, pedeapsa care i-a fost aplicata este stabilita intr-un cuantum mult prea ridicat, mai ales ca de la data comiterii faptei si pana in prezent a intervenit o lege care a adus modificari de substanta infractiunii de ucidere din culpa, reglementata de art. 192 din noul Cod penal si care prevede limite de pedeapsa mai mici decat cele prevazute de vechea lege penala la art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal. Se impune asadar aplicarea legii noi ca lege penala mai favorabila si reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului de catre prima instanta.
Relativ la infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, inculpatul a aratat ca desi a fost preluata de legea penala noua si se regaseste in prezent reglementata de art. 343 Cod penal, se impune achitarea sa in temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit. b Cod procedura penala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala; prima instanta a apreciat gresit ca sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni intrucat la data de 09.06.2012 nu a efectuat niciun act material specific uzului de arma descris in art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 si mai mult, nu a avut reprezentarea faptului ca arma se poate descarca in mod accidental, astfel cum s-a stabilit si prin expertiza balistica.
S-a aratat de asemenea de catre inculpat ca se impune achitarea sa in temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit. b Cod procedura penala, in ceea ce priveste infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002. Contrar celor stabilite prin hotararea atacata, alcoolemia teoretica maxima care se putea regasi in sangele sau in data de 09.06.2012, la ora 18,00, cand a condus autoturismul din dotare putea fi cuprinsa intre 0,60 %o - 0,80%o, valori insuficiente pentru a se retine in sarcina sa comiterea infractiunii mentionate.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, inculpatul a aratat ca este de acord sa plateasca suma de 6.000 lei stabilita de catre prima instanta cu titlu de despagubiri materiale insa considera nejustificate sumele stabilite cu titlu de despagubiri periodice in favoarea partii civile V.I. precum si sumele de cate 50.000 euro stabilite cu titlu de daune morale in favoarea fiicei si respectiv sotiei victimei; inculpatul a sustinut ca desi sunt de necontestat suferintele psihice ale sotiei si respectiv fiicei victimei, sumele stabilite sunt excesiv de mari fata de sume stabilite de instante de judecata in cazuri similare; aceste sume sunt si imposibil de executat, tinand cont de situatia sa materiala.
De la data declararii cailor de atac si pana la data inregistrarii cauzei pe rolul Curtii de Apel Brasov (19.02.2014) a intervenit modificarea Codului de procedura penala (prin Legea nr. 135/2010 in vigoare incepand cu data de 01.02.2014), hotararile de genul celei atacate putand fi atacate in continuare cu apel; potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala: „Apelurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala se solutioneaza de catre aceeasi instanta, potrivit dispozitiilor din legea noua privitoare la apel.”
Asadar, hotararea primei instante va fi analizata, pe baza actelor si lucrarilor dosarului, in aplicarea dispozitiilor art. 420 Cod procedura penala insa in limitele prevazute de art. 417 Cod procedura penala.
Analizand actele si lucrarile dosarului si coroborand materialul probator administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti, Curtea constata ca prima instanta a stabilit, contrar sustinerilor inculpatului B.I., o stare de fapt corecta.
Rezulta astfel din materialul probator administrat ca, la data de 09 iunie 2012 inculpatul B.I., in calitate de agent sef adjunct de politie in cadrul Sectiei 4 Politie Rurala B., cu atributii de organ de cercetare al politiei judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat in timpul exercitarii atributiilor legale de serviciu, prin incalcarea atributiilor legale privind exercitarea profesiei, a parasit serviciul de patrulare si s-a deplasat la cabana administrata de victima V.A.L., unde a consumat bauturi alcoolice, ajungand in stare de ebrietate, context in care, fara niciun motiv intemeiat care sa-i dea dreptul sa foloseasca arma, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, impuscand accidental pe victima V.A.L., leziune in urma careia victima a decedat.
La aceeasi data de 09.06.2012, in intervalul orar 1830-2000, inculpatul B.I., desi consumase bauturi alcoolice, a condus autoturismul din dotarea Politiei, cu numarul de inmatriculare […], pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din comuna B., sat B.M. si sat A.S. (circa 14 km), dus – intors, avand in sange o imbibatie alcoolica situata intre limitele de 1,60-2,00 gr. %o.
Inculpatul B.I. nu a contestat in apel in esenta starea de fapt retinuta de catre prima instanta; el nu a contestat nici ca ar fi consumat alcool inainte de a se urca la volanul autovehiculului cu numarul de inmatriculare […] si nici ca in urma manevrelor efectuate cu pistolul pe care l-a scos din suportul sau, a avut loc impuscarea victimei V.A.L. care s-a soldat cu decesul acesteia ci a invocat imprejurari de natura a scoate faptele sale din sfera penalului, respectiv faptul ca manevrele pe care le-a facut cu arma din dotare nu se circumscriu notiunii de „uz de arma letala fara drept”, astfel cum aceasta este definita de art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 si ca nu exista la dosar dovezi indubitabile ca alcoolemia pe care o avea in jurul orelor 18,00 se situa peste limita legala prevazuta pentru ca fapta sa fie considerata infractiune.
Curtea retine insa ca niciuna dintre apararile inculpatului nu poate fi primita, iar sustinerile acestuia au fost inlaturate in mod corect de catre prima instanta. Astfel, potrivit Buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala), la ora 23.30 inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr. %o in sange, iar la ora 00,30 alcoolemia acestuia era in descrestere, respectiv 1,00 gr. %o. Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 intocmit de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103 – 105 dosar urmarire penala), releva ca in intervalul orar 18,30 – 20,00 inculpatul putea avea o alcoolemie de 1,60 gr. %o – 2,00 gr. %o.
Expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuata de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 133-135 vol. II dosar Tribunal) arata intr-adevar ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 18,00, putea sa fie cuprinsa intre 0,60 – 0,80 gr. %o, care pana la orele 23,30, cand s-a prelevat prima proba de sange, si in urma analizelor de laborator, alcoolemia era de 1.20 gr. %o, s-ar fi eliminat si ca neconcordanta dintre valoarea alcoolemiei obtinuta in urma analizelor de laborator si alcoolemia teoretica, denota un consum de bauturi alcoolice altul decat cel declarat.
Totodata, s-a concluzionat ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 20,00, putea fi cuprinsa intre 1,00 gr. %o – 1,20 gr. %o, din care pana la orele 23,30, o parte s-ar fi eliminat obtinand valori ale alcoolemiei intre 0,30 – 0,50gr. %o, precum si faptul ca si in aceasta situatie neconcordanta dintre valoarea alcoolemiei obtinuta in urma analizelor de laborator si alcoolemia teoretica, denota un consum de bauturi alcoolice altul decat cel declarat.
In final, se concluzioneaza ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 20,30 putea sa fie cuprinsa in intervalul 1,65 gr. %o – 2,00 gr. %o, luand in calcul si cele 2 – 3 beri consumate in jurul orelor 20,00, din care o parte s-ar fi eliminat pana la orele 23,30, cand s-a prelevat prima proba de sange, si in urma analizelor de laborator alcoolemia era de 1.20 gr. %o, caz in care exista concordanta intre alcoolemia obtinuta in laborator din sangele prelevat si alcoolemia teoretica. In aceasta situatie, daca se accepta ca fiind reale declaratiile de consum de bauturi alcoolice si se scade alcoolemia teoretica rezultata din consumul de bauturi alcoolice care a avut loc dupa orele 18,00, se obtine pentru orele 18,00 o alcoolemie de 0,55 gr. %o.
Curtea retine in primul rand caracterul pur teoretic al acestui calcul, valoare certa avand doar rezultatele obtinute prin examinarea probelor biologice recoltate de la inculpat conform Buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala); elementul aleatoriu al acestor rapoarte de expertiza si deci incertitudinea rezultatului este data tocmai de faptul ca efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei se realizeaza prin luarea in considerare a consumului de alcool declarat de catre persoana examinata; or, printr-o declaratie inexacta a consumului de alcool se poate ajunge la o valoare mai mare sau mai mica a alcoolemiei; tocmai pentru acest motiv, astfel de rapoarte de expertiza trebuie corelate si coroborate cu restul probelor de la dosar si retinute cu valoare probatorie, abia atunci cand consumul de alcool declarat de inculpat se coroboreaza si cu declaratiile altor persoane. Or, in primul rand Curtea retine ca desi au fost audiati mai multi martori in acest sens, niciunul nu a putut preciza cantitatea de alcool pe care a consumat-o inculpatul; toti au mentionat ca s-a consumat visinata si bere atat la locuinta victimei cat si la ferma acesteia, iar la barul martorului V.Z., inculpatul si martorul C.I.A. au consumat tarie si bere. Avand in vedere ca niciunul dintre martorii care au asistat la consumul de bauturi alcoolice, nu au putut preciza exact cantitatea de alcool consumata de inculpatul B.I., declaratiile acestuia referitoare la cantitatea de alcool consumata nu pot fi coroborate cu alte probe si deci Raportului de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M., nu i se poate da valoare probatorie certa.
