Omor deosebit de grav. Profanare de morminte. Concurs. Conditii.
(Decizie nr. 59/A din data de 22.05.2009 pronuntata de Curtea de Apel Targu-Mures)Omor deosebit de grav. Profanare de morminte. Concurs. Conditii.
Fapta inculpatului care dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desenat cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc, in scopul ascunderii infractiunii de omor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte, prevazuta de art. 319 Cod penal, aceasta infractiune trebuind retinuta in concurs real cu infractiunea de omor deosebit de grav.
Prin sentinta nr.84/16.03.2009 Tribunalul Mures a in baza art. 334 C. pr. penala a schimbat incadrarea juridica a faptei retinuta in sarcina inculpatului C. C. M. din infractiunea de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prev de art. 174, art. 176 lit b C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen., in infractiunea de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen.
A respins, ca nefondata, cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, formulata de aparatoarea acestuia.
In baza art. 345 alin. 1, 2 C. pr. pen., a condamnat pe inculpatul C. C. M. la pedepsele de:
- 23 (douazecisitrei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- in baza art. 65 alin. 2 rap. la art. 176 alin. 1 teza finala C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani;
- 7 (sapte) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugere, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 217 alin. 1, 4 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- 1,10 ani (un an si 10 luni) inchisoare pentru savarsirea infractiunii de a avea asupra sa, in locuri publice, un obiect taietor-intepator, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 1 ind 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
In baza art. 34 lit. b rap. la art. 33 lit. a C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite, aplicand inculpatului pedeapsa cea mai grea de 23 ani inchisoare, la care i-a adaugat un spor de 2 ani inchisoare, urmand ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de 25 (douazecisicinci) ani inchisoare.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executarii pedepsei inchisorii, exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b si e Cod penal.
In baza art. 35 alin. 1 C. pen., alaturi de pedeapsa rezultanta de 25 ani inchisoare, aplica si pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani.
In baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei inchisorii timpul retinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 23 mai 2008 la zi.
A mentinut starea de arest a acestuia, conf. prev. art. 350 alin. 1 , rap. la art. 148 lit. f Cod procedura pen.
In baza art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 si urm. C. pr. pen. si art. 998 si urm. C. civ, a admis actiunile civile formulate de partile civile G.E. si D. M.
A obligat inculpatul la plata sumelor de 5.200 lei despagubiri materiale si 44.800 lei daune morale catre partea civila G. E, respectiv 5.000 lei despagubiri materiale si 25.000 lei daune morale catre partea civila D.M.
In baza art. 118 lit. b rap. la art. 112 lit. f C. pen., a dispus confiscarea speciala de la inculpat a corpului delict - briceagul gasit asupra lui - depus la camera de corpuri delicte a instantei si inregistrat in registrul special la pozitia nr. 14/2008.
In baza art. 192 alin. 1 C. pr. pen., a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a avut in vedere urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures din data de 03.11.2008, in dosarul de urmarire penala nr. 244/P/2008, inregistrat pe rolul instantei la data de 04.11.2008 sub nr. 2849.1/102/2008 (format vechi 5676/2008), s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului C. C. M., pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. art. 174, art. 176 lit. b C.pen., distrugere, prev.de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si infractiunea de a avea asupra sa, in locuri publice, un obiect taietor-intepator, prev.de art.1 ind.1 alin.1 din Legea nr. 61/1991 rep., toate cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit. a C.pen., dupa ce anterior, la data de 23.05.2008, a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa, pentru savarsirea infractiunilor enumerate mai sus.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca in seara de 22 mai 2008, inculpatul a consumat bauturi alcoolice la locuinta sa, impreuna cu victimele M.E. E. si F. I. E, consateni in com. Hodac, jud.Mures.
