Infractiunea de omor. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Distinctii. Procedura in cazul recunoasterii invinuirii. Actiunea civila.
(Sentinta penala nr. 21 din data de 29.04.2015 pronuntata de Tribunalul Militar Teritorial)A.1. Prin rechizitoriul nr. 42/P/2014 din 05.02.2015, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti a dispus: 1.Trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului plt.maj. B.C. pentru infractiunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen.; 2. Clasarea cauzei fata de suspectul civil S.D., sub aspectul comiterii infractiunii de omor, prev. de art. 188 alin. l C.pen.; 3. Clasarea cauzei fata de suspectul civil B.L.I. sub aspectul comiterii infractiunii de lovire sau alte violente prev. de art. 193 alin. 2 C.pen.
2. In actul de sesizare a instantei procurorul militar a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 13.07.2014, in jurul orei 17°°, inc. plt. maj. B.C. a fost anuntat de tatal sau B.V. despre faptul ca i s-a furat tractorul, aflat pe o tarla de pepeni situata in zona localitatii Caldarasti, jud. Buzau, catre localitatea Padina. In acel moment, inculpatul se afla la domiciliu, unde lucra cu o batoza pentru porumb impreuna cu fiul sau, suspectul civil B.L.I.
Dupa ce s-a convins de faptul ca acest lucru este real, inculpatul plt. maj. B.C. a apelat Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta -112 si a sesizat furtul tractorului.
La randul sau, B.V., tatal inculpatului, s-a deplasat la sediul Politiei oras Pogoanele, unde a sesizat agentului de politie S.F.C.M. sustragerea tractorului.
In acelasi timp, inculpatul plt. maj. B.C. a luat propriile masuri de cautare a tractorului si, intrucat autoturismul sau nu era in stare de functionare, l-a sunat pe suspectul civil S.D., care se afla in orasul Pogoanele, si l-a rugat sa il ajute la cautarea tractorului. Acesta a fost de acord si, in jurul orei 18°°, s-a dus la domiciliul inculpatului, cu autoturismul marca Daewoo Espero, cu nr. de inmatriculare BZ....
Inculpatul plt. maj. B.C., suspectul civil B.L.I. si suspectul civil S.D. s-au deplasat, cu autoturismul Daewoo, pe drumul catre localitatea Padina incercand sa identifice urme de pneuri de tractor pe drumurile secundare agricole. La un moment dat, pe un drum in partea stanga a directiei de deplasare, au observat astfel de urme de pneuri, cei trei au intrat pe acel drum si s-au deplasat aproximativ 2-3 km. Deplasarea s-a realizat sinuos cu devieri stanga - dreapta incercand sa evite zonele greu accesibile datorita limitelor tehnice ale autoturismului in care se aflau.
Pe timpul deplasarii au trecut pe langa o ferma de crestere a animalelor (stana) unde au intrebat persoanele aflate in incinta daca au vazut un tractor in deplasare si acestia i-au confirmat aratandu-i directia de deplasare. S-au mai deplasat inca aproximativ l km pana ce accesul a fost blocat de un sant, motiv pentru care au continuat deplasarea pe jos, iar dupa aproximativ 100 m au ajuns intr-o zona in care pe partea dreapta se afla un lan cultivat cu floarea soarelui, iar pe stanga o padure.
In spatiul respectiv exista o zona cu iarba culcata pe care se observau urme de pneuri de tractor. Continuand cautarea au gasit tractorul in liziera padurii, cu partea din fata orientata catre padure. In acel moment, inculpatul plt.maj. B.C. l-a contactat telefonic pe agentul de politie S.F.C.M. de la Politia orasului Pogoanele, caruia i-a comunicat faptul ca a gasit tractorul.
In aceste conditii, agentul de politie a cerut date suplimentare legate de zona in care se afla, dar, cu toate explicatiile oferite de catre inculpat, nu a reusit localizarea acestuia. De asemenea, agentul de politie S.F.C.M. l-a atentionat sa nu atinga tractorul si sa ramana in zona respectiva.
Pentru a facilita organelor de politie deplasarea cat mai rapida la fata locului au stabilit ca echipajul de politie sa fie asteptat de suspectii civili B.L.I. si S.D., pe drumul judetean 203E. Astfel, cei doi suspecti au plecat cu autoturismul Daewoo Espero, catre drumul judetean 203E, incercand sa gaseasca un drum practicabil catre locul de intalnire.
Din cauza starii drumurilor din zona si caracteristicilor tehnice ale autoturismului, cei doi suspecti civili au revenit de mai multe ori in locul in care l-au lasat pe inculpatul plt. maj. B.C., cu intentia de a gasi, de fiecare data un alt traseu accesibil catre DJ203E.
In intervalul de timp in care cei doi suspecti civili incercau sa ajunga la DJ203E, inculpatul plt. maj. B.C. a observat, la o distanta de aproximativ 40 m, o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea ?i despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul.
Inculpatul a alergat spre aceasta persoana, identificata ulterior ca fiind victima M.A.. Ajungand-o din urma, pentru a o imobiliza, inculpatul a aplicat victimei o lovitura in cap, folosindu-se de un bat din salcam. Totodata, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnul si picioarele, dupa care a imobilizat-o, prin legarea mainilor cu un siret de culoare neagra, pe care il avea asupra sa si pe care il folosea pentru pornirea motorului de la batoza de porumb detinuta in gospodarie. Dupa imobilizare, a lovit victima in mai multe randuri peste brate si peste coapse, folosindu-se de acelasi bat din salcam.
Ultima parte a agresiunii exercitate de catre inculpat asupra victimei a fost observata de suspectii civili S.D. si B.L.I., care revenisera in acel loc, cu intentia de a gasi un alt drum catre DJ203E.
Cei doi suspecti civili si-au continuat deplasarea catre DJ 203E, reusind sa ajunga la punctul de intalnire stabilit cu echipajul de politie. Suspectul civil B.L.I. a ramas la locul de intalnire in autoturismul Daewoo Espero, iar suspectul civil S.D. a urcat in autospeciala politiei si, impreuna cu agentul de politie S.F.C.M., agentul de politie D.C.F, agentul principal de politie D.A. si cu B.V., tatal inculpatului, au plecat catre locul unde a fost gasit tractorul, fiind orientati pe traseu de suspectul civil S.D..
Dupa ce au ajuns la locul in care se afla tractorul, organele de politie l-au incatusat pe M.A. si au efectuat fotografii judiciare. Ulterior, victima a fost urcata in autospeciala politiei, pe bancheta din spate, pentru a fi condusa la sediul Politiei orasului Pogoanele.
La fata locului au ramas inculpatul plt. maj. B.C., B.V., tatal inculpatului, si suspectul civil S.D. care au plecat cu tractorul catre DJ203E, unde erau asteptati de suspectul civil B.L.I.. La drumul judetean, suspectul civil S.D. s-a urcat la volanul autoturismului sau, intentionand sa de deplaseze toti catre localitatea de domiciliu.
In acelasi timp, pe durata deplasarii catre sediul Politiei orasului Pogoanele, starea victimei M.A. s-a agravat, fapt care a determinat organele de politie sa se deplaseze cu semnalele acustice si luminoase in functiune catre Centrul Medical de Permanenta Pogoanele, pentru a i se acorda ingrijiri medicale.
Dupa ce au ajuns la unitatea medicala, medicul de garda a constatat ca victima se afla in coma de gradul IV si a inceput manevrele de resuscitare, fiind ajutata si de un echipaj de pe ambulanta, insa, dupa 47 de minute, s-a declarat decesul.
Din cele ce preced rezulta ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, inc. plt. maj. B.C. a aplicat victimei M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 204 din data de 14.07.2014, intocmit de Serviciul medico-legal judetean Buzau, rezulta urmatoarele:
- la examenul extern au fost constatate leziuni traumatice in zona frontala mediana, sprancenos, latero-orbital dreapta, frontal stanga, palpebral superior stanga, piramida nazala, pavilion auricular, buza superioara tumefiata, brat stang latero-postero-intern, axilar stanga, cot stang posterior, antebrat stang postero-intern, mana stanga, fata dorsala, brat drept postero-intern cu extensie deltoidian posterior, antebrat drept antero-intern, flanc abdominal stang inferior, hemitorace stang postero-lateral, inter-scapulo-vertebral stanga, hemitorace drept posterior, coapsa dreapta lateral stanga si dreapta, regiunea ombilicala stanga, genunchi drept anterior, coapsa stanga intern, gamba stanga lateral, regiune polplitee dreapta, mana dreapta, fata dorsala, pumn drept latero-antero-intern, pumn stang latero-postero-intern.
- la examenul intern au fost constatate, la extremitatea cefalica, frontal paramedian dreapta, infiltrat sanguin epicranian, oasele craniului prezinta, frontal anterior, linie de fractura cu traiect sinuos pe o lungime de 10 cm orientata oblic cranio-caudal, de la stanga la dreapta, continuand cu un traiect sinuos la nivelul planseului orbitar drept, oprindu-se la nivelul aripei mari a osului sfenoid. in peretele abdominal s-a depistat infiltrat sanguin, in tesutul adipos abdominal.
De asemenea, diagnosticul macroscopic a relevat multiple excoriatii, plagi contuze, hematoame interstitiale masive la nivelul bratelor, antebratelor, coapselor si feselor, fractura deschisa de bolta craniana prin plaga contuza epicraniana, excoriatii la nivelul mainii drepte fata dorsala si pumn bilateral, infiltrate sanguine epicraniene, hemoragie meningee subiacenta focarului de fractura, edem cerebral.
In concluziile raportului medico-legal se retine ca: Moartea numitului M.A. a fost violenta. Ea s-a datorat ?ocului traumatic si hemoragic, consecinta unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive.
Dupa aspect si localizare, leziunile de violenta s-au produs in ziua decesului, cel mai probabil prin lovire repetata cu corpuri dure, posibil si contondente si au legatura de cauzalitate directa neconditionata cu decesul.
Inculpatul plt. maj. B.C. a recunoscut ca a aplicat victimei multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele, recunoastere care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu concluziile raportului medico-legal si ale raportului de expertiza criminalistica nr. 73912/16.12.2014, intocmit de specialisti din cadrul Institutului National de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane, prin care s-a stabilit ca pe doua din fragmentele obiectului contondent folosit de catre inculpat, genotiparea a pus in evidenta un amestec de profiluri genetice ce provine de la minimum doua persoane, in care este inclus profilul genetic al inc. plt. maj. B.C., alaturi de profilul genetic al victimei M.A..
In raport de numarul loviturilor, intensitatea acestora, modul de producere al leziunilor si zonele vitale in care au fost aplicate loviturile, procurorul militar a concluzionat ca fapta inculpatului plt. maj. B.C. corespunde normei legale incriminatoare, fiind caracterizata de tipicitate, de natura sa conduca la angajarea raspunderii penale pentru savarsirea infractiunii de omor, prev. de art. 188 alin. C.pen.
Situatia de fapt prezentata a retinuta in baza urmatoarelor mijloace de proba: procese verbale privind cercetarea la fata locului (vol. I ds.u.p., f. 6-7, 26, 41-42); planse fotografice (vol. I ds.u.p., f. 10-39, 46-72, 79-111); declaratii martori (vol. I ds.u.p., f. 127-128,130-152, vol.II f.94-135); declaratii parte civila (vol. II ds.u.p., f. 89-93); declaratii inculpat (vol. II ds.u.p., f.257- 266); declaratii suspecti (vol. I ds.u.p., f.158, vol.II, f. 13-17, 19-39, 143-144); procesul verbal privind prezentarea pentru recunoastere din grup (vol. II ds.u.p., f. 236-243); concluziile cuprinse in fisa de constatari preliminare privind autopsia victimei M.A. (vol. I ds.u.p., f. 112); raportul de necropsie (vol. II ds.u.p., f.292-295); raportul de expertiza genetica judiciara (vol. II ds.u.p., f.169-176); adresa Administratiei Nationale de Meteorologie (vol. II ds.u.p., f. 209-214);
3. Cauza s-a inregistrat pe rolul acestei instante sub nr.14/753/2015 din 05.02.2015.
B.1. Copia certificata a rechizitoriului nr.42/P/2014 din 05.02.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare s-a comunicat inculpatului plt. maj. B.C., prin administratia locului de arestare preventiva, la data de 05.02.2015.
2. Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 06.02.2015 judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. - dispusa prin incheierea din camera de consiliu pronuntata in data de 16.01.2015 in dosarul nr.1236/3/2015 de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti – Sectia 1 Penala - si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia; incheierea a ramas definitiva prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 10.02.2015 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea Militara de Apel.
3. Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 05.03.2015 judecatorul de camera preliminara: in baza art. 346 alin.1 si 2 C.pr.pen. a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 42/P/2014 din 05.02.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, privind pe inculpatul plt. maj. B.C. trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru infractiunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen., precum si a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.; a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul plt. maj. B.C.; in baza art.348 C.pr.pen. rap.la art.207 alin.4 si 6 C.pr.pen., a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia.
C. I. 1. Prin incheierea de sedinta din 31.03.2015 Tribunalul Militar Bucure?ti, in baza art.362 alin.2 C.pr.pen. rap.la art.208 alin.2, 3 ?i 4 C.pr.pen., a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia; a stabilit termen pentru judecata la data de 14.04.2015.
2. La termenul de judecata din data de 14.04.2015, inainte de inceperea cercetarii judecatore?ti, s-a luat act de constituirea de parte civila a rudelor victimei M.A., respectiv M.N., in calitate de mama (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale), M.S., in calitate de tata (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale), M.V., in calitate de frate (care se constituie parte civila cu suma de 30.000 lei reprezentand daune morale), M.C., in calitate de frate (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale) si I.N., in calitate de sora (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale).