Pe alta parte, contrar celor sustinute de inculpat ca ar fi condus autoturismul Politiei din dotare pentru a transporta buletinele de vot la sectia de votare din A.S. doar la dus, (pe traseul B.M. – A.S.) in jurul orei 18,00 iar la intoarcere, dupa ce a mai consumat tarie si bere in localitatea A.S. la barul martorului V.Z., acest autoturism ar fi fost condus de colegul sau, martorul C.I.A., Curtea retine, similar primei instante, ca autoturismul a fost condus si la intoarcere tot de catre inculpat; martorii P.Z., J.S.D., D.M. si chiar martorul C.I.A., in cursul urmaririi penale, au declarat ca inculpatul B.I. s-a aflat la volanul autoturismului cand au pornit sa insoteasca transportul buletinelor de vot si tot el se afla la volan cand s-a intors la ferma victimei V.A.L. (cabana).
Prima instanta a procedat corect inlaturand ca nesincera declaratia martorului C.I.A. din fata instantei si dand relevanta celor declarate de acest martor in cursul urmaririi penale, cand a afirmat ca de la preluarea autoturismului, in ziua de 09.06.2012 incepand cu orele 22,00 si pana la predarea acestuia, autoturismul a fost condus doar de catre B.I. care a avut in acea zi calitatea de sef de patrula. Revenirea in instanta asupra celor declarate de martor in cursul urmaririi penale este total nejustificata, sustinerile martorului C.I.A. din instanta fiind infirmate de ceilalti trei martori mentionati, care au avut o pozitie procesuala constanta, afirmand atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti, ca tot inculpatul B.I. s-a aflat la volan atunci cand cei doi lucratori de politie s-au intors de la A.S..
In acest context, valoarea alcoolemiei din sangele inculpatului nu se poate raporta doar la ora 18,00 ci trebuie avuta in vedere si cea din jurul orei 20,30, cand cei doi lucratori de politie s-au intors la ferma, din A.S., moment ulterior consumului de alcool al inculpatului la barul martorului V.Z.. Or, chiar si Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. invocat de inculpat, atesta pentru ora 20,30 o alcoolemie cuprinsa intre 1,65 gr.%o – 2,00 gr.%o, cu mult peste limita maxima admisa de lege pentru ca fapta sa fie infractiune. Buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala), releva pentru ora 23.30 o alcoolemie de 1,20 gr. %o in sange, iar la ora 00,30 alcoolemia acestuia era in descrestere, respectiv 1,00 gr. %o. Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 intocmit de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103 – 105 dosar urmarire penala), releva ca in intervalul orar 18,30 – 20,00 inculpatul putea avea o alcoolemie de 1,60 gr. %o – 2,00 gr. %o.
Fata de aceasta situatie, in mod corect a apreciat prima instanta ca in cauza sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr.%o", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
In ceea ce priveste infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata, Curtea retine, similar primei instante si contrar celor sustinute de inculpat, ca inculpatul B.I. a efectuat actiuni specifice elementului material din cadrul laturii obiective a infractiunii, atunci cand fara un motiv anume, fara vreun temei si fara vreo justificare, a scos pistolul din dotare pe care il purta in toc si a inceput sa-l manevreze, armandu-l, mai apoi scotand incarcatorul, scuturandu-l si declansand in final proiectarea glontului in corpul victimei.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 218/2002 privind statutul politistului, doar in caz de necesitate, in situatii si conditii prevazute de lege, politistul poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc. Or, in speta nu exista nicio situatie sau stare de necesitate care sa-l indreptateasca pe inculpat sa scoata pistolul din tocul de la brau si sa-l manevreze. Fara aceasta actiune a inculpatului de a scoate pistolul si a-l arma, focul de arma nu s-ar fi putut declansa iar victima nu ar fi fost ucisa.
Este adevarat ca potrivit art. 46 din Legea nr. 17/1996, se arata ca „prin uzul de arma, in sensul prezentei legi, se intelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor si bunurilor”, insa textul de lege nu face vreo distinctie, asa cum face inculpatul, referitoare la tragerea intentionata sau neintentionata; in speta, indiferent si independent de scopul pentru care inculpatul a scos pistolul si l-a armat, sau de manevrele efectuate de inculpat si intentia cu care a efectuat aceste manevre, a fost executat un foc de arma asupra corpului victimei. Inculpatul a uzat de acea arma, scotand-o de la locul ei, fara a se afla in vreuna dintre situatiile expres prevazute de lege care ii permiteau sa faca acest gest si a manevrat imprudent arma, fapt care s-a soldat cu tragerea unui foc asupra victimei si implicit la decesul acesteia. Imprejurarea ca inculpatul nu a intentionat sa traga asupra victimei este reala, insa aceasta imprejurare are relevanta asupra laturii subiective a infractiunii de ucidere si tocmai datorita lipsei intentiei cu care s-a tras, fapta de ucidere a victimei a fost incadrata ca si ucidere din culpa si nu omor.
Fata de aceste considerente, Curtea retine ca in mod corect a apreciat prima instanta ca fapta inculpatului B.I., care la data de 09.06.2012, in calitate de politist, a folosit fara drept arma din dotare - incalcand dispozitiile art. 35 din Legea nr. 218/2002, care reglementau situatiile si conditiile in care se putea folosi o arma de foc – si prin manevrarea ei imprudenta, a executat un foc de arma care a ucis-o pe victima V.A.L., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata.
Asadar, pentru toate cele trei infractiuni pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, prima instanta a retinut o incadrare juridica corespunzatoare, in acord cu reglementarile in vigoare de la acel moment, stabilind de asemenea in mod corect ca sunt intrunite in cauza conditiile pentru tragerea la raspundere penala a inculpatului pentru aceste infractiuni.
Este adevarat ca dupa pronuntarea hotararii de condamnare, legislatia in materie a suferit undele modificari prin intrarea in vigoare a unui nou Cod penal. Niciuna dintre infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu a fost dezincriminata de legiuitor ci dimpotriva faptele acestuia sunt prevazute ca si infractiuni si in actual Cod penal (Legea nr. 286/2009), in vigoare incepand cu data de 01.02.2014. Astfel, infractiunea de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal de la 1968 (pedepsita cu inchisoare de la 5-15 ani), se regaseste in prezent la art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal (pedepsita cu inchisoare de la 2-7 ani), infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani) se regaseste in prezent in art. 343 Cod penal (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 3 ani), iar infractiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr. %o", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani), se regaseste in actualul Cod penal la art. 336 alin. 1 si este pedepsita cu inchisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda.
Analizand faptele inculpatului, Curtea constata deci ca acestea se incadreaza in continutul constitutiv al infractiunilor de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal, „uz de arma fara drept”, prevazuta de art. 343 Cod penal si „conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau altor substante”, prevazuta de art. 336 alin. 1 Cod penal. Prin prisma limitelor de pedeapsa prevaz
Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016
Deliberand asupra apelurilor penale de fata:
Constata ca, prin sentinta penala nr. 50/03 decembrie 2013, pronuntata de Tribunalul Covasna in dosarul penal nr. 2881/119/2012, in baza art. 334 Cod procedura penala, a fost schimbata incadrarea juridica a faptei de ucidere din culpa, pentru care inculpatul B.I. a fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
In baza art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal, a fost condamnat inculpatul B.I., la pedeapsa de 5 ( cinci ) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art. 133 din Legea nr. 295/2004 republicata, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 ( un ) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma letala, fara drept.
In baza art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 republicata, a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange.
In baza art. 33 lit. a si b Cod penal, art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal si art. 35 alin. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 (cinci ) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii.
In baza art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, i s-a interzis inculpatului B.I. exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, ca pedeapsa accesorie, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei.
In baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice, in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J., care se va realiza la eliberarea din penitenciar a persoanei condamnate, potrivit art. 7 alin. 2 din Legea nr. 76/2008.
In baza art. 109 alin. 5 Cod procedura penala, s-a dispus restituirea catre partea responsabila civilmente I.P.J. C. a mijloacelor materiale de proba, respectiv pistolul marca Carpati, model 1974 de calibru 7,65 mm, cu seria L 6138 1992, tubul de cartus gasit la fata locului, incarcatorul ce contine 2 cartuse calibru 7,65 mm si 3 tuburi cartus trase experimental cu ocazia efectuarii expertizei balistice, ambalate in colet sigilat, aflate in camera de corpuri delicte a I.P.J. C. – Serviciul Arme, Explozibil si Substante Toxice, precum si a obiectelor de imbracaminte purtate de inculpat in momentul savarsirii faptelor si anume: o camasa si o pereche de pantaloni, cu insemne specifice uniformei de politist, asupra carora s-a efectuat expertiza fizico-chimica, ambalate in cutie sigilata, cu sigilul M.A.I. nr. 34445, aflata in camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, dupa ramanerea definitiva a hotararii.
In baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 si art. 1382 din Noul Cod civil, s-a admis in parte actiunea civila formulata de partile civile V.K. si V.I., aceasta din urma asistata de reprezentantul legal V.K. si in consecinta, a fost obligat inculpatul B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C., sa plateasca partilor civile urmatoarele despagubiri civile:
- catre partea civila V.K. suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale;
- catre partea civila V.I., nascuta la data de 13.01.1998, suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noi dispozitii ale instantei, cu titlu de despagubiri materiale periodice, precum si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale.