Pe fondul consumului de alcool, la un moment dat, intre inculpat si victime a izbucnit un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor din urma, in sensul ca inculpatul - dupa ce a lovit una din victime cu un obiect contondent in zona capului - folosindu-se de un briceag pe care-l avea asupra sa, a aplicat mai multe lovituri ambelor victime, acestea cazand la podea. Cu ajutorul aceluiasi obiect ascutit, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. Apoi, pentru a sterge urmele faptei sale, inculpatul a asezat niste paturi peste cadavre, carora le-a dat foc. A iesit din locuinta cu intentia de a o lasa sa arda, ducandu-se inspre loc. Ibanesti jud.Mures.
Probele administrate in faza de urmarire penala s-au concretizat in: proces verbal de cercetare a locului faptei si plansa foto criminalistica, acte premergatoare, declaratie inculpat, declaratia olografa a inculpatului depusa de inculpat la finalizarea dosarului de urmarire penala, rapoarte medico-legale de autopsie, raport de expertiza biocriminalistica ADN, concluzii provizorii medico-legale, declaratii de martori, proces verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiate partile civile G. E. (fila 37) si D. M. (fila 38), precum si martorii I. V. (filele 59-60), D. V. (fila 80), P.S. M. (fila 81), F. I. (filele 82-83), L. I. (fila 84), S. C. (fila 109) si Z.L. A. (fila 110).
Inculpatul s-a prevalat mai intai de disp art 70 alin 2 C pr pen, in sensul ca nu a dorit sa dea declaratii in fata instantei de judecata (fila 36), dupa care a revenit si a dat declaratie la termenul din 09.03.2009 (fila 111). A depus si un memoriu intitulat « declaratie » (filele 105-108).
S-au depus inscrisuri (filele 41, 52-58) si o hotarare judecatoreasca, in copie (fila 70-73).
S-a intocmit Referat de evaluare de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Mures (filele 100-104) si i s-a asigurat asistenta juridica din oficiu (fila 33).
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 22 mai 2008, inculpatul C.C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte inainte consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E., care i-a cerut bani si s-a intors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a « preparat » spirtul medicinal cu apa si au inceput sa bea. A sosit si a doua victima, F. I. E. aducand alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. Intre inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime
Pe fondul consumului de alcool si a acestor discutii, inculpatul a reusit sa doboare victimele la pamant, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. A aruncat peste cele doua corpuri paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasandu-le sa arda in propria-i locuinta.
A iesit, a imprumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa-si cumpere paine si a plecat la un bar din localitatea vecina Ibanesti, de unde si-a luat o sticla cu bere.
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si echipa de pompieri, in apropierea casei inculpatului existand alte case si anexe gospodaresti, la cca 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din incapere, iar cealalta a ramas in locul in care se afla, in camera, langa pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a intors, fiind vazut mai intai de martorul I. V., martor care a fost atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija, pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra lui un cutit cu maner de corn de cerb, cu lama de aproximativ 20 cm, avand pe el urme de sange.
La intrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca « ele si-au cautat-o », ca-i pare rau ca nu a omorat mai multi.
A fost incatusat si transportat la politia din Reghin, continuand sa afirme ca oricum va primi doar 15 ani de puscarie din care va face numai 7, dupa care se va intoarce, ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si pocneau cand ii lovea cu piciorul.
Din concluziile celor doua Rapoarte de expertiza medico-legala rezulta urmatoarele : "Moartea numitului M. E.E. de 44 ani a fost violenta. Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune, cu hematoame, echimoze, plagi contuze cefalice si plagi taiate superficiale, respectiv penetrante abdominale, cu hemoperitoneu de 800 ml sange prin leziune de mezenter, respectiv infiltrat laringian bilateral stg. si drept, cu fractura de os hioid, precum si de fracturi costale de stern multiple. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce printr-un mecanism complex de loviri directe, repetate, cu corp dur, contondent, precum si prin loviri directe repetate cu corp taietor-intepator (posibil cutit), iar posibil, in final, printr-un mecanism de sugrumare cu mana." Se mai mentioneaza ca "sus-numitul se afla in stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa_ Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Intre leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata".
