Inselaciune, elemente constitutive.

Inselaciune, elemente constitutive.
                                   

Fapta unei persoane care sub diferite pretexte  convinge alte persoane  ca le poate scapa de orice problema personala sau de alta natura, cum ar fi vraji sau farmece,    spunandu-le ca trebuie sa-si scoata bijuteriile, telefonul mobil sau orice alte bunuri de valoare pe care sa le aseze intr-o batista de a sa si ulterior sa le inlocuiasca cu alte bunuri fara valoare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma simpla.
                               
                                                                           Curtea de Apel Ploiesti, Sectia Penala si
  pentru cauze cu minori si de familie
                                                         Decizia penala nr. 719/R din 20 mai 2011  
Prin sentinta penala nr. 158 din 15.02.2011 a Judecatoriei Buzau, in baza art. 215, alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 si art. 37 lit. a) Cod penal a fost condamnata inculpata M.D. la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru infractiunea de inselaciune, savarsita in dauna partilor vatamate F.A.G., D.F. si A.M.
In baza  art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatei drepturile prevazute de art. 64 alin. lit. a, teza a II-a  si lit. b Cod penal incepand cu data ramanerii definitive a hotararii si pana la terminarea executarii pedepsei.
In baza art. 14, alin. 3, lit. b, Cod procedura penala cu referire la art. 998, Cod civil inculpata a fost obligata la 2800 lei despagubiri civile reprezentand daune materiale catre partea vatamata F.A.G., la 2100 lei despagubiri civile reprezentand daune materiale catre partea vatamata D.F. si la 900 lei  despagubiri civile reprezentand daune materiale catre partea vatamata A.M.
Pentru a pronunta aceasta hotarare prima instanta a retinut ca in ziua de 22.04.2008, in jurul orei 08.40, partea vatamata F.A.G., eleva in clasa a XII-a la C.E. Buzau, se deplasa catre scoala. In fata bisericii "Sf. Ingeri" a fost acostata de o persoana de sex feminin, care a intrebat-o cat este ora. Dupa ce i-a raspuns, drept multumire, persoana respectiva i-a propus sa o scape de problemele din viata, spunandu-i partii vatamate ca si-a dat seama ca este vrajita. Partea vatamata a fost de acord  cu propunerea si dupa ce s-au asezat pe o banca din parculetul din fata bisericii, persoana respectiva a determinat-o sa-si scoata mai intai inelul, apoi cerceii si sa le puna impreuna cu telefonul mobil marca LG pe o batista pe care femeia o avea la ea. Partea vatamata i-a inmanat bunurile, iar persoana respectiva le-a pus mai intai intr-o hartie, apoi in batista, pe care a impaturit-o, a legat-o cu o ata, dupa care le-a impaturit in alte doua batiste.
Dupa descantec, persoana respectiva i-a dat pachetul rezultat si i-a spus sa mearga la scoala, ca i-a rezolvat toate problemele. Dupa ce a plecat, partea vatamata, a desfacut batistele, ocazie cu care a constatat ca in interior se aflau mai multe bucati din lemn.
In ziua de 07.06.2008, in jurul orei 10.00, partea vatamata D.F. se afla la intersectia str. N. B. cu str. O., din Buzau, moment in care o persoana de etnie rroma a intrebat-o daca are cunostinta de vreun cabinet stomatologic. Intrucat partea vatamata nu locuia in oras, i-a raspuns persoanei respective ca nu stie, insa femeia de etnie rroma i-a spus ca este trista si fermecata de o femeie si ca ea poate sa o descante, determinand-o astfel pe partea vatamata sa-si scoata inelele, verigheta, lantisorul si cerceii de aur si sa le tina in palma.
Ulterior, femeia de etnie rroma i-a luat bijuteriile din mana, spunandu-i ca nu trebuie sa aiba aur in timpul descantecului si le-a pus intr-o bucata de material textil, le-a legat cu un elastic, apoi i le-a dat partii vatamate spunandu-i sa le stranga in mana circa 15-20 minute, dupa care a plecat. Dupa circa 50 de metri, partea vatamata D.F. a desfacut pachetul si a constatat ca bijuteriile ii fusesera substituite cu niste pietricele.