Au fost respinse restul pretentiilor civile formulate de partile civile.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut, in esenta, ca incepand cu anul 1999, inculpatul B.I. a fost angajat al I.P.J. C., in diferite functii, insa in ultimii ani avea calitatea de organ de cercetare al Politiei Judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, fiind agent sef adjunct de politie al Sectiei 4 Politie Rurala B..
La data de 09 iunie 2012, in intervalul orar 14,00 – 22,00, inculpatul B.I. se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fiind planificat sa execute serviciul de patrulare in schimbul II si de a desfasura activitati de patrulare pe raza comunei B.M., impreuna cu lucratorul de politie C.I.A., avand in dotare autoturismul apartinand I.P.J. C., cu numarul de inregistrare […], precum si o arma de foc, respectiv pistolul marca CARPATI model 1974 de calibru 7,65 mm.
In timp ce inculpatul si martorul C.I.A., se deplasau cu autoturismul Politiei, condus de inculpat, din directia B. spre B.M., la iesirea din B., s-au intalnit cu colegul lor, martorul J.S.D., care venea din sens opus cu masina proprietate personala, fiind in timpul sau liber si s-au oprit. In timpul discutiilor purtate, martorul J.S.D. le-a spus celor doi ca, impreuna cu un alt coleg, doresc sa pregateasca friptura la gratar, dar nu cunosc o locatie si nu au nici ustensile, cerandu-le acestora sa le recomande un loc. Inculpatul i-a spus martorului ca are un prieten, in B.M., cu care va discuta si il va contacta daca acesta va accepta.
In aceste conditii, in jurul orelor 14,30 – 14,40, inculpatul si martorul C.I.A., desi se aflau in exercitarea atributiilor de serviciu, s-au deplasat cu autoturismul din dotare la domiciliul victimei V.A.L. din B.M., prieten bun cu inculpatul, unde au gasit-o pe victima, pe sotia si fiica acesteia, apoi s-au asezat la masa aflata pe terasa si fiind serviti de sotia victimei, inculpatul, martorul si victima au consumat o sticla de visinata de 500 ml sau 750 ml si cate o sticla de bere de 500 ml, cumparata de fiica victimei, la solicitarea acesteia. In acest timp, cei trei au discutat sa se deplaseze la cabana administrata de victima, situata la iesirea din localitatea B.M., unde sa pregateasca un gratar si sa consume bauturi alcoolice, urmand ca la locatia respectiva sa vina si alti doi lucratori de politie, respectiv J.S.D. si D.M., care se aflau in timpul lor liber.
Victima fiind de acord, inculpatul si martorul C.I.A. au parasit domiciliul acesteia si martorul l-a sunat pe J.S.D. si s-a inteles cu acesta sa se intalneasca la iesirea din localitatea B.M., pentru ca J.S.D. nu cunostea locatia unde urmau sa mearga.
Astfel, inculpatul si lucratorul de politie C.I.A., s-au deplasat cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, la iesirea din localitatea B.M., unde s-au intalnit cu colegii lor - martorii J.S.D. si D.M., care erau cu masina proprietate personala a martorului J.S.D., condus de acesta, si impreuna s-au deplasat la cabana, care se afla la o distanta de circa 800 – 1.000 m de la marginea comunei, ajungand aici in jurul orelor 16,30, unde se afla deja victima V.A.L., sosit inaintea celor patru, aducand cu el o sticla de tarie, respectiv visinata si o lada de bere. Apoi, au inceput sa pregateasca focul de la gratar, timp in care au consumat bauturi alcoolice, inculpatul consumand un pahar de visinata si o sticla de bere.
In jurul orelor 17,00, victima V.A.L. l-a contactat telefonic pe prietenul sau, martorul P.Z. si i-a solicitat acestuia sa vina si el la cabana si sa aduca paine, o lada de bere si pasta de mici. Martorul a sosit la cabana cu masina proprietate personala, aducand produsele cerute de victima, care i-a facut cunostinta cu cei prezenti, martorul ramanand la cabana, unde era o atmosfera placuta.
La orele 17,50, inculpatul a fost sunat de seful Sectiei 4 de Politie Rurala B., martorul C.G., care i-a dat ordin acestuia si martorului C.I.A., care erau de serviciu, sa se prezinte la sediul Primariei B.M., pentru a asigura paza buletinelor de vot, pentru alegerile locale, pe timpul transportului de la Primarie la Sectia de Votare nr. 4 A.S., deoarece agentul de politie G.B. nu s-a prezentat la sediul Primariei, ci la sectia de votare.
In aceste imprejurari, desi carnea era pregatita, inculpatul si martorul C.I.A. nu au mai avut timp sa manance.
Astfel, inculpatul si martorul C.I.A., au plecat de la cabana cu autoturismul din dotare, condus de inculpat, care a consumat bauturi alcoolice nu numai la domiciliul victimei, ci si la cabana, ruland pe drumurile publice, pe drumul comunal de la cabana pana la sediul Primariei B.M. si de acolo pana in satul A.S., la sectia de vot.
Dupa ce buletinele de vot au fost introduse in sediul sectiei de votare, paza acestora fiind asigurata de agentul de politie G.B., inculpatul si martorul C.I.A., au intrat in barul apartinand S.C. C.V. S.R.L. B.M., situat la o distanta de circa 500 m de sediul sectiei de votare, unde se afla si martorul V.Z. jr., patronul barului si au comandat de la barman cate o bere si cate o tarie, pe care au consumat-o, in aproximativ ½ ora, dupa care s-au intors la cabana, cu acelasi autoturism din dotare, ajungand la cabana in jurul orelor 2000, unde se afla victima si martorii J.S.D., D.M. si P.Z., pe tot traseul, dus – intors, autoturismul fiind condus de inculpat, parcurgand astfel pe drumurile publice circa 14 km.
Ajunsi la cabana, inculpatul a continuat sa consume bauturi alcoolice, respectiv bere, solicitand sa se pregateasca mici, motivand ca nu a avut timp sa manance, astfel martorul D.M. a aprins focul de la gratar, care se afla la o distanta de 3-4 m de masa, apoi toti s-au asezat la masa si au continuat sa consume bauturi alcoolice.
In timp ce stateau la masa, fara niciun motiv, inculpatul a scos pistolul din dotare, l-a dezasigurat si l-a armat, moment in care, cineva din grup l-a intrebat ce vrea sa faca si cei prezenti s-au ridicat de la masa, inclusiv victima V.A.L., care a facut doar cativa pasi, pana la capatul mesei, apoi inculpatul fiind asezat la masa a scos incarcatorul si constatand ca glontul este pe teava, a incercat sa descarce arma, tragand mansonul inchizatorului ca sa sara cartusul, insa nu a reusit, astfel a facut cateva manevre imprudente in mai multe pozitii, respectiv a scuturat pistolul deasupra mesei, moment in care arma s-a descarcat si glontul a lovit-o pe victima deasupra arcadei ochiului drept, in urma careia aceasta s-a prabusit langa masa.
Dupa ce victima a cazut, inculpatul s-a dus la ea, i-a prins capul in maini, apoi i-a luat pulsul si a constatat ca a decedat. La insistentele colegilor sa cheme Salvarea, inculpatul a aratat ca nu mai este nevoie pentru ca victima a decedat, apoi a luat pistolul si a introdus incarcatorul in el si intrebat fiind ce vrea sa faca, s-a exprimat in sensul ca „ce vreti sa fac, sa mai moara un om, am copil acasa”, dupa care a pus pistolul de mana victimei, apoi cu un servetel i l-a luat din mana si l-a asezat in apropierea victimei, sub masa, unde a si fost gasit cu ocazia cercetarii la fata locului.
Dupa cele intamplate, toti erau speriati, martorul J.S.D. i-a spus martorului P.Z. sa plece de la fata locului si sa spuna ca nici nu a fost acolo, astfel martorul P.Z. cu masina proprietate personala a parasit locul faptei.
Dupa aproximativ 20 – 25 de minute, la insistentele colegilor, inculpatul l-a sunat pe seful Sectiei nr. 4 Politie Rurala B. – martorul C.G. si l-a informat despre faptul ca i-a incredintat armamentul din dotare, respectiv pistolul marca CARPATI, numitului V.A.L., acesta impuscandu-se accidental in cap si a decedat. Astfel, martorul a anuntat imediat evenimentul conducerii I.P.J. C., apoi s-a deplasat la fata locului, impreuna cu agent sef principal de politie S.I.A., pentru a asigura locul faptei.
In raport de starea de fapt stabilita, instanta de fond a apreciat ca, in speta, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal.
Insa, vazand ca, pedeapsa pentru forma agravanta de la alin. 4 al art. 178 Cod penal, este prevazuta in alin. 3 al aceluiasi articol, prima instanta a apreciat ca se impune, in baza art. 334 Cod procedura penala, schimbarea incadrarii juridice a faptei de ucidere din culpa, pentru care inculpatul B.I. a fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
In sedinta publica din data de 27 noiembrie 2013, in timpul dezbaterilor in fond, inculpatul prin aparator, a solicitat schimbarea incadrarii juridica a faptei de ucidere din culpa, pentru care fost trimis in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 2 si 4 Cod penal, in cea prevazuta de art. 178 alin. 2 Cod penal, aratand, in esenta, faptul ca, fata de imprejurarile in care aceasta fapta a fost comisa, nu intruneste elementele constitutive ale agravantei prevazute de alin. 4, avand in vedere, in primul rand faptul ca, la cabana, unde s-a intamplat incidentul, el nu se afla in exercitiul profesiei sau meseriei, iar pe de alta parte, nu s-a dovedit ca el s-ar fi aflat in stare de ebrietate, cerere reiterata si in concluziile scrise depuse la dosar (fila vol. II dosar Judecatorie).