Referitor la victima F. I. E., de 38 ani, medicii legisti arata ca moartea acestuia "a fost violenta". Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune cu hematoame, echimoze si plagi contuze, respectiv taiate superficial, precum si taiate intepate penetrante, hemoperitoneu de 2000 ml de sange lichid cu leziune de stomac, colon segment transvers, hematom perirenal stg. si leziune renala stg. prin taiere-intepare. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent, strivire-calcare (hematomul plantarului stg.) si prin lovire directa repetata cu corp taietor-intepator (posibil cutit) cu o lama taioasa si varf ascutit (pentru leziunile toraco-abdominale)". Se mai mentioneaza ca sus-numitul "se afla in stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa. Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Intre leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata".
Sub aspectul laturii subiective, instanta constata ca din probele administrate a rezultat o intentie directa a inculpatului de a suprima viata victimelor, avand in vedere intensitatea loviturilor, zona vitala in care au fost aplicate, precum si in raport de obiectul cu care a lovit, ca si atitudinea imediata, aceea de a le desena cruci pe piept cu cutitul si de a-i incendia, dupa ce i-a acoperit cu asternuturile de pe pat. Instanta urmeaza a retine comiterea faptei cu intentie directa.
Instanta a invocat din oficiu schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata prin actul de sesizare, in sensul retinerii recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. b C. pen. si nu a celei postcondamnatorii prev. de art. 37. lit.a C. pen., pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, precum si retinerea agravantei prev. de art. 176 lit. c C. pen., alaturi de agravanta prev. de art. 176 lit. b C. pen.
De asemenea, aparatoarea inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav, in doua infractiuni de omor simplu.
Asupra starii de recidiva, instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din 05 decembrie 2008, in sensul retinerii, pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, a starii de recidiva postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev de art. 37 lit. a Cod penal, cum gresit s-a retinut in actul de sesizare, deoarece la data de 22.05.2008, cand a fost comise cele trei infractiuni, era implinit termenul reprezentand restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile, in urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Asupra celorlalte doua chestiuni, instanta va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor asa cum a fost invocata din oficiu si va respinge cererea formulata de aparatoare, pentru urmatoarele considerente:
Prin actul de sesizare, inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev de art 174, art 176 lit b C pen, respectiv omorul savarsit asupra a doua sau mai multe persoane.
Din fisa de cazier si din copia Sentintei penale nr. 444/16.12.2004 pronuntata de Tribunalul Mures, rezulta ca inculpatul a suferit o condamnare anterioara de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor in forma tentativei, prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen. Ori, practica si doctrina sunt unanime, in sensul ca agravanta prev. de art. 176 lit. c C. pen. (savarsirea faptei de catre o persoana care a mai savarsit un omor) este aplicabila inclusiv in cazul in care prima condamnare priveste savarsirea infractiunii in forma tentativei, fara a fi necesar ca infractiunea sa fi fost fapt consumat, deoarece prin formularea "de catre o persoana care a mai savarsit un omor" se au in vedere disp. art. 144 C. pen., potrivit carora prin savarsirea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa.
In ce priveste cererea formulata de aparatoarea inculpatului, aceasta apare ca neintemeiata, deoarece din materialul probator administrat rezulta fara indoiala ca rezolutia infractionala a inculpatului a fost una singura, din starea de fapt retinuta reiesind ca acesta a lovit alternativ victimele, dupa care le-a aplicat loviturile cu cutitul in mod concomitent
In drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. C. M. de a fi exercitat actiuni de violenta asupra victimelor F. I.E. si M. E.E., folosindu-se de un obiect taietor-intepator, cauzandu-le astfel leziuni traumatice multiple care au condus la decesul lor imediat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a-si fi incendiat propria locuinta, punand in pericol siguranta publica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere in stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 217 alin 1, 4 si 5 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a purta asupra sa, in locuri publice, un obiect intepator-taietor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 1 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Prin urmare instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru savarsirea faptelor retinute in sarcina sa.
La individualizarea judiciara a pedepselor, instanta va tine seama de dispozitiile art. 72 C.pen., analizand separat cele trei infractiuni.
