Admisibilitate in contextul in care fata de inculpatul necunoscator al limbii romane se omite asigurarea traducerii procesului penal posibilitatea intelegerii si comunicarii cu instanta.

Prin incheierea penala nr. 79/ 3 martie 2008, pronuntata in dosarul nr. 356/96/2008 a Tribunalului Harghita s-a respins ca nefondata cererea de liberare provizorie pe cautiune formulata de inculpatul G. K.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca prin cererea inregistrata la data de 28.02.2008, inculpatul G. K. a solicitat liberarea provizorie pe cautiune, invocand faptul ca indeplineste conditiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri.
Instanta de fond respinge ca neintemeiata cererea de liberare provizorie pe cautiune, retinand faptul ca din actele dosarului de urmarire penala, rezulta date care evidentiaza necesitatea de a-l impiedica pe inculpat sa savarseasca alte infractiuni si respectiv date ca acesta va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea unor parti sau martori. Se specifica astfel, faptul ca martorii audiati au declarat ca inculpatul are un comportament violent si a mai suferit condamnari  pentru infractiuni cu violenta, fiind cercetat si pentru savarsirea altor infractiuni, respectiv sprijinirea constituirii unui grup organizat in vederea savarsirii de infractiuni in dosarul 137/P/2005 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Targu Mures.
Impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond, in termen legal, a declarat recurs inculpatul G. K.
In motivarea cererii de recurs formulate, a criticat hotararea instantei de fond sub aspectul nelegalitatii, invocand imprejurarea ca i s-a incalcat dreptul de a lua cunostinta de piesele dosarului, respectiv de mersul dezbaterilor, intrucat nu cunoaste limba romana si nu i-a fost asigurat un interpret.
Un al doilea motiv de nelegalitate invocat, vizeaza lipsa temeiului juridic al dispozitiei instantei privind respingerea cererii de liberare pe cautiune.
Precizeaza, de asemenea, ca in mod gresit s-a retinut existenta indiciilor ca inculpatul a-r incerca zadarnicirea aflarii adevarului, si necesitatea impiedicarii acestuia de a savarsi alte infractiuni.
Analizand recursul declarat, prin prisma motivelor invocate si din oficiu, in limitele investirii sale si anume, conform dispozitiilor art. 385 indice 6, 385 indice 8 si respectiv 385 indice 9 Cod procedura penala, se constata urmatoarele:
Consemnarile privind mersul dezbaterilor in camera de consiliu din data de 3 martie 2008, evidentiaza faptul ca desfasurarea acestora s-a realizat in limba romana, conform cerintelor impuse de art. 7 alin.1 Cod procedura penala.
Dispozitiile art. 8 instituie, insa, in sarcina instantei, obligatia de a asigura in mod gratuit partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana ori nu se pot exprima, dreptul de a vorbi precum si dreptul de a pune concluzii in instanta  prin interpret.
Se impune a se observa ca nu a fost garantat inculpatului exercitarea acestui drept, desi acesta nu cunoaste limba romana, instanta omitand in acelasi timp a evidentia inculpatului garantiile procesuale conferite de art. 8 Cod procedura penala.
Imprejurarea ca inculpatul nu a solicitat in mod expres acest lucru, nu este de natura a inlatura obligatia impusa organelor judiciare prin dispozitiile art. 8 Cod procedura penala, cu atat mai mult cu cat este evident ca inculpatul nu cunoaste limba romana, fapt constatat si in cursul solutionarii cauzei la instanta de recurs.
Prevederile art. 8 Cod procedura penala, reglementand nu doar dreptul partii de a vorbi, de a lua cunostinta de piesele dosarului, si de a pune concluzii in instanta prin interpret, ci si obligatia organelor judiciare de a invedera aceste garantii si de a lua masuri in vederea respectarii acestora, subzista in sarcina instantei de fond obligatia asigurarii conditiilor exercitarii acestui drept, in considerarea dispozitiilor art. 6 alin.2 Cod procedura penala, intrucat dreptul instituit prin art. 8 constituie o modalitate de exercitare a dreptului la  aparare.
Astfel, nu se poate vorbi despre garantarea dreptului la aparare, fara existenta unei premize elementare si anume, aceea conform careia acuzatul sa fie in masura sa inteleaga si sa comunice in limba in care  se desfasoara procedura de judecata.
Aceasta este de altfel ratiunea pentru care art. 6 paragraful 3 lit. e din CEDO, instituie dreptul la asistenta gratuita a unui interpret, care constituie in esenta o garantie esentiala a dreptului la un proces echitabil.
In acceptiunea jurisprudentei Curtii Europene, dreptul consacrat prin art. 6 paragraful 3 lit. e din CEDO, presupunand obligatia pozitiva de a exercita chiar controlul valorii interpretarii asigurate ( Hotararea din 28 noiembrie 1978, Luedicke, Belkacem contra Germaniei), cu atat mai mult subzista in sarcina instantei obligatia de a invedera inculpatului care nu intelege limba romana, faptul ca poate folosi limba oficiala prin interpret.
Nerespectarea dispozitiilor art. 6 alin.2 Cod procedura penala, care impune organelor judiciare obligatia asigurarii exercitarii depline a drepturilor procesuale ale partilor precum si a dispozitiilor art. 7 alin.2 si respectiv 8 Cod procedura penala, constituind incalcari ale garantiilor procesuale de natura a asigura dreptul la aparare al inculpatului, potrivit dispozitiilor art. 385 indice 15 pct. 2 lit. c Cod procedura penala, s-a  admis recursul declarat de inculpat si s-a  dispus rejudecarea cauzei de aceeasi instanta, respectiv Tribunalul Harghita.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de fond urmeaza a dispune desemnarea in mod gratuit a unui interpret pentru exercitarea dreptului recunoscut partilor prin art. 8 Cod procedura penala, cerinta impusa de necesitatea respectarii  dreptului la un proces echitabil, in modalitatea consacrata prin art. 6  paragraful 3 lit. e din CEDO.
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs au ramas in sarcina statului.