Referitor la cererea inculpatului privind schimbarea incadrarii juridice, instanta de fond a apreciat ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 178 alin. 2 Cod penal, „Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani. ”
Potrivit alineatul 3 al aceluiasi articol, „ Cand uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani. ”
Si in final, alineatul 4 al art. 178 Cod penal, prevede ca, „ Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savarsita din culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate. ”
Asa fiind, prima instanta a apreciat ca sustinerea inculpatului in sensul ca nu ar fi savarsit fapta in timpul exercitiului profesiei sau meseriei si nu s-a dovedit ca el s-ar fi aflat in stare de ebrietate, nu poate fi primita, din moment ce, la data de 09.06.2012, intre orele 14,00 – 22,00, acesta, in calitate de agent sef adjunct de politie, din cadrul Sectiei 4 de Politie Rurala B., se afla in serviciul de patrulare in schimbul II, pe raza comunei B., iar fapta de ucidere din culpa a fost comisa la aceeasi data, intre orele 20,00 – 20,30, deci in intervalul orar in care inculpatul se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, astfel cum rezulta din adresa nr. 536653/18.06.2012 a I.P.J. C., Sectia 4 de Politie Rurala B. (fila 165 dosar urmarire penala), precum si din fila din Registrul dispozitivelor de siguranta publica (fila 90 dosar urmarire penala), chiar daca inculpatul s-a abatut de la activitatea de patrulare.
Pe de alta parte, s-a retinut de catre prima instanta ca, contrar sustinerilor inculpatului, din probele dosarului rezulta ca in momentul comiterii infractiunii de ucidere din culpa, acesta se afla in stare de ebrietate. Astfel, in urma analizarii probelor biologice recoltate de la inculpat la orele 23,30, deci dupa aproximativ 3 ore de la producerea accidentului, a rezultat ca acesta avea o alcoolemie in sange de 1,20 gr. %o, astfel cum rezulta din Buletinul de Analiza Toxicologica - Alcoolemie nr. 963-A12/158-a din 11.06.2012 emis de Serviciul de Medicina Legala C., (fila 110 dosar urmarire penala) si potrivit Raportului de expertiza medico - legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103-105 dosar urmarire penala), precum si potrivit Raportului de expertiza medico – legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 133-135 vol. II dosar Tribunal), in intervalul orar 1830-2000, putea avea o alcoolemie intre 1,60 - 2,00 gr. %o alcool pur in sange, raportat si la faptul ca, nu exista nicio proba in sensul ca, dupa impuscarea victimei, inculpatul ar mai fi consumat bauturi alcoolice. Or, nivelul alcoolemiei stabilite la inculpat, corespunde unei stari avansate de ebrietate.
Fata de cele de mai sus si starea de fapt retinuta, astfel cum rezulta din probele dosarului, instanta de fond a constatat ca, in drept, fapta inculpatului B.I., care la data de 09 iunie 2012, in calitate de agent sef adjunct de politie in cadrul Sectiei 4 Polite Rurala B., cu atributii de organ de cercetare al politiei judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat in timpul exercitarii atributiilor legale de serviciu, prin incalcarea atributiilor legale privind exercitarea profesiei, a parasit serviciul de patrulare si s-a deplasat la cabana administrata de victima V.A.L., unde a consumat bauturi alcoolice, ajungand in stare de ebrietate, context in care, fara niciun motiv, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, impuscand accidental pe victima V.A.L., care a dus la decesul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal.
Totodata, fapta inculpatului B.I., savarsita in aceeasi calitate si la aceeasi data, de a face uz fara drept de arma din dotare, cu incalcarea dispozitiilor art. 35 din Legea nr. 218/2002, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata.
Fapta aceluiasi inculpat, care la data de 09.06.2012, in intervalul orar 1830-2000, a condus autoturismul din dotarea Politiei, cu numarul de inregistrare M.A.I. – 25466, pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din comuna B., sat B.M. si sat A.S. (circa 14 km ), dus – intors, avand in sange o imbibatie alcoolica situata intre limitele de 1,60-2,00 gr. %o, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr. %o ", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
S-a apreciat de catre prima instanta ca, pentru faptele sale, se impune tragerea la raspundere penala a inculpatului, iar la dozarea si individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 Cod penal, instanta de fond a aratat ca a avut in vedere atat limitele de pedeapsa prevazute de lege si pericolul social al faptelor savarsite, care rezulta din incalcarea acelor relatii sociale care ocrotesc viata persoanei, uzul legal al armelor si siguranta circulatiei pe drumurile publice, cat si scopul pedepsei, prevazut de art. 52 Cod penal, precum si persoana inculpatului, care are varsta de 43 de ani, nu are antecedente penale, are loc de munca, angajandu-se ca miner de suprafata dupa destituirea sa din functia de agent sef adjunct de politie (fila 64 vol. I dosar Tribunal), este casatorit, avand in intretinere doi copii minori si a avut o atitudine partial sincera, initial incercand sa ascunda savarsirea faptei de omor din culpa, prin preconstituirea unor probe si prezentarea unei stari de fapt nereale, respectiv punerea pistolului in mana victimei decedate, pentru a ramane urme ale tragerii pe mana acesteia, ca apoi sa sustina ca victima s-a impuscat singura, insa, in fata instantei de fond, a recunoscut comiterea faptei de omor din culpa, cu motivatiile mai sus aratate, pe care o regreta, dar negand ca ar fi condus autoturismul Politiei dupa orele 18,00, precum si faptul ca ar fi manevrat imprudent arma din dotare.
Instanta de fond a mai retinut si faptul ca, inculpatul nu este la prima abatere, pe parcursul activitatii desfasurate in cadrul I.P.J C., fiind sanctionat de doua ori, pentru comportament necorespunzator, cu mustrare scrisa, la data de 24.01.2005, pentru conducerea autoturismului sub influenta bauturilor alcoolice si la data de 18.02.2011, pentru faptul ca, aflat in concediul de odihna si in tinuta civila, a amenintat cu bataia si cu moartea pe numitul N.V. si familia acestuia, astfel cum rezulta din fisa personala a inculpatului emisa de I.P.J. C. - Serviciul Resurse Umane ( fila 169 dosar urmarire penala).
Totodata, prima instanta a constatat ca, din referatul de evaluare (filele 166-168 vol. I dosar Tribunal), rezulta ca, fata de contextul si modalitatea comiterii faptelor, personalitatea si stilul de viata al inculpatului, resursele interne, factorii protectivi si de risc identificati asupra comportamentului viitor, (respectiv: lipsa antecedentelor penale si a problemelor locative, inexistenta dependentei fata de alcool, atasamentul fata de familie, dar si gandirea alternativa redusa si tendinta de asumare a unor riscuri sporite pe fondul consumului de bauturi alcoolice), ponderea si raportul dintre acestia, precum si resursele interne ale inculpatului, au pondere factorii protectivi, care sunt de natura a favoriza o evolutie comportamentala viitoare pozitiva a inculpatului, cu conditia gestionarii adecvate in viitor a consumului de bauturi alcoolice.
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca fiind necesara condamnarea inculpatului B.I. la pedeapsa de 5 (cinci) ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, pe o perioada de 3 ani, respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, dupa executarea pedepsei inchisorii, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de uz de arma letala, fara drept, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata si la pedeapsa de 1 (un) an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
Cat priveste latura civila a cauzei, instanta de fond a constatat ca, in termen legal, partile vatamate V.K. – sotia victimei si V.I. – fiica minora a victimei, s-au constituit parti civile (filele 23-28 vol. I dosar Tribunal), solicitand obligarea inculpatului B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C. la plata catre partea civila V.K. a sumei de 6.000 lei daune materiale, reprezentand cheltuieli de inmormantare si echivalentul in lei a sumei de 200.000 euro daune morale, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective si catre partea civila V.I. despagubiri periodice, in suma de 700 lei lunar, incepand cu data de 09.06.2012 si pana la majoratul minorei, sau pana la implinirea varstei de 25 de ani, in situatia continuarii studiilor, precum si echivalentul in lei a sumei de 200.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale, solicitand totodata si acordarea cheltuielilor judiciare ocazionate.
Referitor la suma de 6.000 lei, daunele materiale solicitate de partea civila V.K., reprezentand cheltuielile de inmormantare, instanta de fond a apreciat ca aceasta este justificata, fiind si probata in cauza. Astfel, s-a constatat ca partea civila V.K. a depus la dosar (filele 20, 30 vol. I dosar Tribunal) factura si chitanta privind contravaloarea sicriului (500 lei), chitanta in valoare de 70 lei, reprezentand taxa de casa mortuara si chitanta in valoare de 258 lei, emisa de Serviciul Judetean de Medicina Legala C., reprezentand contravaloare acte, imbalsamare, transport, etc. De asemenea, din declaratiile martorilor D.J., T.I., K.M.M. si B.Z. audiati in cauza (filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I. dosar Tribunal), rezulta ca, funeraliile victimei s-au desfasurat conform obiceiului locului, ca acestia au fost prezenti la inmormantarea victimei si ca la inmormantare au participat in jur de 1.000 – 1.200 de persoane, care au fost servite in poarta cimitirului cu palinca, apa minerala si cozonac, iar rudele au fost chemate la masa la domiciliul partii civile. Martorii au mai aratat ca, in discutiile purtate cu partea civila V.K., aceasta le-a spus ca, inmormantarea sotului a costat aproximativ 6.000 lei, suma pe care, atat martorii, cat si inculpatul au apreciat-o ca fiind una reala.