Astfel, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, instanta are in vedere cele doua agravante, respectiv existenta a doua victime si faptul ca inculpatul a mai suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara (Sentinta penala nr. 444/16.12.2004 a Tribunalului Mures). Nu este lipsit de importanta ca si in anul 2003, inculpatul a lovit partea vatamata cu cutitul de 14 ori in zone vitale ale corpului, punandu-i viata in primejdie, salvarea ei datorandu-se in exclusivitate interventiilor medicale de urgenta. Ori, si in prezenta cauza, inculpatul a actionat in mod identic, ba mai mult, le-a desenat victimelor cu cutitul cruci pe piept. Dealtfel chiar el a declarat in fata instantei ca a mai taiat si alte persoane, iar martorii confirma ca era cunoscut cu acest obicei. Ferocitatea de care a dat dovada rezulta si din atitudinea sa ulterioara, regretand ca nu a reusit sa taie si pe alti doi, insa ii va rezolva cand se va intoarce, deoarece va primi doar 15 ani de inchisoare din care va executa numai 7!! manifestand chiar o oarecare satisfactie in urma savarsirii faptelor sale, care reiese si din afirmatiile ca, lovind victimele, acestea pocneau ca niste porci dupa ce au fost prajiti. A mai afirmat ca in penitenciar nu esti vedeta doar cu doua victime!
Si in ce priveste savarsirea infractiunii prev de art 1 ind 1 alin 1 din Legea nr. 61/1991 rep, inculpatul a suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara. Asa cum s-a retinut, era cunoscut ca poarta asupra sa cutit, oamenii fiind ingrijorati sa nu fie si ei taiati. Sustinerea inculpatului potrivit careia cutitul ar fi apartinut uneia dintre victime, nu poate fi retinuta, atata vreme cat cutitul a fost gasit asupra lui.
Aceste doua fapte au produs o puternica tulburare in randul comunitatii.
Simpla recunoastere ulterioara de catre inculpat a savarsirii celor doua infractiuni, nu este de natura a fi retinuta ca o circumstanta atenuanta dintre cele prev. de art. 74 lit. c C. pen., cata vreme acesta nu si-a manifestat regretul, ci dimpotriva, satisfactia pentru ceea ce a facut.
Nici acordul exprimat in fata instantei, potrivit caruia inculpatul se obliga sa achite pretentiile civile, nu reprezinta o circumstanta atenuanta de natura celor prev. de art. 74 lit. b C. pen., deoarece acesta nu a facut nici un demers in acest sens si, neavand un loc de munca, venituri permanente sau bunuri de valoare, fiind constient ca nu va achita despagubirile civile.
Pentru toate aceste considerente, instanta a apreciat ca, in vederea atingerii scopului pedepsei, in conformitate cu disp. art. 52 C. pen., se impune aplicarea cate unei pedepse cu inchisoarea orientata catre maximul special prev de lege.
Argumentul care a determinat instanta sa aleaga pedeapsa inchisorii si nu cea a detentiei pe viata, prevazute alternativ de art. 176 C. pen., este imprejurarea ca si victimele faceau parte din acelasi anturaj cu inculpatul, cunoscute consumatoare de bauturi alcoolice, mai precis spirt medicinal si care au acceptat sa fie in prezenta inculpatului, cunoscut ca o persoana violenta. Acest motiv a format convingerea instantei ca nu se impune stabilirea celor doua pedepse in maximul prevazut de lege, ci doar orientat inspre maxim.
Pentru cea de a treia infractiune, respectiv cea de distrugere, instanta a avut in vedere urmarile relativ minime care s-au produs, respectiv incendierea asternuturilor si a catorva piese de mobilier, dar si urmarile care s-ar fi putut produce, respectiv aprinderea altor case si anexe gospodaresti, ceea ce nu impune aplicarea unei pedepse orientate inspre maximul prevazut de lege.
Pentru fiecare dintre cele trei infractiuni s-a avut in vedere starea de recidiva postexecutorie, precum si starea de concurs real in care au fost savarsite.