In ziua de 18.09.2008, in jurul orei 18.00, partea vatamata A.M. se afla in zona Baroului de Avocati Buzau si intrucat se simtea rau, s-a asezat pe o banca din parcul din apropiere, moment in care a fost acostata de catre o femeie de etnie rroma, care a intrebat-o daca are cunostinta de vreun cabinet stomatologic. Dupa ce partea vatamata i-a explicat cum sa ajunga la cabinet, femeia de etnie rroma s-a oferit sa o ajute, vazand ca partea vatamata nu se simtea bine, sens in care i-a zis ca ii va spune doar "Tatal Nostru". Partea vatamata a fost de acord, iar femeia de etnie rroma a determinat-o sa-si scoata inelele si cerceii din aur si sa le infasoare in puloverul pe care il purta la baza bustului, sub pretextul ca purtand aur, descantecul nu isi facea efectul. Dupa ce a pus bijuteriile in pulover, femeia de etnie rroma a inceput descantecul, tinand mainile peste mana partii vatamate cu care tinea bijuteriile in pulover, iar dupa ce a terminat descantecul s-a ridicat si a plecat. La scurt timp dupa plecarea femeii de etnie rroma, partea vatamata a constatat ca bijuteriile ii fusesera substituite cu niste bucati de castane si un bilet de maxi taxi mototolit.
Partile vatamate  au retinut bine semnalmentele persoanei care le-a inselat, astfel ca au indicat cu certitudine ca autoarea infractiunii de inselaciune a fost inculpata M.D.  persoana ale carei fotografii le-au fost prezentate de catre organele de politie.
Situatia de fapt astfel retinuta s-a stabilit prin coroborarea declaratiilor partilor vatamate cu declaratia data in fata instantei de catre inculpata M.D., care a recunoscut ca a fost in Buzau si a oprit trei femei pe strada, dar care  a descris alta modalitate de producere a faptei, facandu-se trimitere si la  testarea cu aparatul poligraf a inculpatei din care a rezultat ca la intrebarile relevante ale cauzei, au fost evidentiate reactii specifice comportamentului simulat.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpata M.D.,  criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand casarea ei si achitarea sa pentru infractiunea de inselaciune, intrucat nu sunt probe suficiente de vinovatie.
Examinand hotararea atacata in raport de probele administrate in cauza, de criticile invocate, dar si din oficiu, conform art. 3856 alin.3 Cod procedura penala, Curtea a constatat ca recursul este nefondat.
In ceea ce priveste situatia de fapt aceasta a fost corect retinuta de prima instanta. Din probele administrate rezulta ca la datele de 22.04.2008, 07.06.2008, 18.09.2008, folosind acelasi mod de operare, inculpata intra in vorba cu partile vatamate sub diferite pretexte, apoi le convingea ca le poate scapa de orice problema personala sau de alta natura. In acest sens inculpata le inducea in eroare pe partile vatamate spunandu-le ca trebuie sa-si scoata bijuteriile, telefonul mobil sau orice alte bunuri pentru a le putea ajuta, dupa care trecea la asa-zisul descantec.
Dupa terminarea procesului de inselatorie prin descantec, partile vatamate isi dadeau seama ca in locul bunurilor impaturite initial intr-o batista erau pietre, castane, bucati de hartie mototolita etc. numai ca era prea tarziu, inculpata indepartandu-se in graba.
Cele trei parti vatamate au recunoscut-o pe inculpata dupa fotografiile prezentate de organele de politie, iar in declaratiile lor au descris in detaliu modul cum au fost pacalite de inculpata, declaratii ce se coroboreaza atat intre ele cat si in parte cu declaratia data de inculpata in fata primei instante, unde a aratat ca a fost in municipiul Buzau, s-a intalnit cu trei femei, dar nu a recunoscut faptele asa cum i se imputa.
De asemenea, s-a apreciat ca faptele comise de catre inculpata au fost corect incadrate juridic, ele intrunind elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. de art. 215 alin.1 cu art. 41 alin.2 Cod penal.
Fata de toate aceste considerente si neconstatand alte motive de nelegalitate si/sau netemeinicie, Curtea, in baza art. 38515 pct.1 lit. b) Cod procedura penala, a respins ca nefondat recursul inculpatei.