In ceea ce priveste, despagubirile periodice lunare solicitate de partea civila V.I., prima instanta a apreciat ca sunt intemeiate, inclusiv sub aspectul cuantumului de 700 lei lunar, avand in vedere ca, din declaratia martorilor aratati mai sus, rezulta ca victima avea o firma, prin care confectiona garduri, insa se ocupa si cu cresterea animalelor si cultivarea pamantului, astfel ca realiza un venit lunar intre 2.000 – 3.000 lei. Martora K.M.M. (fila 191 vol. I dosar Tribunal ) a aratat ca a vazut camera fetitei si fata de bunurile pe care le are si dupa cum este imbracata, a apreciat ca, din veniturile lunare realizate, victima aloca pentru cresterea si educarea minorei V.I. circa 30%.
Vazand ca, in conformitate cu dispozitiile art. 14 alin. 3 Cod procedura penala, repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile, iar potrivit art. 1349 alin. 1 si 2 din noul Cod civil, orice persoana care prin actiunile ori inactiunile sale aduce atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligata sa le repare integral, raportat la faptul ca suma de 700 lei, solicitata cu titlu de despagubiri periodice lunare in favoarea partii civile – minora V.I., reprezinta circa 1/4 din veniturile realizate de victima si la care aceasta ar fi fost obligata daca ar fi fost in viata, potrivit art. 529 alin. 2 din noul Cod civil, instanta de fond a apreciat admisibile despagubirile periodice lunare solicitate de partea civila V.I., stabilind o suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013, calculate cu 700 lei/luna si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noii dispozitii ale instantei.
Sub acest aspect, solicitarea inculpatului, ca instanta sa stabileasca aceste despagubiri la cuantumul prevazut de legea civila pentru obligatia de intretinere, respectiv tinand seama de venitul lunar net al debitorului intretinerii, a fost respinsa, avand in vedere, in primul rand, faptul ca inculpatul nu face parte din categoria persoanelor intre care exista obligatia legala de intretinere, prevazute de art. 516, art. 517 si art. 518 noul Cod civil, iar pe de alta parte, pretentiile partii civile minore nu au caracterul unei pensii de intretinere, ci reprezinta despagubiri civile periodice pentru prejudiciul suferit in urma faptei ilicite a inculpatului, avand ca temei legal raspunderea civila delictuala.
Referitor la daunele morale solicitate de partile civile, prima instanta a constatat ca din declaratia partii civile V.K. – sotia victimei (filele 48-50 vol. I dosar Tribunal), dar si a martorilor D.J., T.I., K.M.M. si B.Z., audiati in cauza (filele 187-188, 189-190, 191-192, 193-194 vol. I dosar Tribunal), rezulta ca relatiile de familie intre victima si partile civile erau foarte stranse, sotii se iubeau, se respectau reciproc si petreceau mult timp impreuna, precum si faptul ca victima isi iubea foarte mult fiica si se ocupa mult de cresterea si educarea acesteia, minora nutrind aceeasi afectiune fata de tatal sau, astfel ca decesul victimei a afectat-o profund atat pe sotia cat si pe fiica acesteia.
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca, desi pierderea unei vieti nu se poate cuantifica in bani, este de necontestat faptul ca moartea unui membru de familie, la varsta de doar 43 de ani, le-a produs partilor civile o trauma psihica majora, un prejudiciu nepatrimonial, decurgand din suferinta acestora din cauza pierderii sotului, respectiv a tatalui, fiind evident ca decesul neasteptat al victimei a lezat grav sentimentul de afectiune ce a stat la baza relatiilor de familie dintre partile civile si victima.
In consecinta, instanta de fond a apreciat ca acest prejudiciu nepatrimonial poate fi compensat prin plata unei sume de bani, si ca, in speta, sumele de cate 50.000 euro, ar fi de natura a acoperi aceasta pierdere, pretentiile partilor civile de cate 200.000 euro cu acest titlu, fiind exagerate.
La cererea partilor civile, a fost introdusa in cauza, in calitate de parte responsabila civilmente, I.P.J. C., acestea solicitand obligarea inculpatului, in solidar cu partea responsabila civilmente la plata despagubirilor solicitate.
Insa, partea responsabila civilmente, atat prin „Intampinarea” depusa la dosar, cat si in dezbateri, dar si prin concluziile scrise (filele 20-21 vol. I dosar Tribunal, filele 136-139 vol. II dosar Tribunal), a solicitat respingerea cererii de constituire de parti civile in cauza indreptata impotriva sa, invocand exceptia lipsei calitatii de parte responsabila civilmente, aratand ca, infractiunile retinute in sarcina inculpatului B.I. si imprejurarile in care acestea au fost comise, nu au legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului.
Astfel, partea responsabila civilmente, a aratat, in esenta faptul ca, faptele au fost comise din initiativa proprie a inculpatului, cu nesocotirea atributiilor de serviciu si nu lipsa de instruire cu privire la obligatiile de serviciu sau in manuirea armei din dotare, a fost cauza comiterii faptei de omor din culpa, ci cantitatea de alcool consumata de inculpat in ziua incidentului si parasirea fara aprobare a itinerariului de patrulare, fapte ce nu au nicio legatura nici cu atributiile de serviciu ale inculpatului si nici cu profesia de politist in general. In acest sens, partea responsabila civilmente a depus la dosar probe cu inscrisurile admise de instanta, prin care a facut dovada ca inculpatul a fost instruit si are pregatirea necesara pentru portul si uzul armei de foc, participand atat la pregatirile teoretice dar si la sedintele de tragere, ca a participat la pregatirea continua privind atributiile de serviciu, iar pe linia prevenirii abaterilor disciplinare si prezentarea in serviciu sub influenta bauturilor alcoolice, sau consumul de bauturi alcoolice in timpul programului de lucru, lucratorii sectiei, printre care si inculpatul, au fost supusi la teste inopinate.
De asemenea, partea responsabila civilmente a aratat ca, in speta, sunt aplicabile dispozitiile art. 1373 alin. 1 si 3 din noul Cod civil privind raspunderea comitentilor pentru prepusi, insa potrivit alin. 3 al aceluiasi articol, „Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate”. Or, in cauza s-a facut dovada ca victima, la data savarsirii faptei, cunostea ca inculpatul a actionat fara nicio legatura cu atributiile de serviciu si in consecinta, I.P.J C., nu poate fi obligat sa repare prejudiciul cauzat de inculpatul B.I..
Referitor la aceste aparari formulate de partea responsabila civilmente, instanta de fond a apreciat ca nu sunt intemeiate si le-a inlaturat.
Astfel, sustinerea ca inculpatul nu s-ar fi aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, la momentul comiterii infractiunii de omor din culpa, este nefondata din moment ce, dupa cum s-a aratat si anterior, acesta, la data de 09 iunie 2012, in intervalul orar 14,00 – 22,00, se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, fiind planificat sa execute serviciul de patrulare in schimbul II si de a desfasura activitati de patrulare pe raza comunei B.M., impreuna cu lucratorul de politie C.I.A. (fila 165 dosar urmarire penala ), avand in dotare autoturismul apartinand I.P.J. C., cu numarul de inregistrare […] (fila 90 vol. II dosar Tribunal), precum si o arma de foc, respectiv pistolul marca CARPATI model 1974 de calibru 7,65 mm, cu care in jurul orelor 20,00 – 20,30 a si comis fapta, aspect de altfel necontestat nici de partea responsabila civilmente, de unde rezulta fara niciun dubiu ca intre I.P.J. C. si inculpatul B.I. a existat raportul de prepusenie.
In al doilea rand, prima instanta a constatat ca, desi s-a facut dovada ca inculpatul a participat la pregatirile teoretice si practice, privind exercitarea atributiile de politist, partea responsabila civilmente nu a luat toate masurile ce se impuneau pentru evitarea abaterilor de la aceste atributii, precum si a abaterilor disciplinare in timpul programului de lucru, prin neexercitarea unor verificari mai severe si mai dese, din moment ce avea cunostinta de faptul ca inculpatul nu este la prima astfel de abatere, pe parcursul activitatii sale desfasurate in cadrul I.P.J. C., fiind sanctionat de doua ori cu mustrare scrisa, pentru comportament necorespunzator, inclusiv pentru conducerea autoturismului sub influenta bauturilor alcoolice si pentru fapte de amenintare, astfel cum rezulta din fisa personala a inculpatului emisa de I.P.J. C. - Serviciul Resurse Umane (fila 169 dosar urmarire penala).