De asemenea, instanta a tinut seama si de continutul Referatului de evaluare si de concluziile Raportului de expertiza psihiatrica, din care rezulta ca inculpatul prezinta diagnosticul tulburare de personalitate de tip antisocial, abuzuri etilice, pastreaza capacitatea psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale si are discernamantul pastrat in raport cu fapta pentru care este cercetat (omor deosebit de grav).
Astfel, prima instanta, a procedat in modul aratat in dispozitivul sentintei descris mai sus.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Mures si inculpatul C. C. M.
Parchetul de pe langa Tribunalul Mures solicita admiterea apelului, desfiintarea partiala a hotararii atacate si rejudecand cauza sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice data faptelor in sensul retinerii si a disp. art.319 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii si pentru infractiunea de profanare de morminte, aplicarea detentiei pe viata pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav si mentinerea inculpatului in stare de arest preventiv.
In motivarea apelului parchetul arata ca critica sentinta penala atacata pentru motivul de nelegalitate care vizeaza gresita incadrare juridica data faptelor savarsite de inculpatul C. C. M.
Coroborand declaratiile date de catre inculpat cu declaratiile date de martorii P. S. M, L. l., l.V., F. l. atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii, cu cele date de martorii S. C. si Z. L. in faza cercetarii judecatoresti, cu procesul verbal de cercetare a locului faptei si cu fotografiile judiciare atasate dosarului cauzei, se poate concluziona ca este realizat si continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte, prev. si ped. de art. 391 C.p.
Astfel, s-a constatat in fapt ca inculpatul, dupa ce a aplicat victimelor M. E. E.si F. I.E. lovituri cu un corp contondent si cu un corp taietor - intepator de tipul briceagului, acestea au decedat imediat din cauza leziunilor traumatice multiple produse prin agresiune.
Cu acelasi obiect (briceagul) le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. Le-a acoperit cu paturi luate de pe cele doua paturi din incapere si le-a dat foc, folosind bricheta pe care o avea in buzunar, intrucat nu putea sa doarma din cauza fumului care iesea din cadavre, si-a parasit casa si s-a dus la bar in Ibanesti, unde a cumparat o bere cu banii imprumutati atunci de la un vecin de-al sau (martorul F. C).
Desenarea crucilor pe pieptul celor doua cadavre este o activitate ce este legata de continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte si semnifica o batjocorire a ramasitelor neinsufletite ale acestora, o lipsa de respect fata de memoria celor doi.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea, in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, si aceste acte materiale fiind caracteristice elementului material al infractiunii de profanare de morminte. De asemenea, exista si legatura de cauzalitate intre activitatea infractionala desfasurata de inculpat si urmarea socialmente periculoasa produsa, fiind realizata in integralitate si latura obiectiva a acestei infractiuni.
In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, apreciem ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si incendierea acestora prevazand rezultatul faptei sale, pe care l-a si urmarit.
Astfel, sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte.
In acest sens s-a exprimat printr-un recurs in interesul legii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prin Decizia nr. 35/22.09.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 la data de 13.03.2009 si pe pagina de internet a acestei institutii inca de la pronuntarea sentintei. Aceasta instanta a statuat ca in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte (art. 319 C.p.) este un cadavru, iar inculpatul - prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului - urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, urmeaza sa se retina in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate in recurs in interesul legii fiind obligatorie pentru instante, in temeiul art. 4142 alin. 3 teza ultima C.p.p., parchetul a considerat se impunea sa se faca aplicarea art. 334 C.p.p., in sensul schimbarii incadrarii juridice prin retinerea si a infractiunii prev. si ped. de art. 319 C.p.
Critica sentinta penala atacata si pentru motivul de netemeinicie care vizeaza individualizarea judiciara a pedepsei aplicate pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav.
In efectuarea operatiunii de individualizare judiciara a unei pedepse punctul de plecare il constituie fapta penala, privita in raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecvente posibilitate de prevenire, mod de savarsire, urmari, etc.), iar ca punct final situatia personala a infractorului, privita in raport cu periculozitatea sociala a acestuia, (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedente etc.). Aceasta ordine isi are baza legala in prevederile art. 72 C.p., care - enumerand criteriile de individualizare - indica mai intai gradul de periei social al faptei savarsite si dupa aceea persoana infractorului.
