Raspunderea civila a bancii in cazul infractiunii de inselaciune.

             Nu exista nicio dispozitie din legea civila, in baza careia banca sa poata fi considerata raspunzatoare din punct de vedere civil, pentru inculpatul condamnat pentru infractiunile de inselaciune si de uz de fals. S-a retinut de catre organele de urmarire penala ca acest inculpat a comis infractiunile pentru care a fost trimis in judecata fara participarea vreunui angajat al bancii, astfel incat nu se poate solicita introducerea in cauza a bancii, ca parte responsabila civilmente.
              
Constata ca, prin sentinta penala nr. 205/S/17.06.2014 a Tribunalului Brasov, in baza art. 244 alin. 1, 2 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 - 2 acte materiale si art.  5 Noul Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, s-a dispus condamnarea inculpatului S.M.I., […] - la pedeapsa inchisorii de 4 ani si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, f Cod penal.
  In baza art. 323 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal - 2 acte materiale si art. 5 Noul Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 291 teza I Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (2 acte materiale), pentru savarsirea infractiunii de uz de fals, s-a dispus condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 3 ani.
In baza art. 39 alin. 1 lit. b Noul Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani inchisoare la care s-a adaugat 1/3 din cealalta pedeapsa, urmand ca inculpatul sa execute in final pedeapsa inchisorii de 5 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, f  Cod penal pe o durata de 5 ani.
  In baza art. 65 alin. 2 raportat la art. 66 lit. a, b, f Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de a fi tutore sau curator.
S-a constatat ca Banca T. - Sucursala B. nu s-a constituit parte civila in cauza.
In baza art. 397 raportat la art. 25 Cod procedura penala si art. 998, art. 999 Cod civil anterior, s-a admis actiunea civila formulata de partea civila C.G. si in consecinta, inculpatul a fost obligat sa plateasca acestei parti civile sumele de 133.707 lei plus dobanzi legale aferente si 41.405 euro reprezentand prejudiciul nerecuperat.
S-a anulat procura speciala nr. 1788283/28.05.2009 aflata la fila 163 dosar urmarire penala.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca la data de 28.05.2009  cetateanul italian C.M. l-a imputernicit din Italia pe fiul sau C.G. sa efectueze operatiuni in conturile sale deschise la Banca T..
Pe data de 02.06.2009, C.G. insotit, printre altii, de catre A.C., se deplaseaza la Banca T. din B. si i se refuza de catre functionarii bancari efectuarea de operatiuni din cauza faptului ca intinderea mandatului acordat nu a fost indestulatoare.
O copie de pe imputernicire este ceruta (si obtinuta) de catre A.C., pretextand ca este necesara pentru activitatea societatii comerciale in care acesta era asociat cu familia C..
Ulterior datei de 02.06.2009, o persoana a falsificat o imputernicire                                      (1788283/28.05.2009) ce aparea a fi fost autentificata de catre notarul E.F. din Italia/B. prin care, aparent, C.M. il mandata pe inculpatul S.M.I. sa efectueze operatiuni asupra conturilor sale bancare deschise la Banca T..
Persoana in cauza l-a racolat pe inculpatul S.M.I. si i-a propus acestuia sa se deplaseze la Banca T. si sa efectueze transferuri de bani din conturile lui C.M. in conturile pe care inculpatul  urma sa le deschida in nume propriu.
Pe data de 12.06.2009, inculpatul Serban Marius Ioan se prezinta la Banca T. (Sucursala M.) unde a efectuat o prima retragere de numerar (1.500 EURO) folosindu-se de procura falsificata, martora T.M. (functionar bancar) eliberand banii si retinand totodata copie de pe actul falsificat si de pe C.I. a autorului.
Aceasta prima inducere in eroare a functionarilor bancari s-a efectuat in virtutea                   „clasicei” mentalitati infractionale: prima data, in astfel de cazuri, se incearca vigilenta personalului bancar si, in plus, in cazul in care, din nefericire pentru autor ar fi fost prins, incadrarea juridica atrasa, in raport de prejudiciu, ar fi fost cu siguranta o sanctiune penala derizorie.
Odata realizata aceasta prima retragere, inculpatul  S.M.I. (impreuna cu instigatorul) lasa sa se scurga cateva zile, pana pe data de 15.06.2009 cand se prezinta din nou la sucursala Bancii T. unde intra din nou in contact cu functionarii acesteia (T.M. si T.M.A.), retrage suma de 2.000 de EURO din contul lui C.M., isi deschide cont personal unde transfera din conturile personale ale partii civile 37.897 EURO si 137.699 lei, semnand si completand actele bancare necesare acestor operatiuni.