Asa fiind, instanta de fond a apreciat ca, in speta, conditiile raspunderii civile delictuale a comitentului pentru prepusii sai, au fost pe deplin dovedite, din moment ce partea responsabila civilmente avea cunostinta de abaterile disciplinare anterioare ale inculpatului, de faptul ca acesta mai consuma bauturi alcoolice, situatii in care, conduce autovehicule pe drumurile publice si are un comportament violent si cu toate acestea a tolerat acest comportament necorespunzator, l-a dotat pe inculpat inclusiv cu arma de foc, care in final a dus la uciderea unei persoane, motiv pentru care s-a apreciat ca aceasta urmeaza sa raspunda civil, in solidar cu inculpatul.
S-a apreciat de catre prima instanta ca nici apararea partii responsabile civilmente, in sensul prevazut de art. 1373 alin. 3 din noul Cod civil, nu poate fi retinuta, avand in vedere ca victima s-a deplasat la cabana la cererea inculpatului, care era in uniforma de politist si cu masina Politiei, de unde acesta isi exercita atributiile de serviciu, a plecat de la cabana, raspunzand solicitarilor superiorilor sai, apoi a revenit la volanul autoturismului Politiei, dupa care a comis fapta de omor din culpa, conditii in care nu se poate sustine ca victima ar fi avut o alta reprezentare, decat ca inculpatul se afla in exercitarea atributiilor de serviciu. Ba mai mult, victima fiind bun prieten cu inculpatul, nici nu putea sa prevada, ca inculpatul ar recurge la actiuni care sa-i puna in pericol integritatea corporala si cu atat mai putin viata.
Fata de cele de mai sus, retinand vinovatia inculpatului pentru faptele retinute in sarcina sa, fiind indeplinite si conditiile raspunderii delictuale pentru fapta proprie, dar si conditiile raspunderii comitentilor pentru prepusii lor, prima instanta a apreciat ca, in baza art. 14 si art. 346 alin. 1 Cod procedura penala, raportat la art. 1349, art. 1357, art. 1373 si art. 1382 din noul Cod civil, se impune admiterea, in parte a actiunii civile formulate de partile civile, V. K. si V.I., aceasta din urma asistata de reprezentantul legal V.K., si in consecinta, obligarea inculpatului B.I., in solidar cu partea responsabila civilmente I.P.J. C., sa plateasca acestora urmatoarele despagubiri civile: catre partea civila V.K. suma de 6.000 lei, cu titlu de daune materiale si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale si catre partea civila V.I., suma globala de 12.600 lei, pentru perioada 09.06.2012 – 03.12.2013 si in continuare suma de 700 lei lunar, pana la implinirea varstei de 18 ani, sau noi dispozitii ale instantei, cu titlu de despagubiri materiale periodice, precum si echivalentul in lei a sumei de 50.000 euro, stabilit la cursul B.N.R., la data platii efective, cu titlu de daune morale, respingand totodata restul pretentiilor civile formulate de partile civile.
Impotriva acestei hotarari au formulat apel partile civile V.K. si V.I., partea responsabila civilmente Inspectoratul de Politie al Judetului C. si inculpatul B.I., criticand-o pentru netemeinicie si solicitand casarea ei iar in cadrul rejudecarii pronuntarea unei noi hotarari legale si temeinice.
In motivarea apelurilor formulate, apelantele parti civile V.K. si V.I. au aratat ca hotararea penala este netemeinica atat sub aspectul laturii penale cat si a celei civile.
Sub aspectul laturii penale, s-a aratat ca in mod gresit prima instanta a orientat pedepsele aplicate inculpatului spre limita minima prevazuta de lege pentru fiecare infractiune in parte desi, raportat la gravitatea deosebita a faptelor, se impunea ca pedepsele sa fie orientate inspre maximul special prevazut de lege.
Referitor la infractiunea de ucidere din culpa, nu numai modalitatea ei de savarsire indica un pericol social foarte crescut ci si modalitatea in care inculpatul a inteles sa se raporteze la fapta savarsita si care denota o persoana deosebit de periculoasa in opinia partilor civile pentru ca dupa ce persoana despre care a afirmat pe tot parcursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti ca ii era prieten si ca regreta ce s-a intamplat, dupa ce si-a omorat acest bun prieten din culpa, nu regretele, nu spaima domina acel moment ci mintea diabolica a inculpatului care cu acordul tacit a celor trei lucratori de politie, persoane menite sa apere ordinea si legea, s-a dus la victima si i-a pus pistolul in mana, i-a imprimat amprentele pe pistol, dupa care a lasat-o acolo. Asadar, gravitatea reala a acestei fapte reiese si din modul in care s-a comportat ulterior, imediat in clipele urmatoare savarsirii acestei fapte, inculpatul B.I. si vizavi de acest lucru, instanta de fond in mod surprinzator retine o singura chestiune, respectiv ca inculpatul a avut o atitudine partial sincera iar referatul de evaluare, spune in continuare prima instanta, este optimist in sensul ca factorii pozitivi primeaza si ca recuperarea acestei persoane va fi relativ usoara, chestiuni cu care in mod evident partile civile nu pot fi de acord.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, partile civile au criticat hotararea instantei de fond din doua puncte de vedere si anume in primul rand in legatura cu despagubirile periodice lunare care au fost solicitate pe seama minorei V.I. si care trebuiau acordate pana la implinirea varstei de 18 ani sau pana la 25 de ani daca se afla in continuarea studiilor, iar in al doilea rand cu referire la cuantumul daunelor morale care este inadecvat.
Astfel, desi cuantumul despagubirilor periodice lunare este corect stabilit de catre instanta de fond, ceea ce a scapat insa din vedere primei instante este imprejurarea ca aceste despagubiri au fost solicitate, pana la implinirea varstei de 18 ani sau pana la 25 de ani in ipoteza in care fiica victimei isi va continua studiile si se va afla in nevoie in continuare din acest punct de vedere. Asadar, sub acest aspect, se impune a se aduce o corectura hotararii instantei de fond si a se dispune si in legatura cu acest element.
Cea de-a doua critica adusa hotararii instantei de fond sub aspectul laturii civile, se refera la daunele morale. Chiar daca un cuantum de 50.000 de euro pentru fiecare dintre aceste doua victime colaterale ale tragediei ar parea mult vizavi de nivelul de trai al populatiei din Romania, practica judecatoreasca a cristalizat deja solutii si in acest sens. Faptul ca pierzi pe cineva drag in asemenea conditii dramatice dar si la o varsta la care acea persoana se afla in deplinatatea puterilor si era cea care sustinea intreaga familie, face ca durerea sa fie si mai mare. Mai mult decat atat, acest copil, V.I. avea nevoie si ar fi avut nevoie si in acest moment si poate o viata intreaga de sprijinul si de afectiunea paterna de care a fost astfel lipsita. V.I. este nevoita sa traiasca aceasta drama ca a ramas orfana datorita unei imprejurari pe care nu si-o poate explica si care este nefireasca. In acest context, considera ca instanta de apel poate admite actiunea civila astfel cum a fost formulata, respectiv sa acorde daune morale de cate 200.000 de euro la cursul BNR de la data platii pentru fiecare dintre cele doua parti civile.
In sustinerea apelului formulat, partea responsabila civilmente Inspectoratul de Politie al Judetului C., a aratat ca se impunea in speta respingerea actiunii civile formulate de partile civile V.K. si V.I. in referire la despagubirile civile la plata carora a fost obligat I.P.J. C. cat si la plata cheltuielilor judiciare si retinerea acestora doar in sarcina inculpatului B.I.. In opinia Inspectoratului de Politie al Judetului C., faptele din data de 09 iunie 2012 au fost comise din initiativa proprie a inculpatului B.I., cu nesocotirea atributiilor de serviciu, fapt pentru care solicita respingerea actiunii fata de Inspectoratul de Politie Judetean C.. Astfel cum rezulta din fisa postului pe care I.P.J. C. a depus-o la dosarul cauzei, fisa ce reprezinta conform prevederilor Codului muncii anexa la contractul individual de munca, inculpatul B.I. avea o serie de responsabilitati specifice postului, printre acestea fiind mentionata si cea referitoare la obligatia sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate. Or, inculpatul B.I. a savarsit aceste infractiuni cu nesocotirea sarcinilor, indatoririlor si responsabilitatilor postului, ele neavand legatura cu atributiunile de serviciu ale inculpatului. In alta ordine de idei, prin comportamentul sau iresponsabil, inculpatul B.I. a adus o grava atingere onoarei, probitatii profesionale si prestigiului institutiei, sfidand dispozitiile primite, parasind fara aprobare itinerariul de patrulare si consumand bauturi alcoolice la cabana partii vatamate V.A.L.; pentru toate aceste fapte iresponsabile, care nu au nicio legatura cu profesia de politist, prin Dispozitia sefului Inspectoratului nr. 74573 din 15 iunie 2012 s-a dispus destituirea din Politie a inculpatului B.I. pentru comportare necorespunzatoare in serviciu si societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei si neglijenta manifestata in indeplinirea indatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici, fapte prevazute de art. 57 lit. a si b din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului precum si de art. 12 alin. 1 lit. a si b din Ordinul M.A.I. nr. 400/29.10.2004 privind regimul disciplinar al personalului Ministerului Administratiei si Internelor.