A mai retinut ca este firesc, deci, ca operatiunea de stabilire a pedepsei sa inceapa prin luarea in considerare a infractiunii savarsite si gradul de pericol social concret. Odata acest lucru realizat, urmeaza a fi avuta in vedere persoana infractorului, pentru ca, desi isi are cauza in infractiunea savarsita pedeapsa se adreseaza unui anume infractor, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptabilitate sociala difera de a celorlalti infractori.
Aplicand aceste criterii in concret spetei analizate, a aratat ca prin prisma gravitatii si modului de savarsire a infractiunilor deduse judecatii, periculozitatea sociala a acestora este maxima, prin prisma multiplelor relatii sociale incalcate de inculpat (cele referitoare la dreptul la viata, la integritatea corporala a unor bunuri apartinand membrilor comunitatii din care provine inculpatul, la dreptul de a fi in siguranta in locurile publice).
Din punctul nostru de vedere al parchetului, singura explicatie a incendierii cadavrelor aflate in locuinta sa, este aceea a incercarii de a ascunde savarsirea infractiunii de omor indreptata impotriva a doua victime. Incendiul extinzandu-se, a pus in pericol si integritatea locuintelor aflate in imediata vecinatate a casei inculpatului, declansand starea de pericol public.
De asemenea, a apreciat ca urmarile produse sunt deosebit de grave: actele materiale savarsite de inculpat au dus la decesul in aceleasi imprejurari a doua persoane, s-a folosit de un mijloc care prin el insusi prezinta o periculozitate sporita (incendierea), cu scopul vadit de a-si ascunde faptele si de a nu raspunde penal.
Prin desenarea pe toracele fiecarei victime a unei cruci si incendierea celor doua cadavre a batjocorit ramasitele neinsufletite ale celor doi disparuti, dovedind sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
In ceea ce priveste forma de vinovatie ce caracterizeaza activitatea infractionala a inculpatului, consideram ca este vorba de intentie directa, intrucat acesta a prevazut rezultatul faptelor sale, pe care le-a si urmarit.
Inculpatul nu a dat dovada nici macar de o umbra de parere de rau, de regret pentru ceea ce a facut (a se vedea in acest sens declaratiile date in cursul urmaririi penale si al judecatii de martorii P.S.M., L. I., I. V., F. I., precum si declaratiile date in cursul judecatii de martorii Z. L. si S. C.). Dimpotriva, inculpatul si-a exprimat in mod clar disponibilitatea de a mai savarsi si alte infractiuni de omor (care ar viza nu numai o singura persoana, ci cel putin trei - patru). Persistenta intr-un comportament infractional a fost relevata si de raportul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Mures.
In ceea ce priveste antecedentele inculpatului a aratat ca acesta a savarsit infractiunile care fac obiectul prezentului dosar in stare de recidiva mare postexecutorie, primul termen al recidivei fiind tot o infractiune indreptata contra vietii, ramasa in forma tentativei. Pentru aceasta prima infractiune a fost condamnat prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures, retinandu-se ca inculpatul i-a aplicat acelei parti vatamate 14 lovituri de cutit in zone vitale ale corpului cu un corp taietor intepator (briceag sau cutit), provocat fiind de victima (ce a avut o atitudine necuviincioasa, raportata la memoria mamei defuncte a inculpatului); si in aceasta speta s-a relevat comportamentul agresiv al inculpatului, care - fiind grefat pe un etilism cronic - nu poate fi controlat.
Nici perceptia comunitatii din care provine fata de inculpat nu ii este favorabila, fiind de notorietate ca el purta in permanenta asupra sa un cutit si avea un comportament violent, fiind evitat de vecini (a se vedea declaratiile martorilor P. S.si L.I.).
Insumand toate aceste argumente care au fost dezvoltate pentru analiza atat a periculozitatii sociale a faptelor savarsite, cat si a situatiei personale a inculpatului, parchetul a apreciat ca pedeapsa inchisorii aplicate acestuia pentru infractiunea de omor deosebit de grav nu-si poate atinge scopul prevazut de art. 52 alin. l C.p.