Toate acestea s-au indeplinit in baza uzului procurii falsificate                                          nr. 1788283/28.05.2009, functionarii bancari fiind indusi in eroare cu privire la veridicitatea acesteia.
Dupa acestea, tot pe data de 15.06.2009, inculpatul  S.M.I. isi desfiinteaza conturile retragand sumele de bani astfel obtinute.  
Pentru a retine aceasta stare de fapt, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele aspecte desprinse din analiza ansamblului probatoriu:
La data de 02.07.2009, a fost inregistrata plangerea formulata de catre C.M. (filele 8 – 9 dosar urmarire penala) prin care acesta aducea la cunostinta Parchetului de pe langa Judecatoria Brasov urmatoarele aspecte:
La data de 28.05.2009, C.M. l-a imputernicit pe fiul sau (C.G.) sa efectueze in numele sau operatiuni in conturile curente si de depozit deschise in Romania la Banca T. (procura speciala nr. 178.281 din data amintita – notar E.F. din B./Italia ). 
Avand in vedere acestea, pe data de 02.06.2009, C.G. s-a prezentat la Sucursala B., Agentia G. a Bancii T. pentru a efectua operatiunile asupra carora fusese imputernicit de catre tatal sau.
Cu aceasta ocazie, au fost efectuate operatiuni de cont curent, banca refuzand efectuarea operatiunilor asupra contului de depozit deoarece s-a argumentat ca intinderea imputernicirii nu este suficienta pentru a acoperi astfel de operatiuni.
Persoanele care l-au insotit pe C.G. la acest eveniment au fost: Z.G., A.C., D.B. (in interiorul bancii) iar C.D.C. a ramas in afara. 
Z.G. confirma aceste aspecte ( filele 105 – 106 dosar urmarire penala) si afirma ca A.C. i-a cerut lui C.G. o copie xerox de pe procura respectiva.
Fiul lui C.M., martorul C.G. declara (filele 64 fata – 64 verso dosar urmarire penala) la fel ca si Z.G. ca i-a inmanat lui A.C. o copie de pe procura respectiva si traducerea aferenta, originalele ramanand la unitatea bancara (fila 64 fata dosar urmarire penala).
A.C. neaga ca ar fi primit vreo copie xerox de pe actele amintite ( fila 75 verso dosar urmarire penala).
D.B. declara organelor judiciare ca a fost prezenta la momentul deplasarii la unitatea bancara mentionata dar ca nu a observat ca vreo copie xerox sa fi fost inmanata de catre C.G. lui A.C..
Plangerea formulata indica faptul ca, la data de 10.06.2009, C.M. intocmeste o a doua procura (nr. 178.334) la acelasi notar public, intinderea mandatului acoperind de aceasta data si posibilitatea efectuarii de operatiuni in contul de depozit. 
Pe data de 24.06.2009, C.G. (insotit de C.D.C.) se prezinta din nou la Banca  T. ( B., Agentia O.) unde, in baza celei de-a doua procuri (nr. 178.334) a incercat sa efectueze operatiuni in conturile de depozit ale mandantului C.M..
Cu aceasta ocazie, C.G. a aflat ca, pe data de 15.06.2009, o persoana care s-a prezentat sub numele de S.M.I. a efectuat operatiuni bancare prin care banii ce se aflau in depozitele lui C.M. au fost transferati in conturile personale ale inculpatului.
Au fost retrasi astfel in total 137.707 lei si 41.405 EURO, sume cu care C.M. s-a constituit de altfel parte civila in dosarul penal (fila 49 fata dosar urmarire penala).
In afara lucratorilor bancari, datele de identificare ale conturilor erau cunoscute de catre A.C. (asociat al partii civile in cadrul societatii S.C. H.I. S.R.L. ) si D.B. (secretara societatii comerciale amintite) (fila 8 verso dosar urmarire penala).
Astfel, intre datele de 02.06.2009 si 24.06.2009 au avut loc operatiuni bancare neautorizate de catre titular.
Acest aspect se confirma prin adresa Bancii T. din care reies operatiunile bancare efectuate de catre S.M.I. (fila 19 dosar urmarire penala).
Astfel, unitatea bancara precizeaza ca, S.M.I., identificat de catre lucratorii bancari pe baza cartii de identitate, s-a folosit de o procura speciala  nr. 1788283/28.05.2009 tradusa de catre C.B. si legalizata la B.N.P. T.V..