Totodata, s-a aratat de catre apelanta ca in cauza sunt incidente prevederile art. 1373 alin. 1 si alin. 3 Cod civil care reglementeaza raspunderea comitentilor pentru prepusi. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 1373 alin. 3 Cod civil - Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate. Or, din probele administrate in cauza rezulta indubitabil faptul ca victima V.A.L. cunostea la data savarsirii faptei ca inculpatul B.I. a actionat fara nicio legatura cu atributiile de serviciu si pe cale de consecinta, considera ca Inspectoratul de Politie al Judetului C. nu raspunde si nu este obligat sa repare prejudiciul cauzat de inculpatul B.I.. Se impune asadar admiterea apelului formulat de Inspectoratul de Politie al Judetului C. impotriva sentintei penale nr. 50 din 03 decembrie 2013 pronuntata de Tribunalul Covasna – Sectia Penala in dosarul penal nr. 2881/119/2012, si inlaturarea raspunderii Inspectoratului de Politie al Judetului C. pentru fapta comisa de inculpat cu nerespectarea indatoririlor de serviciu.
Apelantul inculpat B.I. a aratat, prin intermediul avocatului ales, ca pentru doua infractiuni - infractiunea de ucidere din culpa calificata si cea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala - se impune aplicarea art. 5 din noul Cod penal referitor la legea penala mai favorabila.
In ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa, inculpatul a aratat ca nu contesta acest rezultat letal, trist, care a condus la o adevarata drama atat in familia victimei V.A.L. cat si celor cunoscuti victimei inclusiv lui pentru ca si el a fost in relatii foarte bune cu V.A.L.. Cu toate acestea, pedeapsa care i-a fost aplicata este stabilita intr-un cuantum mult prea ridicat, mai ales ca de la data comiterii faptei si pana in prezent a intervenit o lege care a adus modificari de substanta infractiunii de ucidere din culpa, reglementata de art. 192 din noul Cod penal si care prevede limite de pedeapsa mai mici decat cele prevazute de vechea lege penala la art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal. Se impune asadar aplicarea legii noi ca lege penala mai favorabila si reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului de catre prima instanta.
Relativ la infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, inculpatul a aratat ca desi a fost preluata de legea penala noua si se regaseste in prezent reglementata de art. 343 Cod penal, se impune achitarea sa in temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit. b Cod procedura penala, intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala; prima instanta a apreciat gresit ca sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni intrucat la data de 09.06.2012 nu a efectuat niciun act material specific uzului de arma descris in art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 si mai mult, nu a avut reprezentarea faptului ca arma se poate descarca in mod accidental, astfel cum s-a stabilit si prin expertiza balistica.
S-a aratat de asemenea de catre inculpat ca se impune achitarea sa in temeiul art. 396 pct. 5 Cod procedura penala raportat la art. 16 lit. b Cod procedura penala, in ceea ce priveste infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002. Contrar celor stabilite prin hotararea atacata, alcoolemia teoretica maxima care se putea regasi in sangele sau in data de 09.06.2012, la ora 18,00, cand a condus autoturismul din dotare putea fi cuprinsa intre 0,60 %o - 0,80%o, valori insuficiente pentru a se retine in sarcina sa comiterea infractiunii mentionate.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, inculpatul a aratat ca este de acord sa plateasca suma de 6.000 lei stabilita de catre prima instanta cu titlu de despagubiri materiale insa considera nejustificate sumele stabilite cu titlu de despagubiri periodice in favoarea partii civile V.I. precum si sumele de cate 50.000 euro stabilite cu titlu de daune morale in favoarea fiicei si respectiv sotiei victimei; inculpatul a sustinut ca desi sunt de necontestat suferintele psihice ale sotiei si respectiv fiicei victimei, sumele stabilite sunt excesiv de mari fata de sume stabilite de instante de judecata in cazuri similare; aceste sume sunt si imposibil de executat, tinand cont de situatia sa materiala.
De la data declararii cailor de atac si pana la data inregistrarii cauzei pe rolul Curtii de Apel Brasov (19.02.2014) a intervenit modificarea Codului de procedura penala (prin Legea nr. 135/2010 in vigoare incepand cu data de 01.02.2014), hotararile de genul celei atacate putand fi atacate in continuare cu apel; potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala: „Apelurile aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a Codului de procedura penala se solutioneaza de catre aceeasi instanta, potrivit dispozitiilor din legea noua privitoare la apel.”
Asadar, hotararea primei instante va fi analizata, pe baza actelor si lucrarilor dosarului, in aplicarea dispozitiilor art. 420 Cod procedura penala insa in limitele prevazute de art. 417 Cod procedura penala.
Analizand actele si lucrarile dosarului si coroborand materialul probator administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti, Curtea constata ca prima instanta a stabilit, contrar sustinerilor inculpatului B.I., o stare de fapt corecta.
Rezulta astfel din materialul probator administrat ca, la data de 09 iunie 2012 inculpatul B.I., in calitate de agent sef adjunct de politie in cadrul Sectiei 4 Politie Rurala B., cu atributii de organ de cercetare al politiei judiciare in sensul prevederilor Legii nr. 218/2002, aflat in timpul exercitarii atributiilor legale de serviciu, prin incalcarea atributiilor legale privind exercitarea profesiei, a parasit serviciul de patrulare si s-a deplasat la cabana administrata de victima V.A.L., unde a consumat bauturi alcoolice, ajungand in stare de ebrietate, context in care, fara niciun motiv intemeiat care sa-i dea dreptul sa foloseasca arma, a scos din toc arma din dotare, pe care a manevrat-o imprudent, impuscand accidental pe victima V.A.L., leziune in urma careia victima a decedat.
La aceeasi data de 09.06.2012, in intervalul orar 1830-2000, inculpatul B.I., desi consumase bauturi alcoolice, a condus autoturismul din dotarea Politiei, cu numarul de inmatriculare […], pe drumuri publice, respectiv pe drumurile comunale din comuna B., sat B.M. si sat A.S. (circa 14 km), dus – intors, avand in sange o imbibatie alcoolica situata intre limitele de 1,60-2,00 gr. %o.
Inculpatul B.I. nu a contestat in apel in esenta starea de fapt retinuta de catre prima instanta; el nu a contestat nici ca ar fi consumat alcool inainte de a se urca la volanul autovehiculului cu numarul de inmatriculare […] si nici ca in urma manevrelor efectuate cu pistolul pe care l-a scos din suportul sau, a avut loc impuscarea victimei V.A.L. care s-a soldat cu decesul acesteia ci a invocat imprejurari de natura a scoate faptele sale din sfera penalului, respectiv faptul ca manevrele pe care le-a facut cu arma din dotare nu se circumscriu notiunii de „uz de arma letala fara drept”, astfel cum aceasta este definita de art. 46 din Legea nr. 17/02.04.1996 si ca nu exista la dosar dovezi indubitabile ca alcoolemia pe care o avea in jurul orelor 18,00 se situa peste limita legala prevazuta pentru ca fapta sa fie considerata infractiune.
Curtea retine insa ca niciuna dintre apararile inculpatului nu poate fi primita, iar sustinerile acestuia au fost inlaturate in mod corect de catre prima instanta. Astfel, potrivit Buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala), la ora 23.30 inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr. %o in sange, iar la ora 00,30 alcoolemia acestuia era in descrestere, respectiv 1,00 gr. %o. Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 intocmit de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103 – 105 dosar urmarire penala), releva ca in intervalul orar 18,30 – 20,00 inculpatul putea avea o alcoolemie de 1,60 gr. %o – 2,00 gr. %o.
Expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuata de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 133-135 vol. II dosar Tribunal) arata intr-adevar ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 18,00, putea sa fie cuprinsa intre 0,60 – 0,80 gr. %o, care pana la orele 23,30, cand s-a prelevat prima proba de sange, si in urma analizelor de laborator, alcoolemia era de 1.20 gr. %o, s-ar fi eliminat si ca neconcordanta dintre valoarea alcoolemiei obtinuta in urma analizelor de laborator si alcoolemia teoretica, denota un consum de bauturi alcoolice altul decat cel declarat.
Totodata, s-a concluzionat ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 20,00, putea fi cuprinsa intre 1,00 gr. %o – 1,20 gr. %o, din care pana la orele 23,30, o parte s-ar fi eliminat obtinand valori ale alcoolemiei intre 0,30 – 0,50gr. %o, precum si faptul ca si in aceasta situatie neconcordanta dintre valoarea alcoolemiei obtinuta in urma analizelor de laborator si alcoolemia teoretica, denota un consum de bauturi alcoolice altul decat cel declarat.
In final, se concluzioneaza ca, alcoolemia teoretica maxima la orele 20,30 putea sa fie cuprinsa in intervalul 1,65 gr. %o – 2,00 gr. %o, luand in calcul si cele 2 – 3 beri consumate in jurul orelor 20,00, din care o parte s-ar fi eliminat pana la orele 23,30, cand s-a prelevat prima proba de sange, si in urma analizelor de laborator alcoolemia era de 1.20 gr. %o, caz in care exista concordanta intre alcoolemia obtinuta in laborator din sangele prelevat si alcoolemia teoretica. In aceasta situatie, daca se accepta ca fiind reale declaratiile de consum de bauturi alcoolice si se scade alcoolemia teoretica rezultata din consumul de bauturi alcoolice care a avut loc dupa orele 18,00, se obtine pentru orele 18,00 o alcoolemie de 0,55 gr. %o.