3. Avand in vedere ca la termenul de judecata din data de 14.04.2015 asistenta juridica a inculpatului a fost asigurata de aparatorul ales al acestuia si cauza s-a aflat in stare de judecata, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta, in baza art. 374 C.pr.pen. a actului prin care s-a dispus trimiterea in judecata, instanta l-a intrebat pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, aducandu-i la cunostinta dispozitiile art. 396 alin.10 C.pr.pen., respectiv posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevazute de lege cu o treime in cazul pedepsei inchisorii, iar in cazul pedepsei amenzii cu o patrime.
Intrucat inculpatul a declarat ca solicita ca judecata sa aiba loc in conditiile prevazute la art.374 alin.4 C.pr.pen. – procedura in cazul recunoasterii invinuirii - s-a procedat la ascultarea sa, conform art.375 alin.1 C.pr.pen., inculpatul recunoscand in totalitate fapte retinuta in sarcina sa, dupa care, luand concluziile procurorului si ale aparatorului inculpatului, instanta a admis cererea inculpatului.
Fiind pertinenta concludenta ?i utila cauzei, a incuviin?at proba cu inscrisurile depuse la dosar pentru inculpatul plt.maj. B.C. ?i proba cu inscrisuri pentru par?ile civile M.N., M.S., M.C., M.V. si I.N.; pentru a da posibilitatea aparatorului partilor civile sa prezinte inscrisurile pe latura civila, proba incuviintata de instanta, s-a acordat un singur termen in acest sens - conform art.377 alin.2 C.pr.pen. – cauza amanandu-se la data de 22.04.2015.
4. La termenul din 22.04.2015 aparatorul ales al partilor civile a depus la dosar acte pe latura civila, respectiv o adeverinta, doua chitante si doua declaratii de martori autentificate la notariat - precizand ca in raport de aceste inscrisuri intelege sa nu mai insiste in audierea in fata instantei a doi martori; de asemenea ?i o chitan?a reprezentand onorariul de avocat, aparatorul inculpatului a depus la dosar acte in circumstantiere, in completarea celor depuse la termenul anterior.
Instan?a a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosar pentru partile civile M.N., M.S., M.C., M.V. si I.N. cat si cele depuse suplimentar pentru inculpatul plt.maj. B.C. si in temeiul art. 377 alin. 1 C.pr.pen., in cadrul cercetarii judecatoresti in cazul recunoasterii invinuirii, a procedat la administrarea probei cu inscrisurile incuviintate.
II. 1. Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, retine situatia de fapt descrisa anterior, astfel:
La data de 13.07.2014, in jurul orei 17°°, inculpatul plt.maj. B.C., subofiter in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealu Spirii” Bucuresti-Ilfov, afla la domiciliul sau din satul Caldarasti, orasul Pogoanele , jude?ul Buzau, unde lucra cu o batoza pentru porumb impreuna cu fiul sau, martorul B.L.I., a fost anuntat de tatal sau - B.V. - despre faptul ca i s-a furat tractorul, aflat pe o tarla de pepeni situata in zona localitatii Caldarasti, jud. Buzau, catre localitatea Padina.
Inculpatul plt. maj. B.C. a apelat Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta -112 si a sesizat furtul tractorului, iar B.V., tatal inculpatului, s-a deplasat la sediul Politiei oras Pogoanele, unde a sesizat agentului de politie S.F.C.M. sustragerea tractorului.
In acelasi timp, inculpatul plt. maj. B.C. a luat propriile masuri de cautare a tractorului si, intrucat autoturismul sau nu era in stare de functionare, l-a sunat pe martorul S.D., care se afla in orasul Pogoanele, si l-a rugat sa il ajute la cautarea tractorului. Acesta a fost de acord si, in jurul orei 18°°, s-a dus la domiciliul inculpatului, cu autoturismul marca Daewoo Espero, cu nr. de inmatriculare BZ....
Inculpatul plt. maj. B.C., impreuna cu martorii B.L.I. si S.D. s-au deplasat, cu autoturismul Daewoo, apoi pe jos, pe drumul catre localitatea Padina, incercand sa identifice urme de pneuri de tractor pe drumurile secundare agricole. Intr-o zona in care pe partea dreapta se afla un lan cultivat cu floarea soarelui, iar pe stanga o padure, exista o zona cu iarba culcata pe care se observau urme de pneuri de tractor. Continuand cautarea au gasit tractorul in liziera padurii, cu partea din fata orientata catre padure. In acel moment, inculpatul plt.maj. B.C. l-a contactat telefonic pe agentul de politie S.F.C.M. de la Politia orasului Pogoanele, caruia i-a comunicat faptul ca a gasit tractorul.
In intervalul de timp in care martorii B.L.I. si S.D. incercau sa gaseasca un traseu accesibil catre DJ203E, pentru a a?tepta echipajul de poli?ie, inculpatul plt. maj. B.C. a observat, la o distanta de aproximativ 40 m, o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea ?i despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul.
Inculpatul a alergat spre aceasta persoana, identificata ulterior ca fiind victima M.A.. Ajungand-o din urma, pentru a o imobiliza, inculpatul a aplicat victimei o lovitura in cap, folosindu-se de un bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm. Totodata, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri ?i cu pumnul si picioarele, dupa care a imobilizat-o, prin legarea mainilor cu un siret de culoare neagra, pe care il avea asupra sa si pe care il folosea pentru pornirea motorului de la batoza de porumb detinuta in gospodarie. Dupa imobilizare, a lovit victima in mai multe randuri peste brate si peste coapse, folosindu-se de acelasi bat din salcam.
Ultima parte a agresiunii exercitate de catre inculpat asupra victimei a fost observata de martorii S.D. si B.L.I., care revenisera in acel loc, cu intentia de a gasi un alt drum catre DJ203E.
Cei doi martori si-au continuat deplasarea catre DJ 203E, reusind sa ajunga la punctul de intalnire stabilit cu echipajul de politie. Martorul B.L.I. a ramas la locul de intalnire in autoturismul Daewoo Espero, iar martorul S.D. a urcat in autospeciala politiei si, impreuna cu agentul de politie S.F.C.M., agentul de politie D.C.F, agentul principal de politie D.A. si cu B.V., tatal inculpatului, au plecat catre locul unde a fost gasit tractorul, fiind orientati pe traseu de catre martorul S.D..
Dupa ce au ajuns la locul in care se afla tractorul, organele de politie l-au incatusat pe M.A. si au efectuat fotografii judiciare. Ulterior, victima a fost urcata in autospeciala politiei, pe bancheta din spate, pentru a fi condusa la sediul Politiei orasului Pogoanele.
La fata locului au ramas inculpatul plt. maj. B.C., B.V., tatal inculpatului si martorul S.D., care au plecat cu tractorul catre DJ203E, unde erau asteptati de martorul B.L.I.. La drumul judetean, martorul S.D. s-a urcat la volanul autoturismului sau, intentionand sa de deplaseze toti catre localitatea de domiciliu.
In acelasi timp, pe durata deplasarii catre sediul Politiei orasului Pogoanele, starea victimei M.A. s-a agravat, fapt care a determinat organele de politie sa se deplaseze cu semnalele acustice si luminoase in functiune catre Centrul Medical de Permanenta Pogoanele, pentru a i se acorda ingrijiri medicale.
Dupa ce au ajuns la unitatea medicala, medicul de garda a constatat ca victima se afla in coma de gradul IV si a inceput manevrele de resuscitare, fiind ajutata si de un echipaj de pe ambulanta, insa, dupa 47 de minute, s-a declarat decesul.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 204 din data de 14.07.2014, intocmit de Serviciul medico-legal judetean Buzau, rezulta urmatoarele:
- la examenul extern au fost constatate leziuni traumatice in zona frontala mediana, sprancenos, latero-orbital dreapta, frontal stanga, palpebral superior stanga, piramida nazala, pavilion auricular, buza superioara tumefiata, brat stang latero-postero-intern, axilar stanga, cot stang posterior, antebrat stang postero-intern, mana stanga, fata dorsala, brat drept postero-intern cu extensie deltoidian posterior, antebrat drept antero-intern, flanc abdominal stang inferior, hemitorace stang postero-lateral, inter-scapulo-vertebral stanga, hemitorace drept posterior, coapsa dreapta lateral stanga si dreapta, regiunea ombilicala stanga, genunchi drept anterior, coapsa stanga intern, gamba stanga lateral, regiune polplitee dreapta, mana dreapta, fata dorsala, pumn drept latero-antero-intern, pumn stang latero-postero-intern.
- la examenul intern au fost constatate, la extremitatea cefalica, frontal paramedian dreapta, infiltrat sanguin epicranian, oasele craniului prezinta, frontal anterior, linie de fractura cu traiect sinuos pe o lungime de 10 cm orientata oblic cranio-caudal, de la stanga la dreapta, continuand cu un traiect sinuos la nivelul planseului orbitar drept, oprindu-se la nivelul aripei mari a osului sfenoid. In peretele abdominal s-a depistat infiltrat sanguin, in tesutul adipos abdominal.
De asemenea, diagnosticul macroscopic a relevat multiple excoriatii, plagi contuze, hematoame interstitiale masive la nivelul bratelor, antebratelor, coapselor si feselor, fractura deschisa de bolta craniana prin plaga contuza epicraniana, excoriatii la nivelul mainii drepte fata dorsala si pumn bilateral, infiltrate sanguine epicraniene, hemoragie meningee subiacenta focarului de fractura, edem cerebral.
In concluziile raportului medico-legal se retine ca: Moartea numitului M.A. a fost violenta. Ea s-a datorat ?ocului traumatic si hemoragic, consecinta unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive.
Dupa aspect si localizare, leziunile de violenta s-au produs in ziua decesului, cel mai probabil prin lovire repetata cu corpuri dure, posibil si contondente si au legatura de cauzalitate directa neconditionata cu decesul.
Inculpatul plt. maj. B.C. a recunoscut ca a aplicat victimei multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele, recunoastere care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu concluziile raportului medico-legal si ale raportului de expertiza criminalistica nr. 73912/16.12.2014, intocmit de specialisti din cadrul Institutului National de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane, prin care s-a stabilit ca pe doua din fragmentele obiectului contondent folosit de catre inculpat, genotiparea a pus in evidenta un amestec de profiluri genetice ce provine de la minimum doua persoane, in care este inclus profilul genetic al inc. plt. maj. B.C., alaturi de profilul genetic al victimei M.A.
2. Obiectul juridic al infractiunii omor consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la via?a, drept recunoscut ?i ocrotit prin norma penala oricarei persoane. Dreptul la via?a este protejat indiferent de titular, indiferent de varsta ori starea sanata?ii sale ?i indiferent de ac?iunile sau inac?iunile acestuia.
Elementul material al laturii obiective se realizeaza, in cele mai frecvente cazuri, printr-o ac?iune de suprimare a vie?ii victimei. Urmarea imediata consta in moartea victimei, rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui interval de timp, iar raportul de cauzalitate trebuie sa existe.
Actiunea inculpatului, care la data de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus, in scurt timp, la decesul victimei, realizeaza elementul material al infractiunii de omor, urmarea imediata constand in moartea victimei.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta din faptul ca moartea numitului M.A. a fost violenta, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive, datorandu-se ?ocului traumatic si hemoragic produs prin lovire repetata cu corpuri dure si contondente de catre inculpat, in zone vitale ale corpului.
Latura subiectiva a infractiunii presupune vinovatia inculpatului sub forma de intentiei, care poate fi directa sau indirecta.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei indirecte, conform dispozitiilor art. 16 alin.3 lit. b) C. pen., intrucat a prevazut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui prin savarsirea faptei. Aceste aspecte sunt demonstrate in cauza de urmatoarele: 1. inculpatul a ramas singur cu victima, intr-o zona izolata ?i a pornit in urmarirea acesteia cu un obiect contondent - bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm; 2. inculpatul a folosit obiecte apte de a produce moartea, respectiv ba?ul de salcam men?ionat, iar acesta, dupa forma ?i dimensiunile sale, sa conduca la rezultatul urmarit, dar neacceptat de acesta; 3. zona vizata ?i lezata prin actiunea sa de catre inculpat a fost in primul rand una vitala, respectiv zona craniana, apoi dupa imobilizare, prin legarea mainilor, zona vizata a fost cea a coastelor, respectiv a bra?elor; 4. inculpatul a actionat prin mai multe lovituri cu obiectul contondent men?ionat, respectiv cu pumnii ?i picioarele, inclusiv dupa imobilizarea acesteia ?i legarea mainilor.
3. In drept, fapta inculpatului plt. maj. B.C., din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov, constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei, constituie infractiunea de omor prevazuta de art. 188 alin. 1 C.pen.
III. 1.Constatand, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta mentionata in capitolul anterior (C.II.1) exista, constituie infractiunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen. si a fost savarsita de inculpatul plt. maj. B.C., va dispune condamnarea sa pentru infractiunea mentionata, fata de recunoasterea invinuirii, limitele pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea prev. de art.188 alin.1 C.pen. fiind reduse conform art. 396 alin.10 C.pr.pen.
2. La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi stabilita in sarcina inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Astfel, potrivit principiului individualizarii pedepsei, aceasta trebuie stabilita in raport cu imprejurarile, pericolul social concret pentru valoarea ocrotita al faptei savarsite, gravitatea rezultatului produs si in raport cu individualitatea infractorului. Se are in vedere gravitatea atingerii adusa valorii sociale ocrotite prin incriminarea infractiunii, care reclama nevoia unei reactii ferme din partea statului. In concret, sub aspectul starii de pericol creata pentru valoarea ocrotita, instanta constata ca infractiunea savarsita de inculpat prezinta un grad de pericol social deosebit de ridicat, relevat de imprejurarile comiterii infractiunii, respectiv aplicarea de multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului victimei, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul acesteia, relatiile sociale referitoare la dreptul la via?a fiind incompatibile cu ac?iunea inculpatului. Memoria unei astfel de fapte nu se estompeaza cu trecerea timpului, iar reactia din partea comunitatii constituie atat o datorie de constiinta, cat si o dovada de respect fata de soarta victimei.