Se pun in evidenta operatiunile efectuate de catre S.M.I., dupa cum urmeaza: 12.06.2009, ridicare numerar 1.500 de EURO (chitanta doveditoare in original se afla la fila 175 dosar urmarire penala); 15.06.2009, ridicare numerar 2.000 de EURO (chitanta doveditoare in original se afla la fila 180 dosar urmarire penala); 15.06.2009, transfer 37.897 EURO (dispozitia de plata se afla in original la fila 170 dosar urmarire penala); 15.06.2009, ordin de plata 137.699 lei (original fila 169 dosar urmarire penala); 15.06.2009, desfiintare depozit 40.743,20 lei; 15.06.2009, desfiintare depozit 24.504,56 lei; 15.06.2009, desfiintare depozit 39.682,42 lei; 15.06.2009, desfiintare depozit 32.264,96 lei; 15.06.2009, desfiintare depozit 22.676,12 EURO; 15.06.2009, desfiintare depozit 10.755,95 EURO; 15.06.2009, desfiintare depozit 5.377,99 EURO. 
Inscrisurile bancare ce atesta aceste operatiuni efectuate in mod fraudulos sunt atasate la dosar la filele 20–30 dosar urmarire penala (in xerocopii efectuate de catre unitatea bancara) iar procura speciala prin care aparent este mandatat inculpatul S.M.I. sa administreze conturile curente ale partii civile C.M. este atasata la filele 31 – 33 dosar urmarire penala (xerocopie).
Procura speciala nr. 1788283/28.05.2009 folosita de catre S.M.I. la retragerea sumelor de bani a fost tradusa din limba italiana in limba romana de catre martora B.C. (traducator autorizat).
Astfel, pe data de 12.06.2009, B.C. a primit o solicitare prin e-mail din partea S.C. G.S. S.R.L. in vederea traducerii imputernicirii speciale nr. 1788283/28.05.2009 folosita de catre S.M.I. (fila 79 verso dosar urmarire penala).
S-a transmis pe aceasta cale copia scanata a actului de imputernicire iar B.C. a efectuat traducerea, trimitand-o tot pe aceeasi cale catre S.C. G.S. S.R.L. (fila 80 fata dosar urmarire penala).
Tot B.C. este cea care a tradus si cele doua procuri ce atestau insa vointa reala a mandantului C.M. dar acestea au fost aduse chiar de catre C.G..
Avand in vedere ca relatia profesionala cu familia C. data pe o perioada anterioara destul de lunga (fila 79  dosar urmarire penala), martorei B.C. i s-a parut suspect faptul ca a fost solicitata prin e-mail sa efectueze traducerea procurii speciale nr. 1788283/28.05.2009 folosita de catre S.M.I. (fila 80 dosar urmarire penala fata).
Martora B.C. – audiata in sedinta publica din data de 05.02.2014 a declarat instantei de fond ca mentine integral cele declarate la urmarirea penala nu retrage nimic din ce a spus, numai ca la acest moment nu-si mai aminteste detalii – fila 69 dosar Tribunal.
Martora E.M. (angajata S.C. G.S. S.R.L.) - audiata in cauza in cursul urmaririi penale (filele 101 – 104 dosar urmarire penala) a declarat faptul ca a completat cererea nr. 4132/12.06.2009 (fila 208 dosar urmarire penala) adresata BNP T.V. de legalizare a semnaturii traducatorului B.C. de pe traducerea procurii nr. 1788283/28.05.2009 folosita de catre S.M.I. fapt care se coroboreaza cu concluziile R.C.T.S.-ului efectuat in cauza (fila 149 fata dosar urmarire penala).
La semnatura  solicitantului  S.M.I. de pe cererea nr. 4132/12.06.2009 insa, R.C.T.S.-ul efectuat in cauza concluzioneaza faptul ca este probabil ca A.C. sa fi efectuat subscrierea (fila 150 fata dosar urmarire penala).
Avand in vedere faptul ca procura nr. 1788283/28.05.2009 a fost transmisa pe cale electronica, fiind in prealabil scanata, S.C. G.S. S.R.L. a pus la dispozitia organelor de politie copia color a documentului in cauza (filele 162 – 163 dosar urmarire penala).
T.M. (angajata Bancii T.) a declarat in fata organelor judiciare  faptul ca, pe data de 12.06.2009, la casierie, s-a prezentat S.M.I. (identificat prin C.I.) care a exhibat traducerea in limba romana a imputernicirii speciale acordate de catre C.M. si a ridicat din contul partii civile suma de 1.500 de EURO.