Curtea retine in primul rand caracterul pur teoretic al acestui calcul, valoare certa avand doar rezultatele obtinute prin examinarea probelor biologice recoltate de la inculpat conform Buletinului de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala); elementul aleatoriu al acestor rapoarte de expertiza si deci incertitudinea rezultatului este data tocmai de faptul ca efectuarea calculului retroactiv al alcoolemiei se realizeaza prin luarea in considerare a consumului de alcool declarat de catre persoana examinata; or, printr-o declaratie inexacta a consumului de alcool se poate ajunge la o valoare mai mare sau mai mica a alcoolemiei; tocmai pentru acest motiv, astfel de rapoarte de expertiza trebuie corelate si coroborate cu restul probelor de la dosar si retinute cu valoare probatorie, abia atunci cand consumul de alcool declarat de inculpat se coroboreaza si cu declaratiile altor persoane. Or, in primul rand Curtea retine ca desi au fost audiati mai multi martori in acest sens, niciunul nu a putut preciza cantitatea de alcool pe care a consumat-o inculpatul; toti au mentionat ca s-a consumat visinata si bere atat la locuinta victimei cat si la ferma acesteia, iar la barul martorului V.Z., inculpatul si martorul C.I.A. au consumat tarie si bere. Avand in vedere ca niciunul dintre martorii care au asistat la consumul de bauturi alcoolice, nu au putut preciza exact cantitatea de alcool consumata de inculpatul B.I., declaratiile acestuia referitoare la cantitatea de alcool consumata nu pot fi coroborate cu alte probe si deci Raportului de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M., nu i se poate da valoare probatorie certa.
Pe alta parte, contrar celor sustinute de inculpat ca ar fi condus autoturismul Politiei din dotare pentru a transporta buletinele de vot la sectia de votare din A.S. doar la dus, (pe traseul B.M. – A.S.) in jurul orei 18,00 iar la intoarcere, dupa ce a mai consumat tarie si bere in localitatea A.S. la barul martorului V.Z., acest autoturism ar fi fost condus de colegul sau, martorul C.I.A., Curtea retine, similar primei instante, ca autoturismul a fost condus si la intoarcere tot de catre inculpat; martorii P.Z., J.S.D., D.M. si chiar martorul C.I.A., in cursul urmaririi penale, au declarat ca inculpatul B.I. s-a aflat la volanul autoturismului cand au pornit sa insoteasca transportul buletinelor de vot si tot el se afla la volan cand s-a intors la ferma victimei V.A.L. (cabana).
Prima instanta a procedat corect inlaturand ca nesincera declaratia martorului C.I.A. din fata instantei si dand relevanta celor declarate de acest martor in cursul urmaririi penale, cand a afirmat ca de la preluarea autoturismului, in ziua de 09.06.2012 incepand cu orele 22,00 si pana la predarea acestuia, autoturismul a fost condus doar de catre B.I. care a avut in acea zi calitatea de sef de patrula. Revenirea in instanta asupra celor declarate de martor in cursul urmaririi penale este total nejustificata, sustinerile martorului C.I.A. din instanta fiind infirmate de ceilalti trei martori mentionati, care au avut o pozitie procesuala constanta, afirmand atat in cursul urmaririi penale cat si al cercetarii judecatoresti, ca tot inculpatul B.I. s-a aflat la volan atunci cand cei doi lucratori de politie s-au intors de la A.S..
In acest context, valoarea alcoolemiei din sangele inculpatului nu se poate raporta doar la ora 18,00 ci trebuie avuta in vedere si cea din jurul orei 20,30, cand cei doi lucratori de politie s-au intors la ferma, din A.S., moment ulterior consumului de alcool al inculpatului la barul martorului V.Z.. Or, chiar si Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei inculpatului cu nr. 3449/30.10.2013 efectuat de Institutul de Medicina Legala T.M. invocat de inculpat, atesta pentru ora 20,30 o alcoolemie cuprinsa intre 1,65 gr.%o – 2,00 gr.%o, cu mult peste limita maxima admisa de lege pentru ca fapta sa fie infractiune. Buletinul de analiza toxicologica a alcoolemiei nr. 963-A12/158-a/11.06.2012 (fila 118 dosar urmarire penala), releva pentru ora 23.30 o alcoolemie de 1,20 gr. %o in sange, iar la ora 00,30 alcoolemia acestuia era in descrestere, respectiv 1,00 gr. %o. Raportul de expertiza medico-legala pentru interpretarea alcoolemiei nr. 1893/27.07.2012 intocmit de Institutul de Medicina Legala T.M. (filele 103 – 105 dosar urmarire penala), releva ca in intervalul orar 18,30 – 20,00 inculpatul putea avea o alcoolemie de 1,60 gr. %o – 2,00 gr. %o.
Fata de aceasta situatie, in mod corect a apreciat prima instanta ca in cauza sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr.%o", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata.
In ceea ce priveste infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata, Curtea retine, similar primei instante si contrar celor sustinute de inculpat, ca inculpatul B.I. a efectuat actiuni specifice elementului material din cadrul laturii obiective a infractiunii, atunci cand fara un motiv anume, fara vreun temei si fara vreo justificare, a scos pistolul din dotare pe care il purta in toc si a inceput sa-l manevreze, armandu-l, mai apoi scotand incarcatorul, scuturandu-l si declansand in final proiectarea glontului in corpul victimei.
Potrivit art. 35 din Legea nr. 218/2002 privind statutul politistului, doar in caz de necesitate, in situatii si conditii prevazute de lege, politistul poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc. Or, in speta nu exista nicio situatie sau stare de necesitate care sa-l indreptateasca pe inculpat sa scoata pistolul din tocul de la brau si sa-l manevreze. Fara aceasta actiune a inculpatului de a scoate pistolul si a-l arma, focul de arma nu s-ar fi putut declansa iar victima nu ar fi fost ucisa.
Este adevarat ca potrivit art. 46 din Legea nr. 17/1996, se arata ca „prin uzul de arma, in sensul prezentei legi, se intelege executarea tragerii cu arma de foc asupra persoanelor si bunurilor”, insa textul de lege nu face vreo distinctie, asa cum face inculpatul, referitoare la tragerea intentionata sau neintentionata; in speta, indiferent si independent de scopul pentru care inculpatul a scos pistolul si l-a armat, sau de manevrele efectuate de inculpat si intentia cu care a efectuat aceste manevre, a fost executat un foc de arma asupra corpului victimei. Inculpatul a uzat de acea arma, scotand-o de la locul ei, fara a se afla in vreuna dintre situatiile expres prevazute de lege care ii permiteau sa faca acest gest si a manevrat imprudent arma, fapt care s-a soldat cu tragerea unui foc asupra victimei si implicit la decesul acesteia. Imprejurarea ca inculpatul nu a intentionat sa traga asupra victimei este reala, insa aceasta imprejurare are relevanta asupra laturii subiective a infractiunii de ucidere si tocmai datorita lipsei intentiei cu care s-a tras, fapta de ucidere a victimei a fost incadrata ca si ucidere din culpa si nu omor.
Fata de aceste considerente, Curtea retine ca in mod corect a apreciat prima instanta ca fapta inculpatului B.I., care la data de 09.06.2012, in calitate de politist, a folosit fara drept arma din dotare - incalcand dispozitiile art. 35 din Legea nr. 218/2002, care reglementau situatiile si conditiile in care se putea folosi o arma de foc – si prin manevrarea ei imprudenta, a executat un foc de arma care a ucis-o pe victima V.A.L., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata.
Asadar, pentru toate cele trei infractiuni pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, prima instanta a retinut o incadrare juridica corespunzatoare, in acord cu reglementarile in vigoare de la acel moment, stabilind de asemenea in mod corect ca sunt intrunite in cauza conditiile pentru tragerea la raspundere penala a inculpatului pentru aceste infractiuni.
Este adevarat ca dupa pronuntarea hotararii de condamnare, legislatia in materie a suferit undele modificari prin intrarea in vigoare a unui nou Cod penal. Niciuna dintre infractiunile retinute in sarcina inculpatului nu a fost dezincriminata de legiuitor ci dimpotriva faptele acestuia sunt prevazute ca si infractiuni si in actual Cod penal (Legea nr. 286/2009), in vigoare incepand cu data de 01.02.2014. Astfel, infractiunea de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 178 alin. 2, 3 si 4 Cod penal de la 1968 (pedepsita cu inchisoare de la 5-15 ani), se regaseste in prezent la art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal (pedepsita cu inchisoare de la 2-7 ani), infractiunea de „uz de arma letala fara drept”, prevazuta de art. 133 din Legea nr. 295/2004, republicata (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani) se regaseste in prezent in art. 343 Cod penal (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 3 ani), iar infractiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste 0,80 gr. %o", prevazuta de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicata (pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani), se regaseste in actualul Cod penal la art. 336 alin. 1 si este pedepsita cu inchisoarea de la 1 la 5 ani sau amenda.
Analizand faptele inculpatului, Curtea constata deci ca acestea se incadreaza in continutul constitutiv al infractiunilor de „ucidere din culpa”, prevazuta de art. 192 alin. 1 si 2 Cod penal, „uz de arma fara drept”, prevazuta de art. 343 Cod penal si „conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau altor substante”, prevazuta de art. 336 alin. 1 Cod penal. Prin prisma limitelor de pedeapsa prevaz
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016