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viata, statuat in art.2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, reprezinta „regele drepturilor”, un drept ce consacra una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcatuiesc Consiliul Europei, numarandu-se printre prevederile primordiale ale Conventiei. Mai mult, Curtea de la Strasbourg acorda preeminenta, in jurisprudenta sa, articolului 2, avand in vedere faptul ca dreptul la via?a se bucura de un statut special printre dispozitiile Conventiei pe care aceasta le considera primordiale.
Prin urmare, instan?a retine ca dreptul la viata, consacrat de art.22 alin.1 din Constitutia Romaniei, constituie un atribut inalienabil al persoanei si reprezinta valoarea suprema in ierarhia drepturilor omului, intrucat este un drept fara de care exercitarea celorlalte drepturi si libertati garantate de Constitutie si de instrumentele internationale de protectie a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, fapt ce determina caracterul axiologic al acestui drept, care cuprinde atat un drept subiectiv, cat si o functie obiectiva, aceea de principiu calauzitor al activitatii statului, acesta din urma avand obligatia de a proteja dreptul fundamental la viata al persoanei.
Avand de ales intre restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale ale inculpatului, respectiv a dreptului la libertate individuala, pe de o parte si dreptul la viata al victimei, respectiv principiul echitatii juridice, pe de alta parte, instan?a acorda prevalenta acestuia din urma.
Preeminenta dreptului la viata este, astfel, cea care justifica necesitatea privarii de libertate a inculpatului, prin aplicarea unei pedepse cu inchisoarea.
Insa, va tine cont si de situatia familiala a inculpatului, de statutul sau social, de caracterizarile favorabile depuse la dosar si de evolutia in cariera militara, de faptul ca nu a mai savarsit infractiuni si de conduita corecta dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, dar nu va retine imprejurari ori circumstante care atenueaza raspunderea penala, intrucat recunoasterea anumitor imprejurari ca circumstante atenuante judiciare nu este posibila decat atunci cand imprejurarile luate in considerare reduc in asemenea masura gravitatea faptei in ansamblu sau caracterizeaza favorabil persoana faptuitorului intr-o asemenea maniera incat numai aplicarea unei pedepse sub minimul special satisface, in cazul concret, imperativul justei individualizari a pedepsei.
Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii, in sensul art. 74 alin. (1) lit. a) C.pen.1969, nu a mai fost preluata de catre noul Cod penal in categoria circumstan?elor atenuante; pe de alta parte, aceasta nu se reducea, in mod exclusiv, la absenta antecedentelor penale ori la caracterizari favorabile, iar datele privind persoana infractorului constituie un criteriu distinct de imprejurarile care atenueaza raspunderea penala, fiind valorificate ca atare in procesul de individualizare.
Pe de alta parte, nici comportarea sincera in cursul procesului penal nu a mai fost preluata de catre noul Cod penal in categoria circumstan?elor atenuante; in orice caz, aceasta nu poate fi retinuta pentru inculpatul care beneficiaza de cauza de reducere a pedepsei prev. de art.396 alin.10. C.pr.pen. , in cazul recunoa?terii invinuirii, intrucat acestei atitudini i s-ar da o dubla semnificatie juridica.
In spe?a nu pot fi re?inute in favoarea inculpatului, a?a cum a cerut acesta, nefiind incidente, circumstan?ele atenuante prev. de art.75 alin.1 lit. b), c) ?i d) C.pen. (depasirea limitelor legitimei aparari; depasirea limitelor starii de necesitate; acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, nici cele prev. la alin. 2 lit. a) ?i b) al aceluia?i articol (eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii; imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea inculpatului care a solicitat aplicarea dispozitiilor art.75 alin 1 lit a) C.pen. - savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava – deoarece din imprejurarile comiterii faptei si din modul de a actiona al inculpatului nu se poate desprinde concluzia ca, in momentul savarsirii faptei, acesta se afla intr-o puternica stare de tulburare sau emo?ie, victima neexercitand asupra sa niciuna din actiunile aratate in textul de lege citat. Dimpotriva, probele administrate in cauza releva ca dupa descoperirea bunului ?i a persoanei despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul, fapta anun?ata deja autorita?ilor, inculpatul a urmarit-o si, prin surprindere, dupa ce a ajuns-o din urma, a atacat-o si lovit-o in cap cu un obiect contondent (bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm.), din spate, continuand agresiunea inclusiv dupa imobilizarea acesteia.
Fapta victimei, de a sustrage un bun apar?inand familiei inculpatului, nu reprezinta o atingere grava adusa demnita?ii sau altor drepturi conferite de lege inculpatului, care sa justifice reac?ia agresiva a acestuia. In doctrina s-a subliniat ca existen?a starii de tulburare sau emo?ie se analizeaza prin raportare la faptuitorul concret, nu prin raportare la omul mijlociu. Or, inculpatul este subofi?er in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealu Spirii” Bucuresti-Ilfov, iar incepand cu data de 15.05.2008 ?i-a desfa?urat activitatea in cadrul Grupului Special de Salvatori, astfel ca - ?i din acest punct de vedere – sustragerea unui bun de catre victima nu putea in nici un caz sa-i produca o tulburare sau o emotie intr-o asemenea masura incat sa justifice ac?iunea sa.
Pentru aceste considerente, va aplica inculpatului plt.maj. B.C. o pedeapsa orientata spre maximul treimii inferioare a limitelor de pedeapsa pentru infrac?iunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen, reduse cu o treime, conform art.396 alin.10 C.pen., urmare recunoa?terii invinuirii (limite cuprinse intre 6 ani ?i 6 luni la 13 ani ?i 4 luni), respectiv o pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8(opt) luni inchisoare (corespunzatoare unei pedepse de 13 ani inchisoare daca inculpatul nu ar fi solicitat ca judecata sa se desfa?oare in condi?iile art.374 alin.4 C.pr.pen.)
3. In ceea ce priveste pedeapsa complementara, avand in vedere ca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel pu?in 5 ani ?i de cel mult 10 ani, fata de criteriile prevazute la art.67 alin.1 C.pen ?i la art.69 alin.3 C.pen. ?i fa?a de dispozi?ia imperativa a art.188 alin 1 teza a II-a C.pr.pen., instanta constata ca aceasta este necesara pentru inculpatul plt.maj. B.C.. fiind proportionala si justificata numai aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale, in acord cu decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv aplicarea pedepsei complementare a degradarii militare,
Exercitiul drepturilor prevazute de art.66 alin. (1) lit. a), b), d) si f) C.pen., respectiv acelea: 1.de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; 2. de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; 3. de a alege; ?i 4. de a fi tutore sau curator; va fi interzis inculpatului pe durata de 5 ani, dupa executarea pedepsei principale ori dupa considerarea acesteia ca executata, avand in vedere natura si gravitatea infractiunii savarsite, care este o infrac?iune contra vie?ii, reprimata cu severitate de catre legiuitor. Drepturile cetatenesti nu sunt absolute, existand loc pentru limitari, iar gravitatea faptei releva ca inculpatul nu a capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este dreptul la via?a, aducand atingere relatiilor sociale referitoare la dreptul la via?a, drept recunoscut ?i ocrotit prin norma penala oricarei persoane, indiferent de varsta ori starea sanata?ii sale ?i indiferent de ac?iunile sau inac?iunile acestuia. Or, din moment ce inculpatul nu a avut maturitatea de a respecta aceste relatii sociale, acesta fiind unul din motivele pentru care vor fi lipsiti de libertate pana la executarea pedepsei, se impune in mod rezonabil concluzia ca trebuie sa-i fie interzise exercitarea acestor drepturi. Avand de ales intre restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale ale inculpatului, respectiv a dreptului la vot sau a dreptului de a fi ales, pe de o parte si dreptul la viata al victimei, respectiv principiul echitatii juridice, pe de alta parte, instan?a acorda prevalenta acestuia din urma. Preeminenta dreptului la viata este, astfel, cea care justifica necesitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
Pentru acelea?i considerente, instan?a apreciaza ca este justificata ?i pedeapsa complementara a degradarii militare, care consta in pierderea gradului ?i a dreptului de a purta uniforma militara de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
4. In baza art. 65 C.pen. va interzice inculpatului plt.maj. B.C. exercitarea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen., a caror exercitare va fi interzisa ca pedeapsa complementara, cu titlu de pedeapsa accesorie, din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa privativa de libertate va fi executata sau considerata ca executata.
5. Potrivit art.399 alin.1 C.pr.pen., instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa se pronunte asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.
Instan?a apreciaza ca - si la acest moment procesual - temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a inculpatului se mentin, nu s-au modificat si nici nu au aparut imprejurari noi din care sa rezulte nelegalitatea masurii preventive.
Astfel, din probele administrate in faza de urmarire penala ?i in faza de cercetare judecatoreasca rezulta, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta inculpatului plt. maj. B.C., constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei, exista, constituie infrac?iunea de omor prevazuta de art. 188 alin. 1 C.pen., iar pentru inlaturarea pericolului social concret pentru ordinea publica - apreciat la luarea masurii si la datele la care s-a mentinut masura arestarii in baza criteriilor legale prevazute la art.223 alin.2 C.pr.pen., respectiv evaluarea gravitatii faptei, a modului si circumstantelor de comitere a acesteia - este necesara privarea de libertate a inculpatului si in continuare.
De asemenea, instan?a apreciaza, la acest moment procesual, ca mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului este necesara in vederea bunei desfasurari a procesului penal in faza de judecata a apelului pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Pe de alta parte, apreciaza ca masura preventiva este, in continuare, proportionala cu gravitatea acuzatiei - in sensul ca inculpatul a fost trimis in judecata ?i condamnat in prima instan?a pentru savarsirea infractiunii de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen. constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, ar fi aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei - fapta care se caracterizeaza, in concret, printr-o periculozitate semnificativa.
Astfel, sunt indeplinite, in continuare, conditiile prevazute de art. 202 alin.3 C.pr.pen.
Pentru aceste motive, in baza art.399 alin.1 C.pr.pen. va mentine masura arestarii preventive fata de inculpatul plt.maj. B.C..
6. In baza art.72 alin.1 C.pen. va computa din durata pedepsei inchisorii pronun?ate perioada re?inerii incepand cu data de 15.01.2015 pana la data de 16.01.2015, dispusa prin ordonan?a nr.42/P/2014 din 15.01.2015 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare ?i perioada arestarii preventive de la 16.01.2015 la zi.
7. Potrivit art.107 C.pen., masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala ?i se iau fata de persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
Potrivit art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen., sunt supuse confiscarii speciale bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.
In vederea indeplinirii scopului prevazut de art.107 alin.1 C.pen., in baza art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen. va dispune confiscarea speciala de la inculpatul plt.maj. B.C. a urmatoarelor bunuri (corpuri delicte) aflate in coletul sigilat cu sigiliul M.I. nr. 29873, aplicat pe ceara rosie, care au fost folosite la savarsirea infrac?iunii, astfel: - trei fragmente de lemn, esenta salcam: un fragment in lungime de 28 cm, un fragment in lungime de 78 cm si diametru de 4,9 cm avand la unul din capete urme de taiere cu un obiect taietor despicator si un fragment in lungime de 78 cm si diametrul de 4,2 cm (colet nr. 2 sigilat cu sigiliul M.I. nr. 36741); - patru fragmente siret de culoare neagra, ce prezinta urme de taiere (ambalate in plicul nr. 1, sigilat cu sigiliul M.I. nr. 17552, aplicat cu ceara rosie)
8. In baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national de date genetice judiciare va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul plt.maj. B.C., in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
IV. Latura civila
1. Regimul juridic al actiunii civile in procesul penal este delimitat de Capitolul II din Titlul II al Partii generale a Codului de procedura penala, dispozitii completate de regulile procedurale inscrise in art.84 C.pr.pen., privind drepturile par?ii civile, art.112 C.pr.pen., privind procedura declaratiei partii civile in procesul penal, art. 374 alin.3 C.pr.pen., privind obligatia presedintelui instantei de a pune in vedere partii vatamate ca se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatore?ti, art. 380 C.pr.pen., privind ascultarea partii civile in cursul cercetarii judecatoresti si art. 397 C.pr.pen., privind rezolvarea actiunii civile in procesul penal.
Din economia reglementarii se desprinde concluzia ca actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrangere judiciara a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.
Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.
Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral; b) intre infractiunea savarsita si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat; e) sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.
In procesul penal, actiunea civila se pune in miscare prin constituirea de parte civila.
Potrivit art. 20 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatore?ti.
Subiect activ al actiunii civile este persoana in dauna careia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercita actiunea civila in procesul penal si capata calitatea de parte civila.
Cele de mai sus duc la concluzia ca pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, persoana vatamata trebuie sa se constituie parte civila, act procedural ce trebuie indeplinit, cel mai tarziu, pana la inceperea cercetarii judecatore?ti.
2. In speta, inainte de inceperea cercetarii judecatore?ti, rudele victimei M.A. s-au constituit parti civile, in contradictoriu cu inculpatul, astfel: M.N., mama victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale; M.S., tatal victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale; M.V., fratele victimei, cu suma de 30.000 lei reprezentand daune morale; M.C., fratele victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale; si I.N., sora victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale.
In sus?inerea preten?iilor, au depus la dosar inscrisuri.
3.Din probele administrate in cauza rezulta ca la inmormantarea victimei M.A., la care au participat peste 100 persoane, au fost facute cheltuieli specifice, aceasta fiind organizata dupa obiceiul locului, impar?indu-se prosoape ?i pachete cu alimente, batiste ?i lumanari, alte cheltuieli reprezentand contravaloarea crucii, a co?ciugului, respectiv a hainelor ?i a lumanarilor, plata groparilor, a preotului ?i a dascalului; la masa de pomenire de dupa inmormantare au participat peste 100 de persoane, ulterior facandu-se pomenile de 6 saptamani, la care au participat peste 50 de persoane, fiind impar?ite paturi, farfurii ?i cani, apoi cele de 3 luni ?i 6 luni, pentru care s-au organizat mese dupa acela?i ritual. Saptamanal, in postul Pa?telui, par?ile civile au facut coliva pentru biserica, au ?inut sarindarul, facandu-se pachete cu fructe, cornuri, alimente ?i dulciuri. Toate aceste cheltuieli au fost sus?inute de par?ile civile M.S., M.N., M.C. si I.N., care au cumparat ?i animale de la al?i sateni ?i s-au imprumutat cu diferite sume de bani de la Banica Nicolae ?i Cre?u Smaranda.