Chitanta de ridicare a sumei mentionate […] (fila 175 dosar urmarire penala) a fost semnata de catre inculpat asa cum reiese din R.C.T.S.-ul efectuat in cauza (fila 149 fata dosar urmarire penala).
T.M. a efectuat o copie „xerox” de pe traducerea legalizata a procurii speciale nr. 1788283/28.05.2009 si de pe cartea de identitate a inculpatului, aplicand stampila bancii si inserand mentiunea „conform cu originalul”, astfel cum rezulta din declaratia martorei si din  copiile atasate la filele 177 – 179 dosar urmarire penala. 
Originalul traducerii procurii a fost restituit de catre martora T.M. inculpatului S.M.I.     
Pe data de 15.06.2009, inculpatul S.M.I. se prezinta din nou la Banca T. solicitand martorei T.M. retragerea a 2.000 de EURO din contul de depozit al partii civile C.M. conform declaratiei martorei.
T.M. procedeaza la eliberarea sumei mentionate si se intocmeste astfel chitanta […] (fila 180 dosar urmarire penala, inscris care se dovedeste a fi fost semnat tot de catre inculpatul S.M.I. (R.C.T.S. – fila 149 fata dosar urmarire penala).
Si in acest al doilea caz, martora T.M. opreste copii „xerox” de pe traducerea legalizata si de pe C.I. a invinuitului, semnandu-le si aplicand stampila bancii.
Pe data de 16 martie 2010, organele de politie procedeaza la efectuarea unei recunoasteri a invinuitului de pe plansa foto de catre martora T.M. (filele 89 – 90 dosar urmarire penala), rezultatul constand in aceea ca martora il recunoaste pe S.M.I. ca fiind cel care a ridicat in cele doua randuri suma totala de 3.500 EURO (1.500 de EURO pe data de 12.06.2009, respectiv 2.000 de EURO pe data de 15.06.2009).
Martora T.M.A. (angajata Bancii T.) audiata in cursul urmaririi penale, a declarat faptul ca, pe data de 12.06.2009, inculpatul S.M.I. s-a prezentat la agentia M. B. unde a solicitat retragerea de numerar din contul curent ce-i apartinea lui C.M. (fila 91 dosar urmarire penala).
T.M.A. l-a indrumat pe S.M.I. catre casierie de unde acesta a retras suma de 1.500 de EURO.
Tot din declaratia acestei martore mai rezulta faptul ca, pe data de 15.06.2009, invinuitul se prezinta din nou la agentia bancii de unde ridica 2.000 de EURO si solicita deschiderea a doua conturi pe numele sau (unul in EURO si altul in lei) - fila 92 dosar urmarire penala.
Cererea de deschidere cont – persoane fizice nr. 27462/15.06.2009 adresata Bancii T. – Agentia M. B. este atasata la filele 187 – 189 dosar urmarire penala si a fost completata de catre inculpatul S.M.I. conform concluziilor R.C.T.S.-ului de la fila 149 dosar urmarire penala. 
Dupa deschiderea celor doua conturi, inculpatul a solicitat transferul a 137.699 lei si 37.897 EURO din conturile lui C.M. in conturile ce fusesera deschise pe numele propriu (fila 92 dosar urmarire penala).
Martora T.M.A., cu ocazia efectuarii operatiunilor bancare, a efectuat xerocopii de pe procura originala in limba italiana, traducerea in limba romana autentificata si actul de identitate al inculpatului  (filele 171 – 174 dosar urmarire penala). 
Si martora T.M.A. l-a recunoscut  de pe plansa foto pe inculpat (filele 95 – 96 dosar urmarire penala).
Asupra ordinului de plata datat 15.06.2009, in baza caruia suma de 137.699 lei a trecut din contul partii civile in contul inculpatului, s-a efectuat analiza grafoscopica, concluziile R.C.T.S.-ului fiind in sensul ca inculpatul S.M.I. este autorul scriptic al mentiunilor completatoare (fila 149 dosar urmarire penala). 
Aceleasi concluzii se desprind si in ceea ce priveste dispozitia de plata externa ( fila 170  dosar urmarire penala - original) in urma careia suma de 37.897 EURO se transfera din contul partii civile in contul inculpatului  - fila 149  dosar urmarire penala. 
R.C.T.S.-ul de la filele 113 – 151 dosar urmarire penala a avut ca element de comparatie o declaratie olografa data de catre S.M.I. in dosarul penal  nr. 1683/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov unde acesta a avut calitatea de invinuit in  comiterea unor alte fapte de inselaciune.
Declaratiile respective sunt atasate in copie conforma cu originalul la filele 278 – 282 dosar urmarire penala.