Pedeapsa inchisorii aplicate anterior inculpatului prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures nu l-a reeducat in spiritul respectarii unor minime reguli de convietuire sociala, iar coercitia la care a fost supus nu si-a produs efectele urmarite de organele judiciare.
In continuare dupa liberarea conditionata a dovedit o grava lipsa de respect fata de valorile sociale importante, o disponibilitate neechivoca de a curma in viitor viata si a altor persoane (afirmata dupa savarsirea actualelor infractiuni atat in fata martorilor ascultati, cat si in fata consilierului de probatiune - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Considera ca nu trebuiesc ignorate nici concluziile cuprinse in raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica (filele nr. 141 - 143 dosar urmarire penala), care releva actualele tendinte impulsive si antisociale ale inculpatului, o toleranta scazuta la frustrare, o acumulare de afecte brutale, nesupunere, anarhie si narcisism total.
In plus, consilierul de probatiune subliniaza in raportul de evaluare intocmit (filele nr. 101 - 104 dosar prima instanta) si tendinta acestuia de minimalizare a consecintelor faptelor comise.
Concluziile care sunt formulate de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Mures, coroborate cu raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica si cu celelalte argumente prezentate anterior, construiesc o personalitate a acestui inculpat care va persevera si pe viitor intr-un comportament infractional, agresiv si periculos, imposibil de corectat, in principal datorita lipsei oricarei initiative din partea acestuia (a fost deja sanctionat disciplinar in Penitenciarul Tg. Mures in cursul perioadei arestarii preventive in prezenta cauza pentru automutilare si incalcarea regulamentului de ordine interioara - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Astfel, pentru ca pedeapsa aplicata sa fie in masura sa-si atinga scopul pentru care a fost instituita si in conditiile in care pedeapsa inchisorii s-a dovedit deja a fi ineficienta, parchetul a apreciat ca s-ar impune ca pedeapsa ce i s-ar aplica inculpatului sa fie detentia pe viata, ca cea mai grava dintre cele doua pedepse principale alternative prevazute de norma juridica de incriminare.
Inculpatul, in motivarea apelului solicita reducerea pedepsei aplicate de instanta de fond, aratand ca este adevarat ca a comis faptele de care este acuzat, insa victimele au venit la el acasa, si nu poate sa isi dea seama cum a putut sa le omoare, poate de frica sau tulburat de bautura.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate sub aspectul motivelor de apel si in considerarea disp. art.378 rap. la art.371 Cod pr.penala, Curtea a apreciat ca numai apelul parchetului este fondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la starea de fapt, in mod corect a retinut instanta de fond ca in data de 22 mai 2008 inculpatul C. C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte inainte, consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E.care a cerut bani si s-a intors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a preparat spirtul medicinal cu apa si au inceput sa bea. Apoi, a sosit si a doua victima, F. I. E., care a adus alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. La un moment dat, intre inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si cu privire la pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime.
Pe fondul consumului de alcool si a unor discutii contradictorii, la un moment dat, intre inculpat si victime s-a iscat un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor doua , inculpatul reusind sa doboare victimele la pamant, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului, apoi a aruncat peste cele doua victime paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasandu-le sa arda in propria-i locuinta.
Dupa aceea inculpatul a iesit din locuinta, a imprumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa cumpere paine si a plecat la un bar din localitatea vecina, Ibanesti, de unde si-a luat o sticla de bere .
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si pompieri, in apropierea casei inculpatului existand alte case si anexe gospodaresti, la cca. 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din incapere, iar cealalta a ramas in locul in care se afla in camera, langa pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a intors in locuinta sa, fiind vazut mai intai de martorul I. V., martor atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra sa un cutit cu maner de corn de cerb cu lama de aproximativ 20 cm, avand pe el urme de sange.
La intrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca "ele si-au cautat-o", ca-i pare rau ca nu a omorat mai multi oameni si, "ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si ca pocneau cand ii lovea cu piciorul".