Cu privire la pretentiile referitoare la daunele materiale, este de remarcat ca tribunalul nu poate face nicio speculatie cu privire la cheltuielile pe care par?ile civile le vor efectua pentru pomenile ulterioare constituirii ca par?i civile. Ca atare, sub acest aspect, prejudiciul material produs partilor civile nu este cert. In orice caz, potrivit art. 27 alin.6 C.pr.pen., par?ile civile pot introduce ac?iune la instan?a civila pentru repararea prejudiciului nascut dupa constituirea ca parte civila
In ceea ce priveste prejudiciul material rezultat din cheltuielile facute de catre partile civile pentru inmormantarea victimei ?i pentru pomenile tradi?ionale pana la constituirea ca par?i civile, instan?a constata existen?a legaturii de cauzalitate intre infractiunea savarsita si acest prejudiciu, care nu a fost reparat inca.
Dat fiind contextul special in care au fost facute, aceste cheltuieli nu au putut fi probate in intregime de catre par?ile civile, fiind insa cert ca inmormantarea victimei ?i pomenile tradi?ionale pana la constituirea ca par?i civile au generat o serie de cheltuieli. Statuand in echitate, instan?a acorda par?ilor civile o suma totala de 10.000 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale, respectiv cate 2.500 lei pentru par?ile civile M.S., M.N., M.C. si I.N.
4. Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, cele pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata.
In cazul infractiunilor contra persoanei, evaluarea despagubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde catre o imbogatire fara just temei - trebuie sa tina seama de suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia, relevate de probe administrate.
De asemenea, raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita si, prin urmare, cuantumul despagubirilor nu poate fi limitat in raport cu posibilitatile de plata ale inculpatului.
In lumina circumstantelor cauzei, este indiscutabil ca partile civile au suferit o trauma psihica ca urmare a infractiunii savarsite de catre inculpat, prin pierderea fiului, respectiv a fratelui lor, cu care gospodareau impreuna, iar insasi constatarea savarsirii infractiunii ?i condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8(opt) luni inchisoare nu reprezinta, in sine, o satisfactie echitabila suficienta pentru partile civile.
Prin urmare, luand in considerare aspectele posibil de cuantificat implicate in evaluarea pierderii partilor civile (trauma psihica ?i ?ocul emo?ional produse prin pierderea fiului, respectiv a fratelui, cu care gospodareau impreuna, modalitatea in care s-a produs uciderea acestuia), tribunalul va acorda partilor civile sumele de bani solicitate pentru prejudiciul moral, respectiv cate 50.000 lei pentru par?ile civile M.S. ?i M.N., respectiv cate 30.000 lei pentru par?ile civile M.V., M.C. si I.N., sume de bani care reprezinta o justa ?i echitabila despagubire, apta atat sa dea satisfactie morala par?ilor civile, cat ?i sa nu constituie o imbogatire fara justa cauza a acestora.
5. Pentru aceste considerente, in baza art.397 alin.1 corob. cu art.19 si art.25 C.pr.pen, va admite in parte actiunile civile formulate de par?ile civile M.S., M.N., M.V., M.C. si I.N., in contradictoriu cu inculpatul plt.maj. B.C..
Va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C.:
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.S.;
-la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.N.;
-la plata sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.V.;
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.C.; si
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila I.N..
Va respinge, ca nefondate, restul pretentiilor civile.
V. 1.Potrivit art.274 alin.1 C.pr.pen, in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare la aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare, care raman in sarcina statului, iar potrivit art. 276 alin.1 C.pr.pen., in caz de condamnare, renuntare la urmarirea penala, renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, inculpatul este obligat sa plateasca persoanei vatamate, precum si partii civile careia i s-a admis actiunea civila cheltuielile judiciare facute de acestea. Pe de alta parte, in ceea ce prive?te cheltuielile judiciare facute de par?ile civile, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, partea nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care a dovedit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al acestora (de ex. Cauza Paun v. Romania, Cauza Atanasiu v. Romania).
Potrivit actului desesizare a instantei, pentru faza de urmarire penala s-au stabilit cheltuieli judiciare in suma totala de 6.000 lei.
In procedura de camera preliminara ?i de judecata in prima instan?a se stabilesc cheltuieli de judecata in cuantum de 1.000 lei, la care se adauga sumele reprezentand onorariul cuvenit aparatorului din oficiu pana la prezentarea aparatorului ales, sume care s-au avansat fondurile Ministerului Justitiei.
Potrivit inscrisurilor depuse de par?ile civile M.S. ?i M.N., acestea au achitat aparatorului ales suma de 2.000 lei, cu titlu de onorariu de avocat, fiind dovedita realitatea cheltuielilor judiciare. Pe de alta parte, instan?a constata ca acestea au fost necesare ?i, fa?a de obiectul cauzei ?i activitatea desfa?urata de aparatorul ales, sunt rezonabile.
2. Pentru aceste motive, in baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.pr.pen. va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 7.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, iar in baza art. 398 rap. la art. 276 alin. (1) C.pr.pen. va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 2.000 lei catre par?ile civile M.S. ?i M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare.
3. Potrivit art. 408 alin.1 ?i art.410 alin.1 C.pr.pen, hotararea poate fi atacata cu apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
In baza art. 396 alin. (1), (2) si (10) C.pr.pen. condamna pe inculpatul plt.maj. B.C. (…), la pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8 (opt) luni inchisoare pentru savar?irea infrac?iunii de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen.
In baza art.67 ?i art.69 alin.1 ?i 3 C.pen. aplica inculpatului plt.maj. B.C. pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale ?i pedeapsa complementara a degradarii militare.
In baza art. 65 C.pen. interzice inculpatului plt.maj. B.C. drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art.399 alin.1 C.pr.pen. mentine masura arestarii preventive fata de inculpatul plt.maj. B.C..
In baza art.72 alin.1 C.pen. computa din durata pedepsei inchisorii pronun?ate perioada re?inerii incepand cu data de 15.01.2015 pana la data de 16.01.2015 ?i perioada arestarii preventive de la 16.01.2015 la zi.
In baza art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen. dispune confiscarea speciala de la inculpatul plt.maj. B.C. a urmatoarelor bunuri (corpuri delicte) aflate in coletul sigilat cu sigiliul M.I. nr. 29873, aplicat pe ceara rosie, astfel:
- trei fragmente de lemn, esenta salcam: un fragment in lungime de 28 cm, un fragment in lungime de 78 cm si diametru de 4,9 cm avand la unul din capete urme de taiere cu un obiect taietor despicator si un fragment in lungime de 78 cm si diametrul de 4,2 cm (colet nr. 2 sigilat cu sigiliul M.I. nr. 36741).
- patru fragmente siret de culoare neagra, ce prezinta urme de taiere (ambalate in plicul nr. 1, sigilat cu sigiliul M.I. nr. 17552, aplicat cu ceara rosie)
In baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national de date genetice judiciare dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul plt.maj. B.C., in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
In baza art.397 alin.1 corob. cu art.19 si art.25 C.pr.pen, admite in parte actiunile civile formulate de par?ile civile M.S. (…), M.N. (…), M.V. (…), M.C. (…) si I.N. (…), in contradictoriu cu inculpatul plt.maj. B.C.
Obliga pe inculpatul plt.maj. B.C.:
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.S.;
-la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.N.;
-la plata sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.V.;
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.C.; si
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila I.N..
Respinge, ca nefondate, restul pretentiilor civile.
In baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.pr.pen. obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 7.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 398 rap. la art. 276 alin. (1) C.pr.pen. obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 2.000 lei catre par?ile civile M.S. ?i M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.04.2015
NOTA : Prin decizia penala nr.82/24.09.2015 Curtea Militara de Appel a admis apelul declarat de inculpatul plt.maj. B.C. impotriva sentin?ei nr.21 pronun?ata la 29 aprilie 2015 de Tribunalul Militar Bucure?ti.
A desfiin?at in parte sentin?a primei instan?e ?i in consecin?a:
A schimbat incadrarea juridica din infrac?iunea de omor, prev. de art.188 alin.(1) C.pen. in infrac?iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prev. de art.195 C.pen. ?i, in baza acestui text de lege raportat la art.396 alin.(1), (2) ?i (10) C.pr.pen. a condamnat pe inculpatul plt.maj. B.C.la pedeapsa inchisorii de 4 ani.
A inlaturat aplicarea pedepsei complementare a degradarii militare.
A computat din durata pedepsei inchisorii aplicate perioada re?inerii incepand cu 15 ianuarie 2015 pana la 16 ianuarie 2015 ?i perioada arestarii preventive de la 16 ianuarie 2015 la zi.
A men?inut masura arestarii preventive.
A redus despagubirile civile pentru daunele morale dupa cum urmeaza:
- de la 50.000 lei la 20.000 lei catre partea civila M.S.;
- de la 50.000 lei la 20.000 lei catre partea civila M.N.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila M.V.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila M.C.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila I.N.
A mentn?ine celelalte dispozi?ii ale sentin?ei atacate.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului in care se include ?i onorariul aparatorului desemnat din oficiu.
Pentru a pronunta aceasa decizie, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele :
Curtea in temeiul art.420 alin.(8) C.pr.pen. verificand hotararea atacata pe baza lucrarilor ?i a materialului din dosarul cauzei precum ?i a probelor administrate in fa?a instan?ei de apel constata:
Instan?a de fond pe baza probelor administrate a stabilit situa?ia de fapt a carui rezultat este necontestat de par?ile din prezenta cauza.
In fa?a instan?ei de apel inculpatul a precizat in declara?ia sa din data de 23 septembrie 2015 printre alte aspecte, urmatoarele: „Discu?iile cu victima asupra tractorului au degenerat, mi-a adresat injurii ?i a incercat sa fuga; incercand sa il re?in am fugit dupa el ?i el s-a intors spre mine incercand sa ma loveasca cu obiectul pe care il avea in mana. ?i eu aveam in mana un ba? ?i l-am lovit sa il imobilizez, am incercat sa il lovesc in mana dar lovitura a rico?at in cap. Ne-am batut, am reu?it sa il imobilizez ?i l-am legat cu un ?iret pe care il aveam la mine pentru ca cu el porneam motorul la batoza. Am vazut ca ii curge sange de la cap ?i am incercat sa il bandajez cu tricoul. A venit poli?ia, l-am predat ?i dupa ce am ajuns acasa am aflat ca fusese dus la spital.
Arat instan?ei ca nu am vrut sa il omor ci doar sa il imobilizez ?i sa il predau poli?iei.
Arat ca ba?ul cu care l-am lovit l-am luat de jos cand am alergat dupa el. Nu m-am pregatit in nici un fel cu vreun baston sau altceva. Nu m-am gandit ca a? putea sa il omor cu acel ba?. Arat ca nu imi prea dau seama cum l-am lovit, l-am lovit in umar, a ridicat mana ?i lovitura a rico?at la cap.”
Din concluziile raportului medico-legal nr.204 din 14 iulie 2014 intocmit de Serviciul medico-legal jude?ean Buzau rezulta ca moartea numitului Manea Adrian a fost violenta, s-a datorat ?ocului traumatic ?i hemoragic, consecin?a unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana ?i hematoame intersti?iale masive care au legatura de cauzalitate directa necondi?ionata cu decesul.
Latura subiectiva a infrac?iunii de omor consta in inten?ia de a ucide un om. Aceasta se manifesta atat sub forma inten?iei directe cat ?i a inten?iei indirecte dupa cum infractorul prevede ca fapta sa (comisiva sau omisiva) va produce ca rezultat moartea unei persoane ?i dore?te sau voie?te producerea acesteia ori de?i nu o dore?te o accepta in mod con?tient.
Inten?ia de a ucide se poate stabili fie in mod direct din recunoa?terea faptuitorului sau din alte probe directe, fie din complexul imprejurarilor de fapt privitoare la modul de savar?ire a faptei.
Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte prev. de art.195 C.pen. constituie sub aspect subiectiv o infrac?iune praeterinten?ionala. Ea se savar?e?te cu praeterinten?ie (inten?ie depa?ita) caracterizata prin aceea ca lovirea sau vatamarile corporale sunt savar?ite cu inten?ia de a lovi sau vatama, dar rezultatul mortal (care a depa?it aceasta previziune) se imputa cu titlu de culpa.
In tot cursul procesului inculpatul a sus?inut ca a savar?it o infrac?iune praeterinten?ionala intrucat, a?a cum rezulta din ansamblul materialului probator, nu a inten?ionat uciderea vreunei persoane in general ?i nici a victimei in mod concret.
Inculpatul a
Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010
2. In actul de sesizare a instantei procurorul militar a retinut urmatoarea situatie de fapt:
La data de 13.07.2014, in jurul orei 17°°, inc. plt. maj. B.C. a fost anuntat de tatal sau B.V. despre faptul ca i s-a furat tractorul, aflat pe o tarla de pepeni situata in zona localitatii Caldarasti, jud. Buzau, catre localitatea Padina. In acel moment, inculpatul se afla la domiciliu, unde lucra cu o batoza pentru porumb impreuna cu fiul sau, suspectul civil B.L.I.
Dupa ce s-a convins de faptul ca acest lucru este real, inculpatul plt. maj. B.C. a apelat Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta -112 si a sesizat furtul tractorului.
La randul sau, B.V., tatal inculpatului, s-a deplasat la sediul Politiei oras Pogoanele, unde a sesizat agentului de politie S.F.C.M. sustragerea tractorului.
In acelasi timp, inculpatul plt. maj. B.C. a luat propriile masuri de cautare a tractorului si, intrucat autoturismul sau nu era in stare de functionare, l-a sunat pe suspectul civil S.D., care se afla in orasul Pogoanele, si l-a rugat sa il ajute la cautarea tractorului. Acesta a fost de acord si, in jurul orei 18°°, s-a dus la domiciliul inculpatului, cu autoturismul marca Daewoo Espero, cu nr. de inmatriculare BZ....