De altfel, in dosarul respectiv ( nr. 1683/P/2009 ), s-a dispus inceperea urmaririi penale si fata de A.C. tot pentru comiterea unor fapte de inselaciune. 
Faptul ca procura speciala nr. 1788283/28.05.2009 folosita de catre inculpatul S.M.I.  a fost in prealabil falsificata, rezulta din urmatoarele probe:
Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov a formulat cerere de asistenta judiciara in materie penala, solicitand statului italian sa procedeze la audierea notarului public E.F., pentru a se determina daca documentul mentionat a fost sau nu emis de catre acesta (filele 213 – 217 dosar urmarire penala), raspunsul autoritatilor italiene cu privire la procura respectiva fiind acela ca notarul public E.F. nu a autentificat actul respectiv (filele 241 verso, fila 244 dosar urmarire penala). Totodata, prin R.C.T.S.-ul atasat la filele 155 – 161 dosar urmarire penala, s-a concluzionat ca semnatura ce se afla pe procura nr. 1788283/28.05.2009 nu reproduce semnatura notarului E.F. si nici impresiunea stampilei nu este cea originala folosita de notarul ce a autentificat procurile  nr. 178.281 si nr. 178.334 (fila 161 dosar urmarire penala).
In  drept, s-a retinut ca faptele inculpatului S.M.I. care, la datele de 12.06.2009 si 15.06.2009 i-a indus in eroare pe functionarii Bancii T. (Sucursala M. din B.), prezentandu-se ca fiind imputernicitul cetateanului italian C.M. si retragand, respectiv transferand, din conturile acestuia in mod succesiv sume de bani ce trec peste valoarea de 200.000 lei (1.500 EURO pe data de 12 iunie 2009 (retragere), 2.000 de EURO pe data de 15 iunie 2009 (retragere), 37.897 EURO si 137.699 lei pe aceeasi data (transferuri), in realizarea rezolutiei infractionale folosindu-se (in ambele ocazii) de un act autentic falsificat (procura nr. 1788283/28.05.2009), intrunesc din perspectiva dispozitiilor art. 5 alin. 1 Noul Cod penal, elementele constitutive ale infractiunilor de: inselaciune, prevazuta de art. 244 alin. 1, 2 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal - 2 acte materiale si uz de fals, prevazuta de art. 323 teza I Cod penal, cu aplicarea  art. 35 alin. 1 Cod penal - 2 acte materiale, cu aplicarea art. 38 Noul Cod penal, prin schimbarea incadrarii juridice, in baza art. 386 Noul Cod de procedura penala, din faptele de inselaciune cu consecinte deosebit de grave in forma continuata si uz de fals in forma continuata retinute in sarcina inculpatului prin rechizitoriu incadrate juridic in art. 215 alin. 1, 2 si 5 Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale) si respectiv art. 291 teza I Cod penal anterior, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal anterior (2 acte materiale), totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal anterior.
Cat priveste infractiunea de inselaciune, instanta de fond a retinut ca aceasta nu presupune in mod absolut necesar ca persoana indusa in eroare sa sufere si prejudiciul produs, exprimarea folosita de legiuitor fiind „inducerea in eroare a unei persoane … daca s-a pricinuit o paguba”. Astfel, putem concepe existenta unei disocieri intre persoana indusa in eroare si cea care suporta prejudiciul efectiv, in cazul de fata functionarii fiind cei care au fost indusi operatiunea iar C.M. fiind cel care a suportat prejudiciul. Aceasta opinie este impartasita de catre doctrina penalista („Daca operatiunea care a cauzat prejudiciul propriu-zis a fost dispusa sau realizata de o persoana interpusa, din cauza inducerii ei in eroare, aceasta va avea calitatea de subiect pasiv subsidiar ” – Codul penal comentat. Vol. II. Partea Speciala. Colectiv format din: Matei Basarab, Viorel Pasca, Gheorghita Mateut s.a. ).
Practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie (Sectia penala) exprimata in  Deciziile nr. 2423/2008 (dosar nr. 14958/3/2005) si nr. 1489/2004 (dosar nr. 3437/2003) este in sensul ca nu este necesar a exista identitate intre persoana indusa in eroare si cea in patrimoniul careia se produce efectiv prejudiciul. 
