Minor. Dreptul parintelui divortat de a avea legaturi personale cu minorul. Interesul superior al copilului.

Parintelui divortat caruia i s-a incredintat copilul nu i se poate contesta dreptul  de a avea legaturi personale cu acesta , precum si  de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala, in acest sens dispunand prevederile art.43 alin.3 din  Codul familiei. Singura cerinta care trebuie respectata intr-o astfel de situatie este cea impusa de art.97 alin.2 din Codul familiei, respectiv aceea ca drepturile parintesti sa fie exercitate numai in  interesul copilului.
Exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu copilul minor trebuie sa se faca numai in conditii care sa nu-l influenteze negativ pe  acesta din urma, dar si in imprejurari care sa nu constituie o restrangere a acestui drept pentru parintele caruia  nu i-a fost  incredintat copilul cu ocazia divortului, precum vizitarea acestuia doar la domiciliul mamei si in prezenta acesteia.

Prin sentinta civila nr. 1239/14 decembrie 2006, Judecatoria Sighisoara a admis in parte actiunea civila precizata a reclamantei S. A. in contradictoriu cu paratul S. Z. si Autoritatea Tutelara S., si tot in parte cererea reconventionala formulata intre aceleasi parti si, drept consecinta:
- a declarat desfacuta, din vina ambilor soti, casatoria partilor incheiata si inregistrata sub nr. 49/20 octombrie 2001 la Starea civila  S.;
- a dispus revenirea reclamantei la numele purtat anterior casatoriei;
- a incredintat reclamantei spre crestere si educare pe minora S. A. nascuta la 19 ianuarie 2003 si a obligat paratul-reclamant reconventional la plata catre reclamanta-parata reconventionala, a unei pensii de intretinere lunare de 70 RON, pentru aceeasi minora, incepand cu data introducerii actiunii si pana la majoratul minorei;
- in baza art. 246 Cod procedura civila, a luat act de renuntarea reclamantei la judecata capatului de cerere avand a obiect evacuare;
- a incuviintat reclamantului reconventional, sa aiba legaturi personale cu minora A., nascuta 19 ianuarie 2003, dupa cum urmeaza: bilunar, in prima saptamana a lunii in ziua de sambata intre orele 10,00 - 16,00, si in a treia saptamana a lunii, duminica intre orele 10,00 - 16,00, fara posibilitatea luarii minorei de la domiciliu, iar in vacanta mare in prima luna a vacantei integral, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliu;
- a compensat cheltuielile de judecata ale partilor.
De asemenea, s-a luat act de cererea partilor pentru nemotivarea hotararii in ceea ce priveste desfacerea casatoriei.
In adoptarea acestei solutii, prima instanta a retinut ca partile s-au casatorit in data de 20 octombrie 2001 in orasul Sovata, din casatorie rezultand minora A., nascuta la data de 19 ianuarie 2003. Instanta a apreciat ca din cauza neintelegerilor dintre parti continuarea casatoriei nu mai este posibila, de destramarea relatiilor de familie facandu-se vinovati ambii soti. In privinta minorei, dupa administrarea probelor, instanta a apreciat ca este in interesul acesteia sa fie incredintata spre crestere si educare mamei. La  stabilirea programului de vizitare a minorei de catre reclamantul-reconventional s-a tinut seama de varsta acesteia, de programul de educatie al acesteia si de legaturile afective dintre minora si tatal sau.
Impotriva hotararii anterior descrise au declarat apel ambele parti, caile de atac fiind respinse ca nefondate prin decizia civila nr. 188/29 mai 2007 a Tribunalului Mures, in baza urmatoarelor considerente:
Pretentia reclamantului reconventional de a se stabili un program de vizitare a minorei mai amplu, bilunar, de sambata de la ora 10 pana duminica la  ora 16,  nu este admisibila in prezent. Varsta relativ redusa a minorei si legaturile afective mai puternice dintre mama si fetita, fac inoportuna modificarea programului de vizitare a minorei, asa cum a fost stabilit de catre judecatorie.
Referitor la apelul declarat de reclamanta parata-reconventionala, s-a apreciat ca programul de vizitare a minorei, stabilit de judecatorie, este potrivit cu varsta minorei si cu necesitatea pastrarii unor legaturi personale firesti a paratului cu minora. Faptul ca minora urmeaza sa petreaca la domiciliul paratului doua nopti in fiecare luna nu este de natura sa afecteze starea de sanatate a acesteia.
Avand in vedere aceste argumente, tribunalul a respins ca nefondate cele doua apeluri, compensand cheltuielile de judecata efectuate de parti.
Impotriva acestei solutii a declarat recurs paratul-reclamant reconventional, solicitand stabilirea unui program de vizitare a minorei, cu ridicarea acesteia de la domiciliul mamei, lunar, in prima si a treia saptamana, de sambata de la orele 10, pana duminica la orele 16, precum si o luna in timpul vacantei de vara, in prima parte a acesteia.
In motivarea recursului s-a invocat prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedura civila, sustinandu-se ca decizia instantei de apel este netemeinica, intrucat cuprinde motive contradictorii, respingandu-se apelul declarat de parat, desi in cuprinsul considerentelor s-a aratat ca starea de sanatate a minorei nu este afectata daca aceasta urmeaza sa petreaca la domiciliul tatalui doua nopti in fiecare luna.
Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, parata s-a opus admiterii recursului, aratand ca minora urmeaza cursuri de invatare a limbii romane si engleze in fiecare sambata, intre orele 18 - 21, imprejurare care face imposibila - fara afectarea programului educational al minorei - stabilirea unei alte modalitati de pastrare de catre tata a legaturilor personale cu aceasta.
Pentru dovedirea acestei sustineri, reclamanta a depus la dosarul cauzei o declaratie autentica data de profesoara minorei,insotita de copia diplomei de licenta si a autorizatiei pentru exercitarea de catre aceasta a activitatii de traducator si interpret pentru limbile engleza si maghiara. De asemenea, a depus inscrisuri care atesta faptul ca minora frecventeaza cursurile Gradinitei nr. 3 - Sovata, sectia maghiara, fiind inscrisa in grupa mare din data de 14 septembrie 2006.
Examinand recursul dedus judecatii, prin raportare la motivele invocate, precum si din oficiu, in limitele prevazute de art. 306 alin. 2 Cod procedura civila, Curtea a constatat ca acesta este intemeiat, astfel ca l-a  admis pentru considerentele relevate in continuare:
In cadrul ocrotirii parintesti, deplina egalitate in drepturi a parintilor in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si indatoririlor fata de copiii minori reprezinta unul dintre principiile de baza proclamate de Codul familiei ( art. 97 alin.1). De aceea, parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul minor nu i se poate contesta dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala, in acest sens dispunand prevederile art. 43 alin. 3 Codul familiei. Singura cerinta care trebuie respectata intr-o astfel de situatie, este cea impusa de art. 97 alin. 2 Codul familiei, respectiv aceea ca drepturile parintesti sa fie exercitate numai in interesul copilului.
Cu referire la acest aspect, atat in practica judiciara, cat si in literatura juridica s-a decis ca exercitarea dreptului parintelui de a avea legaturi personale cu copilul minor trebuie sa se faca nu numai in conditii care sa nu-l influenteze negativ pe acesta din urma, dar si in imprejurari care sa nu constituie o restrangere a acestui drept pentru parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul cu ocazia divortului, precum vizitarea acestuia doar la domiciliul mamei si in prezenta acesteia.
De aceea, Curtea a impartasit punctul de vedere exprimat in literatura de specialitate, in sensul ca masura vizitarii copilului la domiciliul acestuia trebuie luata numai in cazuri extreme, cand interesul copilului o cere si cand ar fi singura masura posibila, de exemplu o boala grava a copilului, care-l impiedica sa comunice altfel cu celalalt parinte.
Cum in speta o atare situatie nu se regaseste si in conditiile in care varsta si starea de sanatate a minorei au permis primelor doua instante sa constate ca fiind pe deplin oportuna si in interesul minorei mentinerea legaturilor personale cu tatal, prin preluarea acesteia de la domiciliul mamei timp de o luna, in perioada vacantei de vara, Curtea retine ca neacordarea aceluiasi drept pe parcursul celorlalte perioade de vizita stabilite - respectiv bilunar, in prima si a treia saptamana din luna, de sambata de la ora 10, pana duminica la ora 16 - nu poate fi interpretata decat ca o restrangere nepermisa a dreptului parintelui caruia nu i-a fost incredintat copilul cu ocazia divortului, de a pastra legaturi personale cu acesta.
De altfel, instanta de apel a si retinut in considerentele hotararii adoptate, ca starea de sanatate a minorei nu va fi afectata daca aceasta urmeaza sa-si petreaca doua nopti pe luna la domiciliul tatalui. In mod surprinzator, insa, apelul paratului a fost respins, desi constatarile instantei erau de natura a conduce spre o solutie de admitere, astfel ca in cauza devin incidente prevederile art. 304 pct. 7 Cod procedura civila, hotararea pronuntata necuprinzand motivele pe care se sprijina solutia, dar cuprinzand, in schimb, motive contradictorii.
De asemenea, decizia instantei de apel apare, in opinia Curtii, ca fiind data si cu aplicarea gresita a legii, respectiv a prevederilor art.43 alin. 3 Codul familiei, atragand, astfel, incidenta prevederilor art.304 pct.9 Cod procedura civila, deoarece formarea si consolidarea unei legaturi afective intre tata si fiica nu poate fi realizata in mod firesc, pe parcursul anului, fara preluarea acesteia de la domiciliul mamei (cu exceptia unei luni in vacanta de vara).
In ceea ce priveste dovezile invocate in aparare de catre mama-reclamanta, Curtea le-a apreciat ca neprezentand  relevanta in cauza, pregatirea extrascolara a minorei putand fi astfel programata incat sa nu impieteze asupra dreptului recunoscut de lege tatalui-parat, de a pastra legaturile personale cu propriul copil si de a veghea la cresterea si educarea sa.
Pentru considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul dedus judecatii si a modificat in parte decizia instantei de apel, in sensul admiterii apelului declarat de parat impotriva hotararii primei instante si schimbarii  partiale a acesteia, cu consecinta incuviintarii ca paratul sa aiba legaturi personale cu minora A., cu drept de ridicare de la domiciliul mamei, astfel:
- in prima si a treia saptamana a lunii, din ziua de sambata, ora 10, pana duminica, la ora 16; 
- in prima luna a vacantei de vara, integral.
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei si deciziei atacate, iar in baza prevederilor art. 274 Cod procedura civila, reclamanta a fost obligata la cheltuieli de judecata in favoarea paratului, suportate in apel si recurs ( doar taxa de timbru, cuantumul onorariului avocatial nefiind dovedit ).