Inculpatul plt. maj. B.C., suspectul civil B.L.I. si suspectul civil S.D. s-au deplasat, cu autoturismul Daewoo, pe drumul catre localitatea Padina incercand sa identifice urme de pneuri de tractor pe drumurile secundare agricole. La un moment dat, pe un drum in partea stanga a directiei de deplasare, au observat astfel de urme de pneuri, cei trei au intrat pe acel drum si s-au deplasat aproximativ 2-3 km. Deplasarea s-a realizat sinuos cu devieri stanga - dreapta incercand sa evite zonele greu accesibile datorita limitelor tehnice ale autoturismului in care se aflau.
Pe timpul deplasarii au trecut pe langa o ferma de crestere a animalelor (stana) unde au intrebat persoanele aflate in incinta daca au vazut un tractor in deplasare si acestia i-au confirmat aratandu-i directia de deplasare. S-au mai deplasat inca aproximativ l km pana ce accesul a fost blocat de un sant, motiv pentru care au continuat deplasarea pe jos, iar dupa aproximativ 100 m au ajuns intr-o zona in care pe partea dreapta se afla un lan cultivat cu floarea soarelui, iar pe stanga o padure.
In spatiul respectiv exista o zona cu iarba culcata pe care se observau urme de pneuri de tractor. Continuand cautarea au gasit tractorul in liziera padurii, cu partea din fata orientata catre padure. In acel moment, inculpatul plt.maj. B.C. l-a contactat telefonic pe agentul de politie S.F.C.M. de la Politia orasului Pogoanele, caruia i-a comunicat faptul ca a gasit tractorul.
In aceste conditii, agentul de politie a cerut date suplimentare legate de zona in care se afla, dar, cu toate explicatiile oferite de catre inculpat, nu a reusit localizarea acestuia. De asemenea, agentul de politie S.F.C.M. l-a atentionat sa nu atinga tractorul si sa ramana in zona respectiva.
Pentru a facilita organelor de politie deplasarea cat mai rapida la fata locului au stabilit ca echipajul de politie sa fie asteptat de suspectii civili B.L.I. si S.D., pe drumul judetean 203E. Astfel, cei doi suspecti au plecat cu autoturismul Daewoo Espero, catre drumul judetean 203E, incercand sa gaseasca un drum practicabil catre locul de intalnire.
Din cauza starii drumurilor din zona si caracteristicilor tehnice ale autoturismului, cei doi suspecti civili au revenit de mai multe ori in locul in care l-au lasat pe inculpatul plt. maj. B.C., cu intentia de a gasi, de fiecare data un alt traseu accesibil catre DJ203E.
In intervalul de timp in care cei doi suspecti civili incercau sa ajunga la DJ203E, inculpatul plt. maj. B.C. a observat, la o distanta de aproximativ 40 m, o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea ?i despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul.
Inculpatul a alergat spre aceasta persoana, identificata ulterior ca fiind victima M.A.. Ajungand-o din urma, pentru a o imobiliza, inculpatul a aplicat victimei o lovitura in cap, folosindu-se de un bat din salcam. Totodata, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnul si picioarele, dupa care a imobilizat-o, prin legarea mainilor cu un siret de culoare neagra, pe care il avea asupra sa si pe care il folosea pentru pornirea motorului de la batoza de porumb detinuta in gospodarie. Dupa imobilizare, a lovit victima in mai multe randuri peste brate si peste coapse, folosindu-se de acelasi bat din salcam.
Ultima parte a agresiunii exercitate de catre inculpat asupra victimei a fost observata de suspectii civili S.D. si B.L.I., care revenisera in acel loc, cu intentia de a gasi un alt drum catre DJ203E.
Cei doi suspecti civili si-au continuat deplasarea catre DJ 203E, reusind sa ajunga la punctul de intalnire stabilit cu echipajul de politie. Suspectul civil B.L.I. a ramas la locul de intalnire in autoturismul Daewoo Espero, iar suspectul civil S.D. a urcat in autospeciala politiei si, impreuna cu agentul de politie S.F.C.M., agentul de politie D.C.F, agentul principal de politie D.A. si cu B.V., tatal inculpatului, au plecat catre locul unde a fost gasit tractorul, fiind orientati pe traseu de suspectul civil S.D..
Dupa ce au ajuns la locul in care se afla tractorul, organele de politie l-au incatusat pe M.A. si au efectuat fotografii judiciare. Ulterior, victima a fost urcata in autospeciala politiei, pe bancheta din spate, pentru a fi condusa la sediul Politiei orasului Pogoanele.
La fata locului au ramas inculpatul plt. maj. B.C., B.V., tatal inculpatului, si suspectul civil S.D. care au plecat cu tractorul catre DJ203E, unde erau asteptati de suspectul civil B.L.I.. La drumul judetean, suspectul civil S.D. s-a urcat la volanul autoturismului sau, intentionand sa de deplaseze toti catre localitatea de domiciliu.
In acelasi timp, pe durata deplasarii catre sediul Politiei orasului Pogoanele, starea victimei M.A. s-a agravat, fapt care a determinat organele de politie sa se deplaseze cu semnalele acustice si luminoase in functiune catre Centrul Medical de Permanenta Pogoanele, pentru a i se acorda ingrijiri medicale.
Dupa ce au ajuns la unitatea medicala, medicul de garda a constatat ca victima se afla in coma de gradul IV si a inceput manevrele de resuscitare, fiind ajutata si de un echipaj de pe ambulanta, insa, dupa 47 de minute, s-a declarat decesul.
Din cele ce preced rezulta ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, inc. plt. maj. B.C. a aplicat victimei M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 204 din data de 14.07.2014, intocmit de Serviciul medico-legal judetean Buzau, rezulta urmatoarele:
- la examenul extern au fost constatate leziuni traumatice in zona frontala mediana, sprancenos, latero-orbital dreapta, frontal stanga, palpebral superior stanga, piramida nazala, pavilion auricular, buza superioara tumefiata, brat stang latero-postero-intern, axilar stanga, cot stang posterior, antebrat stang postero-intern, mana stanga, fata dorsala, brat drept postero-intern cu extensie deltoidian posterior, antebrat drept antero-intern, flanc abdominal stang inferior, hemitorace stang postero-lateral, inter-scapulo-vertebral stanga, hemitorace drept posterior, coapsa dreapta lateral stanga si dreapta, regiunea ombilicala stanga, genunchi drept anterior, coapsa stanga intern, gamba stanga lateral, regiune polplitee dreapta, mana dreapta, fata dorsala, pumn drept latero-antero-intern, pumn stang latero-postero-intern.
- la examenul intern au fost constatate, la extremitatea cefalica, frontal paramedian dreapta, infiltrat sanguin epicranian, oasele craniului prezinta, frontal anterior, linie de fractura cu traiect sinuos pe o lungime de 10 cm orientata oblic cranio-caudal, de la stanga la dreapta, continuand cu un traiect sinuos la nivelul planseului orbitar drept, oprindu-se la nivelul aripei mari a osului sfenoid. in peretele abdominal s-a depistat infiltrat sanguin, in tesutul adipos abdominal.
De asemenea, diagnosticul macroscopic a relevat multiple excoriatii, plagi contuze, hematoame interstitiale masive la nivelul bratelor, antebratelor, coapselor si feselor, fractura deschisa de bolta craniana prin plaga contuza epicraniana, excoriatii la nivelul mainii drepte fata dorsala si pumn bilateral, infiltrate sanguine epicraniene, hemoragie meningee subiacenta focarului de fractura, edem cerebral.
In concluziile raportului medico-legal se retine ca: Moartea numitului M.A. a fost violenta. Ea s-a datorat ?ocului traumatic si hemoragic, consecinta unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive.
Dupa aspect si localizare, leziunile de violenta s-au produs in ziua decesului, cel mai probabil prin lovire repetata cu corpuri dure, posibil si contondente si au legatura de cauzalitate directa neconditionata cu decesul.
Inculpatul plt. maj. B.C. a recunoscut ca a aplicat victimei multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele, recunoastere care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu concluziile raportului medico-legal si ale raportului de expertiza criminalistica nr. 73912/16.12.2014, intocmit de specialisti din cadrul Institutului National de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane, prin care s-a stabilit ca pe doua din fragmentele obiectului contondent folosit de catre inculpat, genotiparea a pus in evidenta un amestec de profiluri genetice ce provine de la minimum doua persoane, in care este inclus profilul genetic al inc. plt. maj. B.C., alaturi de profilul genetic al victimei M.A..
In raport de numarul loviturilor, intensitatea acestora, modul de producere al leziunilor si zonele vitale in care au fost aplicate loviturile, procurorul militar a concluzionat ca fapta inculpatului plt. maj. B.C. corespunde normei legale incriminatoare, fiind caracterizata de tipicitate, de natura sa conduca la angajarea raspunderii penale pentru savarsirea infractiunii de omor, prev. de art. 188 alin. C.pen.
Situatia de fapt prezentata a retinuta in baza urmatoarelor mijloace de proba: procese verbale privind cercetarea la fata locului (vol. I ds.u.p., f. 6-7, 26, 41-42); planse fotografice (vol. I ds.u.p., f. 10-39, 46-72, 79-111); declaratii martori (vol. I ds.u.p., f. 127-128,130-152, vol.II f.94-135); declaratii parte civila (vol. II ds.u.p., f. 89-93); declaratii inculpat (vol. II ds.u.p., f.257- 266); declaratii suspecti (vol. I ds.u.p., f.158, vol.II, f. 13-17, 19-39, 143-144); procesul verbal privind prezentarea pentru recunoastere din grup (vol. II ds.u.p., f. 236-243); concluziile cuprinse in fisa de constatari preliminare privind autopsia victimei M.A. (vol. I ds.u.p., f. 112); raportul de necropsie (vol. II ds.u.p., f.292-295); raportul de expertiza genetica judiciara (vol. II ds.u.p., f.169-176); adresa Administratiei Nationale de Meteorologie (vol. II ds.u.p., f. 209-214);
3. Cauza s-a inregistrat pe rolul acestei instante sub nr.14/753/2015 din 05.02.2015.
B.1. Copia certificata a rechizitoriului nr.42/P/2014 din 05.02.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare s-a comunicat inculpatului plt. maj. B.C., prin administratia locului de arestare preventiva, la data de 05.02.2015.
2. Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 06.02.2015 judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. - dispusa prin incheierea din camera de consiliu pronuntata in data de 16.01.2015 in dosarul nr.1236/3/2015 de judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Bucuresti – Sectia 1 Penala - si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia; incheierea a ramas definitiva prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 10.02.2015 pronuntata de judecatorul de camera preliminara de la Curtea Militara de Apel.
3. Prin incheierea de sedinta din camera de consiliu din 05.03.2015 judecatorul de camera preliminara: in baza art. 346 alin.1 si 2 C.pr.pen. a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 42/P/2014 din 05.02.2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare, privind pe inculpatul plt. maj. B.C. trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pentru infractiunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen., precum si a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala.; a dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul plt. maj. B.C.; in baza art.348 C.pr.pen. rap.la art.207 alin.4 si 6 C.pr.pen., a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia.
C. I. 1. Prin incheierea de sedinta din 31.03.2015 Tribunalul Militar Bucure?ti, in baza art.362 alin.2 C.pr.pen. rap.la art.208 alin.2, 3 ?i 4 C.pr.pen., a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului plt. maj. B.C. si a mentinut masura arestarii preventive a acestuia; a stabilit termen pentru judecata la data de 14.04.2015.
2. La termenul de judecata din data de 14.04.2015, inainte de inceperea cercetarii judecatore?ti, s-a luat act de constituirea de parte civila a rudelor victimei M.A., respectiv M.N., in calitate de mama (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale), M.S., in calitate de tata (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale), M.V., in calitate de frate (care se constituie parte civila cu suma de 30.000 lei reprezentand daune morale), M.C., in calitate de frate (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale) si I.N., in calitate de sora (care se constituie parte civila cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale).
3. Avand in vedere ca la termenul de judecata din data de 14.04.2015 asistenta juridica a inculpatului a fost asigurata de aparatorul ales al acestuia si cauza s-a aflat in stare de judecata, ulterior citirii in extras de catre grefierul de sedinta, in baza art. 374 C.pr.pen. a actului prin care s-a dispus trimiterea in judecata, instanta l-a intrebat pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, aducandu-i la cunostinta dispozitiile art. 396 alin.10 C.pr.pen., respectiv posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevazute de lege cu o treime in cazul pedepsei inchisorii, iar in cazul pedepsei amenzii cu o patrime.
Intrucat inculpatul a declarat ca solicita ca judecata sa aiba loc in conditiile prevazute la art.374 alin.4 C.pr.pen. – procedura in cazul recunoasterii invinuirii - s-a procedat la ascultarea sa, conform art.375 alin.1 C.pr.pen., inculpatul recunoscand in totalitate fapte retinuta in sarcina sa, dupa care, luand concluziile procurorului si ale aparatorului inculpatului, instanta a admis cererea inculpatului.
Fiind pertinenta concludenta ?i utila cauzei, a incuviin?at proba cu inscrisurile depuse la dosar pentru inculpatul plt.maj. B.C. ?i proba cu inscrisuri pentru par?ile civile M.N., M.S., M.C., M.V. si I.N.; pentru a da posibilitatea aparatorului partilor civile sa prezinte inscrisurile pe latura civila, proba incuviintata de instanta, s-a acordat un singur termen in acest sens - conform art.377 alin.2 C.pr.pen. – cauza amanandu-se la data de 22.04.2015.
4. La termenul din 22.04.2015 aparatorul ales al partilor civile a depus la dosar acte pe latura civila, respectiv o adeverinta, doua chitante si doua declaratii de martori autentificate la notariat - precizand ca in raport de aceste inscrisuri intelege sa nu mai insiste in audierea in fata instantei a doi martori; de asemenea ?i o chitan?a reprezentand onorariul de avocat, aparatorul inculpatului a depus la dosar acte in circumstantiere, in completarea celor depuse la termenul anterior.