Stabilind vinovatia inculpatului S.M.I. conform celor de mai sus, instanta de fond a realizat tragerea acestuia la raspundere penala. Instanta de fond a facut aplicatiunea prevederilor art. 74 Noul Cod de procedura penala privind criteriile de individualizare judiciara a pedepsei, context in care a avut in vedere: imprejurarile concrete in care s-a derulat starea de fapt, natura infractiunilor, rezultatul considerabil produs, imprejurari care denota un pericol social ridicat atat al faptei cat si al faptuitorului, si datele personale ale inculpatului - care este o persoana in varsta de 32 de ani, nu are antecedente penale, dupa comiterea faptelor a disparut, situatie in care instanta de fond a constatat ca s-a sustras cercetarii penale ce s-a derulat impotriva sa, fiind trimis in judecata si judecat in absenta, dupa ce in ambele etape procesuale s-au intreprins numeroase eforturi pentru aducerea sa in fata justitiei.
In raport de toate circumstantele reale si personale prezentate, instanta de fond a apreciat ca sunt indestulatoare pentru reeducarea inculpatului urmatoarele pedepse: pentru infractiunea prevazuta de art. 244 alin. 1, 2 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 - 2 acte materiale si art. 5 Noul Cod penal, pedeapsa inchisorii de 4 ani si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, f  Cod penal si pentru infractiunea prevazuta de art. 323 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal - 2 acte materiale si art. 5 Noul Cod penal, pedeapsa inchisorii de 3 ani.
In baza art. 39 alin. 1 lit. b Noul Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani inchisoare la care s-a adaugat 1/3 din cealalta pedeapsa, urmand ca inculpatul sa execute in final pedeapsa inchisorii de 5 ani si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, f  Cod penal, pe o durata de 5 ani.
  In baza art. 65 alin. 2 raportat la art. 66 lit. a, b, f, Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de a fi tutore sau curator.
Instanta de fond a apreciat relativ la inculpat ca, din perspectiva art. 5 Noul Cod penal, ambele infractiuni pentru care acesta a fost trimis in judecata au o reglementare mai favorabila din punct de vedere sanctionator in noua lege penala. Pedepsele accesorii si complementare au fost stabilite in raport de dispozitiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 care statueaza ca: „In cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa”, in speta potrivit legii penale noi mai favorabila. In acelasi sens, a statuat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 265 din 06 mai 2014.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat ca Banca T. - Sucursala B. nu s-a constituit parte civila in cauza – fila 46 dosar fond.
In termen legal, C.M., s-a constituit parte civila in prezentul dosar penal solicitand recuperarea prejudiciului in cuantum de 137.707 lei plus dobanzile aferente si 41.405 EURO asa cum se precizeaza in declaratia data in cauza (fila 49 dosar urmarire penala).
Avand in vedere ca partea civila C.M. a decedat la data de 18.07.2011 (filele 51 – 52 dosar urmarire penala), in cauza a fost citata in aceasta calitate C.G. (singurul mostenitor acceptant) (filele 50, 53 – 56 dosar urmarire penala). 
O conditie esentiala pentru a putea fi  angajata  raspunderea  civila delictuala  este aceea a certitudinii prejudiciului cauzat atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul intinderii sale. Cheltuielile pretinse cu acest titlu de partea civila se circumscriu notiunii de prejudiciu patrimonial in sensul legii civile, instanta de fond constatand ca prejudiciul material invocat de partea civila este dovedit sub ambele aspecte mentionate, ca atare aceste pretentii au fost admise. 
Asa fiind, in baza art. 397 raportat la art. 25 Cod procedura penala si art. 998,                 art. 999 Cod civil anterior, s-a admis actiunea civila formulata de partea civila C.G. si in consecinta, s-a obligat inculpatul sa plateasca acestei parti civile sumele de 133.707 lei  plus dobanzi legale aferente si 41.405 euro reprezentand prejudiciul nerecuperat.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel partea civila C.G., sub aspectul modului de solutionare a laturii civile.
Apelul declarat de partea civila impotriva sentintei penale nr. 205/S din 17 iunie 2014 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul penal nr. 6401/62/2013, priveste numai latura civila a cauzei. Drept urmare, solicita admiterea apelului formulat de partea civila C. G. impotriva sentintei penale nr. 205/S din 17 iunie 2014 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul penal nr. 6401/62/2013, astfel cum acesta a fost formulat si pentru considerentele pe care le-a expus pe larg in formularea scrisa a apelului.