Instan?a a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosar pentru partile civile M.N., M.S., M.C., M.V. si I.N. cat si cele depuse suplimentar pentru inculpatul plt.maj. B.C. si in temeiul art. 377 alin. 1 C.pr.pen., in cadrul cercetarii judecatoresti in cazul recunoasterii invinuirii, a procedat la administrarea probei cu inscrisurile incuviintate.
II. 1. Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, retine situatia de fapt descrisa anterior, astfel:
La data de 13.07.2014, in jurul orei 17°°, inculpatul plt.maj. B.C., subofiter in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealu Spirii” Bucuresti-Ilfov, afla la domiciliul sau din satul Caldarasti, orasul Pogoanele , jude?ul Buzau, unde lucra cu o batoza pentru porumb impreuna cu fiul sau, martorul B.L.I., a fost anuntat de tatal sau - B.V. - despre faptul ca i s-a furat tractorul, aflat pe o tarla de pepeni situata in zona localitatii Caldarasti, jud. Buzau, catre localitatea Padina.
Inculpatul plt. maj. B.C. a apelat Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta -112 si a sesizat furtul tractorului, iar B.V., tatal inculpatului, s-a deplasat la sediul Politiei oras Pogoanele, unde a sesizat agentului de politie S.F.C.M. sustragerea tractorului.
In acelasi timp, inculpatul plt. maj. B.C. a luat propriile masuri de cautare a tractorului si, intrucat autoturismul sau nu era in stare de functionare, l-a sunat pe martorul S.D., care se afla in orasul Pogoanele, si l-a rugat sa il ajute la cautarea tractorului. Acesta a fost de acord si, in jurul orei 18°°, s-a dus la domiciliul inculpatului, cu autoturismul marca Daewoo Espero, cu nr. de inmatriculare BZ....
Inculpatul plt. maj. B.C., impreuna cu martorii B.L.I. si S.D. s-au deplasat, cu autoturismul Daewoo, apoi pe jos, pe drumul catre localitatea Padina, incercand sa identifice urme de pneuri de tractor pe drumurile secundare agricole. Intr-o zona in care pe partea dreapta se afla un lan cultivat cu floarea soarelui, iar pe stanga o padure, exista o zona cu iarba culcata pe care se observau urme de pneuri de tractor. Continuand cautarea au gasit tractorul in liziera padurii, cu partea din fata orientata catre padure. In acel moment, inculpatul plt.maj. B.C. l-a contactat telefonic pe agentul de politie S.F.C.M. de la Politia orasului Pogoanele, caruia i-a comunicat faptul ca a gasit tractorul.
In intervalul de timp in care martorii B.L.I. si S.D. incercau sa gaseasca un traseu accesibil catre DJ203E, pentru a a?tepta echipajul de poli?ie, inculpatul plt. maj. B.C. a observat, la o distanta de aproximativ 40 m, o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea ?i despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul.
Inculpatul a alergat spre aceasta persoana, identificata ulterior ca fiind victima M.A.. Ajungand-o din urma, pentru a o imobiliza, inculpatul a aplicat victimei o lovitura in cap, folosindu-se de un bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm. Totodata, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri ?i cu pumnul si picioarele, dupa care a imobilizat-o, prin legarea mainilor cu un siret de culoare neagra, pe care il avea asupra sa si pe care il folosea pentru pornirea motorului de la batoza de porumb detinuta in gospodarie. Dupa imobilizare, a lovit victima in mai multe randuri peste brate si peste coapse, folosindu-se de acelasi bat din salcam.
Ultima parte a agresiunii exercitate de catre inculpat asupra victimei a fost observata de martorii S.D. si B.L.I., care revenisera in acel loc, cu intentia de a gasi un alt drum catre DJ203E.
Cei doi martori si-au continuat deplasarea catre DJ 203E, reusind sa ajunga la punctul de intalnire stabilit cu echipajul de politie. Martorul B.L.I. a ramas la locul de intalnire in autoturismul Daewoo Espero, iar martorul S.D. a urcat in autospeciala politiei si, impreuna cu agentul de politie S.F.C.M., agentul de politie D.C.F, agentul principal de politie D.A. si cu B.V., tatal inculpatului, au plecat catre locul unde a fost gasit tractorul, fiind orientati pe traseu de catre martorul S.D..
Dupa ce au ajuns la locul in care se afla tractorul, organele de politie l-au incatusat pe M.A. si au efectuat fotografii judiciare. Ulterior, victima a fost urcata in autospeciala politiei, pe bancheta din spate, pentru a fi condusa la sediul Politiei orasului Pogoanele.
La fata locului au ramas inculpatul plt. maj. B.C., B.V., tatal inculpatului si martorul S.D., care au plecat cu tractorul catre DJ203E, unde erau asteptati de martorul B.L.I.. La drumul judetean, martorul S.D. s-a urcat la volanul autoturismului sau, intentionand sa de deplaseze toti catre localitatea de domiciliu.
In acelasi timp, pe durata deplasarii catre sediul Politiei orasului Pogoanele, starea victimei M.A. s-a agravat, fapt care a determinat organele de politie sa se deplaseze cu semnalele acustice si luminoase in functiune catre Centrul Medical de Permanenta Pogoanele, pentru a i se acorda ingrijiri medicale.
Dupa ce au ajuns la unitatea medicala, medicul de garda a constatat ca victima se afla in coma de gradul IV si a inceput manevrele de resuscitare, fiind ajutata si de un echipaj de pe ambulanta, insa, dupa 47 de minute, s-a declarat decesul.
Din raportul medico-legal de necropsie nr. 204 din data de 14.07.2014, intocmit de Serviciul medico-legal judetean Buzau, rezulta urmatoarele:
- la examenul extern au fost constatate leziuni traumatice in zona frontala mediana, sprancenos, latero-orbital dreapta, frontal stanga, palpebral superior stanga, piramida nazala, pavilion auricular, buza superioara tumefiata, brat stang latero-postero-intern, axilar stanga, cot stang posterior, antebrat stang postero-intern, mana stanga, fata dorsala, brat drept postero-intern cu extensie deltoidian posterior, antebrat drept antero-intern, flanc abdominal stang inferior, hemitorace stang postero-lateral, inter-scapulo-vertebral stanga, hemitorace drept posterior, coapsa dreapta lateral stanga si dreapta, regiunea ombilicala stanga, genunchi drept anterior, coapsa stanga intern, gamba stanga lateral, regiune polplitee dreapta, mana dreapta, fata dorsala, pumn drept latero-antero-intern, pumn stang latero-postero-intern.
- la examenul intern au fost constatate, la extremitatea cefalica, frontal paramedian dreapta, infiltrat sanguin epicranian, oasele craniului prezinta, frontal anterior, linie de fractura cu traiect sinuos pe o lungime de 10 cm orientata oblic cranio-caudal, de la stanga la dreapta, continuand cu un traiect sinuos la nivelul planseului orbitar drept, oprindu-se la nivelul aripei mari a osului sfenoid. In peretele abdominal s-a depistat infiltrat sanguin, in tesutul adipos abdominal.
De asemenea, diagnosticul macroscopic a relevat multiple excoriatii, plagi contuze, hematoame interstitiale masive la nivelul bratelor, antebratelor, coapselor si feselor, fractura deschisa de bolta craniana prin plaga contuza epicraniana, excoriatii la nivelul mainii drepte fata dorsala si pumn bilateral, infiltrate sanguine epicraniene, hemoragie meningee subiacenta focarului de fractura, edem cerebral.
In concluziile raportului medico-legal se retine ca: Moartea numitului M.A. a fost violenta. Ea s-a datorat ?ocului traumatic si hemoragic, consecinta unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive.
Dupa aspect si localizare, leziunile de violenta s-au produs in ziua decesului, cel mai probabil prin lovire repetata cu corpuri dure, posibil si contondente si au legatura de cauzalitate directa neconditionata cu decesul.
Inculpatul plt. maj. B.C. a recunoscut ca a aplicat victimei multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele, recunoastere care se coroboreaza cu declaratiile martorilor audiati in cauza, precum si cu concluziile raportului medico-legal si ale raportului de expertiza criminalistica nr. 73912/16.12.2014, intocmit de specialisti din cadrul Institutului National de Criminalistica din Inspectoratul General al Politiei Romane, prin care s-a stabilit ca pe doua din fragmentele obiectului contondent folosit de catre inculpat, genotiparea a pus in evidenta un amestec de profiluri genetice ce provine de la minimum doua persoane, in care este inclus profilul genetic al inc. plt. maj. B.C., alaturi de profilul genetic al victimei M.A.
2. Obiectul juridic al infractiunii omor consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la via?a, drept recunoscut ?i ocrotit prin norma penala oricarei persoane. Dreptul la via?a este protejat indiferent de titular, indiferent de varsta ori starea sanata?ii sale ?i indiferent de ac?iunile sau inac?iunile acestuia.
Elementul material al laturii obiective se realizeaza, in cele mai frecvente cazuri, printr-o ac?iune de suprimare a vie?ii victimei. Urmarea imediata consta in moartea victimei, rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui interval de timp, iar raportul de cauzalitate trebuie sa existe.
Actiunea inculpatului, care la data de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus, in scurt timp, la decesul victimei, realizeaza elementul material al infractiunii de omor, urmarea imediata constand in moartea victimei.
Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata rezulta din faptul ca moartea numitului M.A. a fost violenta, cu fractura deschisa craniana si hematoame interstitiale masive, datorandu-se ?ocului traumatic si hemoragic produs prin lovire repetata cu corpuri dure si contondente de catre inculpat, in zone vitale ale corpului.
Latura subiectiva a infractiunii presupune vinovatia inculpatului sub forma de intentiei, care poate fi directa sau indirecta.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actionat cu vinovatie in modalitatea intentiei indirecte, conform dispozitiilor art. 16 alin.3 lit. b) C. pen., intrucat a prevazut rezultatul faptei sale si, desi nu l-a urmarit, a acceptat posibilitatea producerii lui prin savarsirea faptei. Aceste aspecte sunt demonstrate in cauza de urmatoarele: 1. inculpatul a ramas singur cu victima, intr-o zona izolata ?i a pornit in urmarirea acesteia cu un obiect contondent - bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm; 2. inculpatul a folosit obiecte apte de a produce moartea, respectiv ba?ul de salcam men?ionat, iar acesta, dupa forma ?i dimensiunile sale, sa conduca la rezultatul urmarit, dar neacceptat de acesta; 3. zona vizata ?i lezata prin actiunea sa de catre inculpat a fost in primul rand una vitala, respectiv zona craniana, apoi dupa imobilizare, prin legarea mainilor, zona vizata a fost cea a coastelor, respectiv a bra?elor; 4. inculpatul a actionat prin mai multe lovituri cu obiectul contondent men?ionat, respectiv cu pumnii ?i picioarele, inclusiv dupa imobilizarea acesteia ?i legarea mainilor.
3. In drept, fapta inculpatului plt. maj. B.C., din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dealu Spirii" Bucuresti-Ilfov, constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei, constituie infractiunea de omor prevazuta de art. 188 alin. 1 C.pen.
III. 1.Constatand, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta mentionata in capitolul anterior (C.II.1) exista, constituie infractiunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen. si a fost savarsita de inculpatul plt. maj. B.C., va dispune condamnarea sa pentru infractiunea mentionata, fata de recunoasterea invinuirii, limitele pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea prev. de art.188 alin.1 C.pen. fiind reduse conform art. 396 alin.10 C.pr.pen.
2. La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi stabilita in sarcina inculpatului, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Astfel, potrivit principiului individualizarii pedepsei, aceasta trebuie stabilita in raport cu imprejurarile, pericolul social concret pentru valoarea ocrotita al faptei savarsite, gravitatea rezultatului produs si in raport cu individualitatea infractorului. Se are in vedere gravitatea atingerii adusa valorii sociale ocrotite prin incriminarea infractiunii, care reclama nevoia unei reactii ferme din partea statului. In concret, sub aspectul starii de pericol creata pentru valoarea ocrotita, instanta constata ca infractiunea savarsita de inculpat prezinta un grad de pericol social deosebit de ridicat, relevat de imprejurarile comiterii infractiunii, respectiv aplicarea de multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului victimei, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul acesteia, relatiile sociale referitoare la dreptul la via?a fiind incompatibile cu ac?iunea inculpatului. Memoria unei astfel de fapte nu se estompeaza cu trecerea timpului, iar reactia din partea comunitatii constituie atat o datorie de constiinta, cat si o dovada de respect fata de soarta victimei.
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viata, statuat in art.2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, reprezinta „regele drepturilor”, un drept ce consacra una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcatuiesc Consiliul Europei, numarandu-se printre prevederile primordiale ale Conventiei. Mai mult, Curtea de la Strasbourg acorda preeminenta, in jurisprudenta sa, articolului 2, avand in vedere faptul ca dreptul la via?a se bucura de un statut special printre dispozitiile Conventiei pe care aceasta le considera primordiale.
Prin urmare, instan?a retine ca dreptul la viata, consacrat de art.22 alin.1 din Constitutia Romaniei, constituie un atribut inalienabil al persoanei si reprezinta valoarea suprema in ierarhia drepturilor omului, intrucat este un drept fara de care exercitarea celorlalte drepturi si libertati garantate de Constitutie si de instrumentele internationale de protectie a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, fapt ce determina caracterul axiologic al acestui drept, care cuprinde atat un drept subiectiv, cat si o functie obiectiva, aceea de principiu calauzitor al activitatii statului, acesta din urma avand obligatia de a proteja dreptul fundamental la viata al persoanei.
Avand de ales intre restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale ale inculpatului, respectiv a dreptului la libertate individuala, pe de o parte si dreptul la viata al victimei, respectiv principiul echitatii juridice, pe de alta parte, instan?a acorda prevalenta acestuia din urma.
Preeminenta dreptului la viata este, astfel, cea care justifica necesitatea privarii de libertate a inculpatului, prin aplicarea unei pedepse cu inchisoarea.
Insa, va tine cont si de situatia familiala a inculpatului, de statutul sau social, de caracterizarile favorabile depuse la dosar si de evolutia in cariera militara, de faptul ca nu a mai savarsit infractiuni si de conduita corecta dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, dar nu va retine imprejurari ori circumstante care atenueaza raspunderea penala, intrucat recunoasterea anumitor imprejurari ca circumstante atenuante judiciare nu este posibila decat atunci cand imprejurarile luate in considerare reduc in asemenea masura gravitatea faptei in ansamblu sau caracterizeaza favorabil persoana faptuitorului intr-o asemenea maniera incat numai aplicarea unei pedepse sub minimul special satisface, in cazul concret, imperativul justei individualizari a pedepsei.
Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii, in sensul art. 74 alin. (1) lit. a) C.pen.1969, nu a mai fost preluata de catre noul Cod penal in categoria circumstan?elor atenuante; pe de alta parte, aceasta nu se reducea, in mod exclusiv, la absenta antecedentelor penale ori la caracterizari favorabile, iar datele privind persoana infractorului constituie un criteriu distinct de imprejurarile care atenueaza raspunderea penala, fiind valorificate ca atare in procesul de individualizare.
Pe de alta parte, nici comportarea sincera in cursul procesului penal nu a mai fost preluata de catre noul Cod penal in categoria circumstan?elor atenuante; in orice caz, aceasta nu poate fi retinuta pentru inculpatul care beneficiaza de cauza de reducere a pedepsei prev. de art.396 alin.10. C.pr.pen. , in cazul recunoa?terii invinuirii, intrucat acestei atitudini i s-ar da o dubla semnificatie juridica.
In spe?a nu pot fi re?inute in favoarea inculpatului, a?a cum a cerut acesta, nefiind incidente, circumstan?ele atenuante prev. de art.75 alin.1 lit. b), c) ?i d) C.pen. (depasirea limitelor legitimei aparari; depasirea limitelor starii de necesitate; acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, nici cele prev. la alin. 2 lit. a) ?i b) al aceluia?i articol (eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii; imprejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.
Nu poate fi retinuta nici sustinerea inculpatului care a solicitat aplicarea dispozitiilor art.75 alin 1 lit a) C.pen. - savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava – deoarece din imprejurarile comiterii faptei si din modul de a actiona al inculpatului nu se poate desprinde concluzia ca, in momentul savarsirii faptei, acesta se afla intr-o puternica stare de tulburare sau emo?ie, victima neexercitand asupra sa niciuna din actiunile aratate in textul de lege citat. Dimpotriva, probele administrate in cauza releva ca dupa descoperirea bunului ?i a persoanei despre care a banuit ca este cea care a sustras tractorul, fapta anun?ata deja autorita?ilor, inculpatul a urmarit-o si, prin surprindere, dupa ce a ajuns-o din urma, a atacat-o si lovit-o in cap cu un obiect contondent (bat din salcam cu o lungime de 184 cm ?i cu un diametru de 4,2-4,9 cm.), din spate, continuand agresiunea inclusiv dupa imobilizarea acesteia.
Fapta victimei, de a sustrage un bun apar?inand familiei inculpatului, nu reprezinta o atingere grava adusa demnita?ii sau altor drepturi conferite de lege inculpatului, care sa justifice reac?ia agresiva a acestuia. In doctrina s-a subliniat ca existen?a starii de tulburare sau emo?ie se analizeaza prin raportare la faptuitorul concret, nu prin raportare la omul mijlociu. Or, inculpatul este subofi?er in cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealu Spirii” Bucuresti-Ilfov, iar incepand cu data de 15.05.2008 ?i-a desfa?urat activitatea in cadrul Grupului Special de Salvatori, astfel ca - ?i din acest punct de vedere – sustragerea unui bun de catre victima nu putea in nici un caz sa-i produca o tulburare sau o emotie intr-o asemenea masura incat sa justifice ac?iunea sa.
Pentru aceste considerente, va aplica inculpatului plt.maj. B.C. o pedeapsa orientata spre maximul treimii inferioare a limitelor de pedeapsa pentru infrac?iunea de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen, reduse cu o treime, conform art.396 alin.10 C.pen., urmare recunoa?terii invinuirii (limite cuprinse intre 6 ani ?i 6 luni la 13 ani ?i 4 luni), respectiv o pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8(opt) luni inchisoare (corespunzatoare unei pedepse de 13 ani inchisoare daca inculpatul nu ar fi solicitat ca judecata sa se desfa?oare in condi?iile art.374 alin.4 C.pr.pen.)
3. In ceea ce priveste pedeapsa complementara, avand in vedere ca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel pu?in 5 ani ?i de cel mult 10 ani, fata de criteriile prevazute la art.67 alin.1 C.pen ?i la art.69 alin.3 C.pen. ?i fa?a de dispozi?ia imperativa a art.188 alin 1 teza a II-a C.pr.pen., instanta constata ca aceasta este necesara pentru inculpatul plt.maj. B.C.. fiind proportionala si justificata numai aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale, in acord cu decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si cu jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv aplicarea pedepsei complementare a degradarii militare,
Exercitiul drepturilor prevazute de art.66 alin. (1) lit. a), b), d) si f) C.pen., respectiv acelea: 1.de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; 2. de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; 3. de a alege; ?i 4. de a fi tutore sau curator; va fi interzis inculpatului pe durata de 5 ani, dupa executarea pedepsei principale ori dupa considerarea acesteia ca executata, avand in vedere natura si gravitatea infractiunii savarsite, care este o infrac?iune contra vie?ii, reprimata cu severitate de catre legiuitor. Drepturile cetatenesti nu sunt absolute, existand loc pentru limitari, iar gravitatea faptei releva ca inculpatul nu a capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este dreptul la via?a, aducand atingere relatiilor sociale referitoare la dreptul la via?a, drept recunoscut ?i ocrotit prin norma penala oricarei persoane, indiferent de varsta ori starea sanata?ii sale ?i indiferent de ac?iunile sau inac?iunile acestuia. Or, din moment ce inculpatul nu a avut maturitatea de a respecta aceste relatii sociale, acesta fiind unul din motivele pentru care vor fi lipsiti de libertate pana la executarea pedepsei, se impune in mod rezonabil concluzia ca trebuie sa-i fie interzise exercitarea acestor drepturi. Avand de ales intre restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale ale inculpatului, respectiv a dreptului la vot sau a dreptului de a fi ales, pe de o parte si dreptul la viata al victimei, respectiv principiul echitatii juridice, pe de alta parte, instan?a acorda prevalenta acestuia din urma. Preeminenta dreptului la viata este, astfel, cea care justifica necesitatea aplicarii pedepsei complementare a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
Pentru acelea?i considerente, instan?a apreciaza ca este justificata ?i pedeapsa complementara a degradarii militare, care consta in pierderea gradului ?i a dreptului de a purta uniforma militara de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
4. In baza art. 65 C.pen. va interzice inculpatului plt.maj. B.C. exercitarea drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen., a caror exercitare va fi interzisa ca pedeapsa complementara, cu titlu de pedeapsa accesorie, din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa privativa de libertate va fi executata sau considerata ca executata.
5. Potrivit art.399 alin.1 C.pr.pen., instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa se pronunte asupra mentinerii, revocarii, inlocuirii ori incetarii de drept a masurii preventive dispuse pe parcursul procesului penal cu privire la inculpat.
Instan?a apreciaza ca - si la acest moment procesual - temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a inculpatului se mentin, nu s-au modificat si nici nu au aparut imprejurari noi din care sa rezulte nelegalitatea masurii preventive.
Astfel, din probele administrate in faza de urmarire penala ?i in faza de cercetare judecatoreasca rezulta, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta inculpatului plt. maj. B.C., constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, a aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei, exista, constituie infrac?iunea de omor prevazuta de art. 188 alin. 1 C.pen., iar pentru inlaturarea pericolului social concret pentru ordinea publica - apreciat la luarea masurii si la datele la care s-a mentinut masura arestarii in baza criteriilor legale prevazute la art.223 alin.2 C.pr.pen., respectiv evaluarea gravitatii faptei, a modului si circumstantelor de comitere a acesteia - este necesara privarea de libertate a inculpatului si in continuare.
De asemenea, instan?a apreciaza, la acest moment procesual, ca mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului este necesara in vederea bunei desfasurari a procesului penal in faza de judecata a apelului pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Pe de alta parte, apreciaza ca masura preventiva este, in continuare, proportionala cu gravitatea acuzatiei - in sensul ca inculpatul a fost trimis in judecata ?i condamnat in prima instan?a pentru savarsirea infractiunii de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen. constand in aceea ca, in ziua de 13.07.2014, in timp ce se afla in zona padurii de langa localitatea Rusetu, jud. Buzau, ar fi aplicat numitului M.A. multiple lovituri cu un obiect contondent (bat din salcam), cu pumnii si picioarele in zone vitale ale corpului, cauzandu-i leziuni care au condus la decesul victimei - fapta care se caracterizeaza, in concret, printr-o periculozitate semnificativa.
Astfel, sunt indeplinite, in continuare, conditiile prevazute de art. 202 alin.3 C.pr.pen.
Pentru aceste motive, in baza art.399 alin.1 C.pr.pen. va mentine masura arestarii preventive fata de inculpatul plt.maj. B.C..
6. In baza art.72 alin.1 C.pen. va computa din durata pedepsei inchisorii pronun?ate perioada re?inerii incepand cu data de 15.01.2015 pana la data de 16.01.2015, dispusa prin ordonan?a nr.42/P/2014 din 15.01.2015 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Parchetelor Militare ?i perioada arestarii preventive de la 16.01.2015 la zi.
7. Potrivit art.107 C.pen., masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala ?i se iau fata de persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
Potrivit art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen., sunt supuse confiscarii speciale bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.
In vederea indeplinirii scopului prevazut de art.107 alin.1 C.pen., in baza art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen. va dispune confiscarea speciala de la inculpatul plt.maj. B.C. a urmatoarelor bunuri (corpuri delicte) aflate in coletul sigilat cu sigiliul M.I. nr. 29873, aplicat pe ceara rosie, care au fost folosite la savarsirea infrac?iunii, astfel: - trei fragmente de lemn, esenta salcam: un fragment in lungime de 28 cm, un fragment in lungime de 78 cm si diametru de 4,9 cm avand la unul din capete urme de taiere cu un obiect taietor despicator si un fragment in lungime de 78 cm si diametrul de 4,2 cm (colet nr. 2 sigilat cu sigiliul M.I. nr. 36741); - patru fragmente siret de culoare neagra, ce prezinta urme de taiere (ambalate in plicul nr. 1, sigilat cu sigiliul M.I. nr. 17552, aplicat cu ceara rosie)
8. In baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national de date genetice judiciare va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul plt.maj. B.C., in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
IV. Latura civila
1. Regimul juridic al actiunii civile in procesul penal este delimitat de Capitolul II din Titlul II al Partii generale a Codului de procedura penala, dispozitii completate de regulile procedurale inscrise in art.84 C.pr.pen., privind drepturile par?ii civile, art.112 C.pr.pen., privind procedura declaratiei partii civile in procesul penal, art. 374 alin.3 C.pr.pen., privind obligatia presedintelui instantei de a pune in vedere partii vatamate ca se poate constitui parte civila pana la inceperea cercetarii judecatore?ti, art. 380 C.pr.pen., privind ascultarea partii civile in cursul cercetarii judecatoresti si art. 397 C.pr.pen., privind rezolvarea actiunii civile in procesul penal.
Din economia reglementarii se desprinde concluzia ca actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrangere judiciara a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.
Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.
Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral; b) intre infractiunea savarsita si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat; e) sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.
In procesul penal, actiunea civila se pune in miscare prin constituirea de parte civila.
Potrivit art. 20 alin. (2) C.pr.pen., constituirea ca parte civila se poate face pana la inceperea cercetarii judecatore?ti.
Subiect activ al actiunii civile este persoana in dauna careia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercita actiunea civila in procesul penal si capata calitatea de parte civila.
Cele de mai sus duc la concluzia ca pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, persoana vatamata trebuie sa se constituie parte civila, act procedural ce trebuie indeplinit, cel mai tarziu, pana la inceperea cercetarii judecatore?ti.
2. In speta, inainte de inceperea cercetarii judecatore?ti, rudele victimei M.A. s-au constituit parti civile, in contradictoriu cu inculpatul, astfel: M.N., mama victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale; M.S., tatal victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 50.000 lei reprezentand daune morale; M.V., fratele victimei, cu suma de 30.000 lei reprezentand daune morale; M.C., fratele victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale; si I.N., sora victimei, cu suma de 10.000 lei reprezentand daune materiale si suma de 30.000 lei reprezentand daune morale.
In sus?inerea preten?iilor, au depus la dosar inscrisuri.
3.Din probele administrate in cauza rezulta ca la inmormantarea victimei M.A., la care au participat peste 100 persoane, au fost facute cheltuieli specifice, aceasta fiind organizata dupa obiceiul locului, impar?indu-se prosoape ?i pachete cu alimente, batiste ?i lumanari, alte cheltuieli reprezentand contravaloarea crucii, a co?ciugului, respectiv a hainelor ?i a lumanarilor, plata groparilor, a preotului ?i a dascalului; la masa de pomenire de dupa inmormantare au participat peste 100 de persoane, ulterior facandu-se pomenile de 6 saptamani, la care au participat peste 50 de persoane, fiind impar?ite paturi, farfurii ?i cani, apoi cele de 3 luni ?i 6 luni, pentru care s-au organizat mese dupa acela?i ritual. Saptamanal, in postul Pa?telui, par?ile civile au facut coliva pentru biserica, au ?inut sarindarul, facandu-se pachete cu fructe, cornuri, alimente ?i dulciuri. Toate aceste cheltuieli au fost sus?inute de par?ile civile M.S., M.N., M.C. si I.N., care au cumparat ?i animale de la al?i sateni ?i s-au imprumutat cu diferite sume de bani de la Banica Nicolae ?i Cre?u Smaranda.