Solicita a se observa ca inca de la formularea si inaintarea plangerii penale de catre antecesorul clientului sau, C.G. s-a constituit parte civila atat impotriva inculpatului S.M.I. cat si impotriva Bancii T.  - Sucursala B., unde asa cum rezulta din tot materialul probator si din dosarul instantei de fond, antecesorul clientului sau avea conturi de depozit si conturi curente, motivat de faptul ca avea niste activitati economice in Romania si era singura banca cu care opera de mai multa vreme. A se avea in vedere ca atat in dosarul de urmarire penala cat si in considerentele sentintei instantei de fond, se evidentiaza operatiuni de desfiintare de depozit, cu toate ca procura falsa cu care  s-a operat nu conferea mandantului facultatea de a proceda la desfiintari de depozit. In aceasta situatie, la Agentia din strada M., din motive care nu au fost elucidate in cursul urmaririi penale, Banca T. a autorizat operatiuni care exced limitelor si continutului mandatului insusi. Considera ca atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei de fond, sunt relevante afirmatiile facute de martora T.M., casiera la Agentia M. a Bancii T., care declara ca atunci cand inculpatul S.M.I. s-a prezentat cu procura si cu solicitarea de lichidare a conturilor mandantului, pentru ca avea dubii serioase in privinta acestor operatiuni si nu mai avusese o astfel de situatie, a incercat sa ceara parerea directorului de agentie. Dat fiind ca directorul nu era in agentie, fiind plecat, nu a putut sa ceara parerea acestuia si atunci a recurs la consultarea administratorului de cont, respectiv a doamnei T.M.A., care in lucrari are calitatea de martor. Asadar, se poate observa o atitudine prudenta si conforma cu uzantele si normele de functionare din partea casierei, care a intuit ca ceva poate sa nu fie in regula, plus ca era si o situatie absolut noua pentru ea, asa cum releva in declaratii, faptul ca se cerea desfiintarea unor conturi de depozit in cadrul unui mandat care nu prevedea expres aceste operatiuni. In mod surprinzator, administratorul de cont, respectiv doamna T.M.A. l-a insotit pe inculpat la casierie si se poate observa relativ la acest aspect, faptul ca, in cursul judecatii la fond, in momentul in care i s-a dat cuvantul pentru a pune intrebari, a subliniat printr-o intrebare daca este o practica curenta ca un administrator de cont sa mearga, respectiv sa il tina de mana pe solicitant si sa il duca la casierie, lucru care a fost infirmat de catre doamna T.M., casiera. Atrage atentia asupra faptului ca aceasta doamna T.M.A. a asigurat-o pe casiera ca totul este in regula si ca poate sa procedeze la operatiunile pe care i le-a solicitat inculpatul S.M.I.. Considera ca daca nu ar fi existat aceste asigurari din partea administratorului de cont, inculpatul S.M.I. nu ar fi putut sa intre in posesia banilor pe care i-a golit din conturile de depozit ale clientului sau, partea civila C.G.. A se avea in vedere ca desi plangerea penala a fost facuta si impotriva Bancii T., a functionarei respective, care nu se stia la data aceea cum se numeste, care a autorizat lichidarea conturilor, respectiv impotriva doamnei T.M.A., aceasta din urma a fost tratata cu foarte multa larghete si ingaduinta atat in faza de urmarire penala cat si la judecata in fond, unde avand calitatea de martor nu a mai fost audiata de catre Tribunalul Brasov pe baza unei simple cereri pe care aceasta a depus-o la dosar la termen, in care afirma ca este insarcinata in 38 de saptamani si ca nu poate sa se prezinte in fata instantei. Arata ca din cate stie, atunci cand se invoca un motiv legat de starea de sanatate, este datorie nu numai o chestiune de uzanta, sa se si depuna un act medical doveditor. Or, in speta de fata, dupa cum se poate observa, nu exista niciun fel de act medical doveditor in acest sens.
Referitor la faptul ca partea civila C.G. a solicitat in repetate randuri pe parcursul judecatii in fond schimbarea calitatii, din persoana vatamata, a Bancii T. in aceea de parte responsabila civilmente, solicitari care au fost respinse de cate ori partea civila le-a formulat, considera ca Banca T. in acest context are o raspundere complexa. In primul rand, in opinia sa, Banca T. are responsabilitatea depozitarului pentru ca in momentul in care se solicita deschiderea unui depozit bancar se intocmeste un contract, respectiv un contract de depozit, indiferent de cum il numeste banca cu formularistica care preia tot felul de termeni mai mult sau mai putin adaptati limbii romane. Relativ la parcursul infractional care a avut ca rezultat golirea conturilor partii civile si vizavi de pozitia Bancii T. formulata de-a lungul urmaririi penale cat si in faza judecatii de fond, isi permite sa puna o intrebare retorica, respectiv Ar fi trebuit antecesorul clientului sau sa stea si sa isi pazeasca singur banii din depozitele aflate in Banca T., pentru ca sa nu se trezeasca pus in situatia in care s-a vazut? Pe langa aceasta, apreciaza ca responsabilitatea Bancii T. este atrasa si de faptul ca un prepus al sau, respectiv administratorul de cont, a validat o procura falsa, obligand prin autoritatea sa pe casiera la plata sumelor integrale aflate in conturile partii civile, fapt care a dus la desfiintarea conturilor, desi procura, falsa fiind, nu prevedea aceasta facultate pentru mandatar de a proceda la desfiintarea sau lichidarea de conturi de niciun fel. Atrage atentia ca exista la dosar textul traducerii procurii si nici intr-un fel de situatie, oricat am dori sa dam o interpretare in extenso a facultatilor conferite prin mandat, nu vom intalni aceasta posibilitate a mandatarului de a proceda la desfiintarea, la lichidarea conturilor de depozit. Considera ca atitudinea si activitatea doamnei T.M.A., avand calitate pana in momentul de fata de martor, a fost impotriva normelor instituite prin Regulamentele de Functionare ale bancilor. In concret, solicita admiterea apelului declarat de partea civila C.G. impotriva sentintei penale nr. 205/S din 17 iunie 2014 pronuntata de Tribunalul Brasov in dosarul penal nr. 6401/62/2013, desfiintarea hotararii atacate si pronuntarea unei alte solutii pe latura civila, in sensul de a se reevalua probele aflate in dosar si de a avea in considerare faptul ca, C.G. de la inceput  s-a constituit parte civila si impotriva Bancii T., ca institutie juridica sau impotriva angajatilor bancii. Arata ca din cate isi mai aminteste, in plangerea penala initiala C.G. s-a constituit parte civila si impotriva functionarilor Bancii T.. Precizeaza ca pana in prezent partea civila C.G.  nu si-a recuperat absolut nicio suma de bani si exista de altfel in acest sens la dosarul cauzei, dovada furnizata de catre Banca T. care atesta faptul ca partea civila nu si-a recuperat niciun fel de suma de bani.
Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca apelul partii civile nu este intemeiat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele motive.
Potrivit art. 24 alin. 3 din vechiul Cod penal, partea responsabila civilmente este persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului. Acest principiu este valabil si in noul Cod de procedura penala, astfel incat se poate sustine cu certitudine ca parte responsabila civilmente, intr-un proces penal, nu poate fi decat o persoana chemata sa raspunda, potrivit legii civile, pentru inculpat.
In cauza, partea civila C.G. solicita introducerea in cauza si obligarea la plata despagubirilor a Bancii T., in calitate de parte responsabila civilmente. Cum se poate constata, nu exista nicio dispozitie din legea civila, in baza careia aceasta sa poata fi considerata raspunzatoare din punct de vedere civil, pentru inculpatul S.M.I., condamnat pentru infractiunile de inselaciune si de uz de fals. S-a retinut de catre organele de urmarire penala ca acest inculpat a comis infractiunile pentru care a fost trimis in judecata fara participarea vreunui angajat al bancii, astfel incat nu se poate solicita introducerea in cauza a Bancii T., ca parte responsabila civilmente.
In cauza nu s-a dispus trimiterea in judecata a vreunui angajat al bancii nici macar pentru comiterea vreunei infractiuni din culpa, care ar fi permis introducerea in cauza a bancii, ca parte responsabila civilmente.
In aceste conditii, nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile a acesteia pentru inculpat, ca sa poata fi admisa cererea partii civile de introducere in cauza a bancii, ca parte responsabila civilmente.
Procesul penal este limitat la obiectul constituit de infractiunea pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, iar actiunea civila alaturata procesului penal nu poate avea ca obiect, asa cum prevede art. 19 alin. 1 Cod procedura penala, decat tragerea la raspundere delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul actiunii penale. Or, in speta, inculpatul a fost obligat la plata despagubirilor pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei de inselaciune si uz de fals.
Daca partea civila considera ca in producerea prejudiciului ar exista vreo culpa a bancii, aceasta are la indemana actiunea civila separata, formulata in fata instantei civile. Din moment ce nu se poate stabili vreo legatura intre banca sau vreun angajat al acesteia si infractiunile ce fac obiectul cauzei, aceasta actiune civila, intemeiata exclusiv pe o eventuala culpa civila, fara legatura cu fapta penala ce face obiectul cauzei, nu poate fi promovata si solutionata in cadrul procesului penal.
Pentru aceste motive, se va respinge ca nefondat apelul partii civile.