Cu privire la pretentiile referitoare la daunele materiale, este de remarcat ca tribunalul nu poate face nicio speculatie cu privire la cheltuielile pe care par?ile civile le vor efectua pentru pomenile ulterioare constituirii ca par?i civile. Ca atare, sub acest aspect, prejudiciul material produs partilor civile nu este cert. In orice caz, potrivit art. 27 alin.6 C.pr.pen., par?ile civile pot introduce ac?iune la instan?a civila pentru repararea prejudiciului nascut dupa constituirea ca parte civila
In ceea ce priveste prejudiciul material rezultat din cheltuielile facute de catre partile civile pentru inmormantarea victimei ?i pentru pomenile tradi?ionale pana la constituirea ca par?i civile, instan?a constata existen?a legaturii de cauzalitate intre infractiunea savarsita si acest prejudiciu, care nu a fost reparat inca.
Dat fiind contextul special in care au fost facute, aceste cheltuieli nu au putut fi probate in intregime de catre par?ile civile, fiind insa cert ca inmormantarea victimei ?i pomenile tradi?ionale pana la constituirea ca par?i civile au generat o serie de cheltuieli. Statuand in echitate, instan?a acorda par?ilor civile o suma totala de 10.000 lei cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale, respectiv cate 2.500 lei pentru par?ile civile M.S., M.N., M.C. si I.N.
4. Spre deosebire de despagubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe baza de probe, cele pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluarii instantei de judecata.
In cazul infractiunilor contra persoanei, evaluarea despagubirilor pentru daune morale - in scopul de a nu fi una pur subiectiva sau de a nu tinde catre o imbogatire fara just temei - trebuie sa tina seama de suferintele fizice si morale susceptibil in mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta savarsita de inculpat, precum si de toate consecintele acesteia, relevate de probe administrate.
De asemenea, raspunderea civila delictuala este guvernata de principiul repararii integrale a prejudiciului material si moral cauzat prin fapta savarsita si, prin urmare, cuantumul despagubirilor nu poate fi limitat in raport cu posibilitatile de plata ale inculpatului.
In lumina circumstantelor cauzei, este indiscutabil ca partile civile au suferit o trauma psihica ca urmare a infractiunii savarsite de catre inculpat, prin pierderea fiului, respectiv a fratelui lor, cu care gospodareau impreuna, iar insasi constatarea savarsirii infractiunii ?i condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8(opt) luni inchisoare nu reprezinta, in sine, o satisfactie echitabila suficienta pentru partile civile.
Prin urmare, luand in considerare aspectele posibil de cuantificat implicate in evaluarea pierderii partilor civile (trauma psihica ?i ?ocul emo?ional produse prin pierderea fiului, respectiv a fratelui, cu care gospodareau impreuna, modalitatea in care s-a produs uciderea acestuia), tribunalul va acorda partilor civile sumele de bani solicitate pentru prejudiciul moral, respectiv cate 50.000 lei pentru par?ile civile M.S. ?i M.N., respectiv cate 30.000 lei pentru par?ile civile M.V., M.C. si I.N., sume de bani care reprezinta o justa ?i echitabila despagubire, apta atat sa dea satisfactie morala par?ilor civile, cat ?i sa nu constituie o imbogatire fara justa cauza a acestora.
5. Pentru aceste considerente, in baza art.397 alin.1 corob. cu art.19 si art.25 C.pr.pen, va admite in parte actiunile civile formulate de par?ile civile M.S., M.N., M.V., M.C. si I.N., in contradictoriu cu inculpatul plt.maj. B.C..
Va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C.:
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.S.;
-la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.N.;
-la plata sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.V.;
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.C.; si
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila I.N..
Va respinge, ca nefondate, restul pretentiilor civile.
V. 1.Potrivit art.274 alin.1 C.pr.pen, in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanare a aplicarii pedepsei sau renuntare la aplicarea pedepsei, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu exceptia cheltuielilor privind avocatii din oficiu si interpretii desemnati de organele judiciare, care raman in sarcina statului, iar potrivit art. 276 alin.1 C.pr.pen., in caz de condamnare, renuntare la urmarirea penala, renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, inculpatul este obligat sa plateasca persoanei vatamate, precum si partii civile careia i s-a admis actiunea civila cheltuielile judiciare facute de acestea. Pe de alta parte, in ceea ce prive?te cheltuielile judiciare facute de par?ile civile, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, partea nu poate obtine rambursarea cheltuielilor sale de judecata decat in masura in care a dovedit realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al acestora (de ex. Cauza Paun v. Romania, Cauza Atanasiu v. Romania).
Potrivit actului desesizare a instantei, pentru faza de urmarire penala s-au stabilit cheltuieli judiciare in suma totala de 6.000 lei.
In procedura de camera preliminara ?i de judecata in prima instan?a se stabilesc cheltuieli de judecata in cuantum de 1.000 lei, la care se adauga sumele reprezentand onorariul cuvenit aparatorului din oficiu pana la prezentarea aparatorului ales, sume care s-au avansat fondurile Ministerului Justitiei.
Potrivit inscrisurilor depuse de par?ile civile M.S. ?i M.N., acestea au achitat aparatorului ales suma de 2.000 lei, cu titlu de onorariu de avocat, fiind dovedita realitatea cheltuielilor judiciare. Pe de alta parte, instan?a constata ca acestea au fost necesare ?i, fa?a de obiectul cauzei ?i activitatea desfa?urata de aparatorul ales, sunt rezonabile.
2. Pentru aceste motive, in baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.pr.pen. va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 7.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, iar in baza art. 398 rap. la art. 276 alin. (1) C.pr.pen. va obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 2.000 lei catre par?ile civile M.S. ?i M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare.
3. Potrivit art. 408 alin.1 ?i art.410 alin.1 C.pr.pen, hotararea poate fi atacata cu apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
In baza art. 396 alin. (1), (2) si (10) C.pr.pen. condamna pe inculpatul plt.maj. B.C. (…), la pedeapsa de 8(opt) ani ?i 8 (opt) luni inchisoare pentru savar?irea infrac?iunii de omor prev. de art.188 alin.1 C.pen.
In baza art.67 ?i art.69 alin.1 ?i 3 C.pen. aplica inculpatului plt.maj. B.C. pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale ?i pedeapsa complementara a degradarii militare.
In baza art. 65 C.pen. interzice inculpatului plt.maj. B.C. drepturile prev. de art.66 alin.1 lit.a), b), d) ?i f) C.pen. cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art.399 alin.1 C.pr.pen. mentine masura arestarii preventive fata de inculpatul plt.maj. B.C..
In baza art.72 alin.1 C.pen. computa din durata pedepsei inchisorii pronun?ate perioada re?inerii incepand cu data de 15.01.2015 pana la data de 16.01.2015 ?i perioada arestarii preventive de la 16.01.2015 la zi.
In baza art.108 lit.d) C.pen. rap. la art.112 alin.1 lit. b) C.pen. dispune confiscarea speciala de la inculpatul plt.maj. B.C. a urmatoarelor bunuri (corpuri delicte) aflate in coletul sigilat cu sigiliul M.I. nr. 29873, aplicat pe ceara rosie, astfel:
- trei fragmente de lemn, esenta salcam: un fragment in lungime de 28 cm, un fragment in lungime de 78 cm si diametru de 4,9 cm avand la unul din capete urme de taiere cu un obiect taietor despicator si un fragment in lungime de 78 cm si diametrul de 4,2 cm (colet nr. 2 sigilat cu sigiliul M.I. nr. 36741).
- patru fragmente siret de culoare neagra, ce prezinta urme de taiere (ambalate in plicul nr. 1, sigilat cu sigiliul M.I. nr. 17552, aplicat cu ceara rosie)
In baza art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului national de date genetice judiciare dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul plt.maj. B.C., in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
In baza art.397 alin.1 corob. cu art.19 si art.25 C.pr.pen, admite in parte actiunile civile formulate de par?ile civile M.S. (…), M.N. (…), M.V. (…), M.C. (…) si I.N. (…), in contradictoriu cu inculpatul plt.maj. B.C.
Obliga pe inculpatul plt.maj. B.C.:
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.S.;
-la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 50.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.N.;
-la plata sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.V.;
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila M.C.; si
- la plata sumei de 2.500 lei, despagubiri civile pentru daune materiale ?i a sumei de 30.000 lei, despagubiri civile pentru daune morale, catre partea civila I.N..
Respinge, ca nefondate, restul pretentiilor civile.
In baza art. 398 rap. la art. 274 alin. (1) C.pr.pen. obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 7.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 398 rap. la art. 276 alin. (1) C.pr.pen. obliga pe inculpatul plt.maj. B.C. la plata sumei de 2.000 lei catre par?ile civile M.S. ?i M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.04.2015
NOTA : Prin decizia penala nr.82/24.09.2015 Curtea Militara de Appel a admis apelul declarat de inculpatul plt.maj. B.C. impotriva sentin?ei nr.21 pronun?ata la 29 aprilie 2015 de Tribunalul Militar Bucure?ti.
A desfiin?at in parte sentin?a primei instan?e ?i in consecin?a:
A schimbat incadrarea juridica din infrac?iunea de omor, prev. de art.188 alin.(1) C.pen. in infrac?iunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, prev. de art.195 C.pen. ?i, in baza acestui text de lege raportat la art.396 alin.(1), (2) ?i (10) C.pr.pen. a condamnat pe inculpatul plt.maj. B.C.la pedeapsa inchisorii de 4 ani.
A inlaturat aplicarea pedepsei complementare a degradarii militare.
A computat din durata pedepsei inchisorii aplicate perioada re?inerii incepand cu 15 ianuarie 2015 pana la 16 ianuarie 2015 ?i perioada arestarii preventive de la 16 ianuarie 2015 la zi.
A men?inut masura arestarii preventive.
A redus despagubirile civile pentru daunele morale dupa cum urmeaza:
- de la 50.000 lei la 20.000 lei catre partea civila M.S.;
- de la 50.000 lei la 20.000 lei catre partea civila M.N.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila M.V.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila M.C.;
- de la 30.000 lei la 10.000 lei catre partea civila I.N.
A mentn?ine celelalte dispozi?ii ale sentin?ei atacate.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului in care se include ?i onorariul aparatorului desemnat din oficiu.
Pentru a pronunta aceasa decizie, instanta de control judiciar a retinut urmatoarele :
Curtea in temeiul art.420 alin.(8) C.pr.pen. verificand hotararea atacata pe baza lucrarilor ?i a materialului din dosarul cauzei precum ?i a probelor administrate in fa?a instan?ei de apel constata:
Instan?a de fond pe baza probelor administrate a stabilit situa?ia de fapt a carui rezultat este necontestat de par?ile din prezenta cauza.
In fa?a instan?ei de apel inculpatul a precizat in declara?ia sa din data de 23 septembrie 2015 printre alte aspecte, urmatoarele: „Discu?iile cu victima asupra tractorului au degenerat, mi-a adresat injurii ?i a incercat sa fuga; incercand sa il re?in am fugit dupa el ?i el s-a intors spre mine incercand sa ma loveasca cu obiectul pe care il avea in mana. ?i eu aveam in mana un ba? ?i l-am lovit sa il imobilizez, am incercat sa il lovesc in mana dar lovitura a rico?at in cap. Ne-am batut, am reu?it sa il imobilizez ?i l-am legat cu un ?iret pe care il aveam la mine pentru ca cu el porneam motorul la batoza. Am vazut ca ii curge sange de la cap ?i am incercat sa il bandajez cu tricoul. A venit poli?ia, l-am predat ?i dupa ce am ajuns acasa am aflat ca fusese dus la spital.
Arat instan?ei ca nu am vrut sa il omor ci doar sa il imobilizez ?i sa il predau poli?iei.
Arat ca ba?ul cu care l-am lovit l-am luat de jos cand am alergat dupa el. Nu m-am pregatit in nici un fel cu vreun baston sau altceva. Nu m-am gandit ca a? putea sa il omor cu acel ba?. Arat ca nu imi prea dau seama cum l-am lovit, l-am lovit in umar, a ridicat mana ?i lovitura a rico?at la cap.”
Din concluziile raportului medico-legal nr.204 din 14 iulie 2014 intocmit de Serviciul medico-legal jude?ean Buzau rezulta ca moartea numitului Manea Adrian a fost violenta, s-a datorat ?ocului traumatic ?i hemoragic, consecin?a unui politraumatism recent, cu fractura deschisa craniana ?i hematoame intersti?iale masive care au legatura de cauzalitate directa necondi?ionata cu decesul.
Latura subiectiva a infrac?iunii de omor consta in inten?ia de a ucide un om. Aceasta se manifesta atat sub forma inten?iei directe cat ?i a inten?iei indirecte dupa cum infractorul prevede ca fapta sa (comisiva sau omisiva) va produce ca rezultat moartea unei persoane ?i dore?te sau voie?te producerea acesteia ori de?i nu o dore?te o accepta in mod con?tient.
Inten?ia de a ucide se poate stabili fie in mod direct din recunoa?terea faptuitorului sau din alte probe directe, fie din complexul imprejurarilor de fapt privitoare la modul de savar?ire a faptei.
Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte prev. de art.195 C.pen. constituie sub aspect subiectiv o infrac?iune praeterinten?ionala. Ea se savar?e?te cu praeterinten?ie (inten?ie depa?ita) caracterizata prin aceea ca lovirea sau vatamarile corporale sunt savar?ite cu inten?ia de a lovi sau vatama, dar rezultatul mortal (care a depa?it aceasta previziune) se imputa cu titlu de culpa.
In tot cursul procesului inculpatul a sus?inut ca a savar?it o infrac?iune praeterinten?ionala intrucat, a?a cum rezulta din ansamblul materialului probator, nu a inten?ionat uciderea vreunei persoane in general ?i nici a victimei in mod concret.
Inculpatul a
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Omor
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010