Aceasta stare de fapt este pe deplin dovedita prin probele administrate in cauza, inclusiv prin declaratiile inculpatului date atat in fata primei instante (f.11 d.fond) cat si in fata instantei de apel (f.28 d.apel) , astfel ca aceasta nu suporta nicio critica.
Cu privire la incadrarea juridica, instanta de apel apreciaza ca aceasta este gresita.
Nici organul de urmarire penale si nici prima instanta nu au retinut in sarcina inculpatului si infractiunea de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, cu toate ca in considerentele rechizitoriului era descrisa aceasta fapta.
Potrivit art.319 Cod penal, profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepseste.
A profana un cadavru inseamna a mutila prin orice mijloace un cadavru, inclusiv prin incendiere sau dezmembrare sau a batjocoririi ramasitelor neinsufletite ale acestora.
In speta, asa cum rezulta din probele dosarului, inculpatul dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desemnat acestora cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, astfel ca aceste acte materiale sunt caracteristice elementului material al laturii obiective a infractiunii de profanare de morminte.
Cu privire la latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, instanta de apel apreciaza ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si prin incendierea acestora, astfel ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si l-a si urmarit.
De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca prin decizia nr.35/2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-o decizie pronuntata in interesul legii, a statuat ca in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 din Cod penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrare ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Prin urmare, in drept, fapta inculpatului C.C.M. care la data de 22 mai 2008 a profanat doua cadavre prin desenarea pe pieptul acestora a unor cruci, prin zgarierea tegumentului cu un cutit si prin incendierea acestora prin care a urmarit ascunderea faptei de omor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru aceasta infractiune, instanta va avea in vedere disp. art.72 Cod penal, privind criteriile generale de individualitate a pedepsei, de faptul ca inculpatul este recidivist si ca a recunoscut comiterea acestei infractiuni, astfel ca instanta urmeaza sa-i aplice o pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
Si cel de-al doilea motiv de apel invocat de parchet este fondat.
La individualizarea judiciara a unei pedepse, instanta de judecata trebuie sa aiba ca punct de plecare fapta penala comisa, privita in raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecventa, posibilitate de prevenire, mod de savarsire, urmari, etc.), iar ca punct final, situatia personala a infractorului, privita in raport cu periculozitatea sociala a acestuia (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedentele penale, etc.).
Pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prima instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa de 23 de ani de inchisoare, fara insa a avea in vedere toate criteriile prev. de art.72 Cod penal.
Astfel, in speta, nu s-a avut in vedere gravitatea deosebita a modului de savarsire a faptei comise de inculpat, periculozitatea sociala a acestora fiind extrem de ridicata prin multitudinea de relatii sociale incalcate de inculpat (dreptul la viata, la integritate corporala, la siguranta, etc.), precum si urmarile produse care sunt deosebit de grave, respectiv inculpatul a ucis doua persoane, a incendiat acele doua cadavre, in scopul ascunderii faptei, a desenat pe pieptul fiecarei victime cate o cruce, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, dand dovada de sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
Cu toate ca in apel inculpatul a declarat ca regreta faptele comise, asa cum rezulta din declaratiile martorilor, imediat dupa comiterea faptelor inculpatul nu a dat dovada de nicio parere de rau, de regret, ci dimpotriva a declarat ca ii pare rau ca nu a ucis mai multi oameni.
Acest comportament infractional rezulta si din raportul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Mures, care concluzioneaza ca inculpatul va persista in comportamentul infractional (f.101-104 d.fond).
De asemenea, prima instanta de judecata nu a avut in vedere si antecedentele penale ale inculpatului, care este recidivist si a mai fost condamnat pentru o infractiune de omor, in forma tentativei. Astfel, prin sentinta penala nr.444 din 16.12.2004, ramasa definitiva prin decizia penala nr.12/A/28.01.2005 a Curtii de Apel Tg.Mures, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare, retinandu-se ca in data de 07.11.2003, in jurul orelor 21,00 inculpatul C. C. M. i-a aplicat partii vatamate F. Z. un numar de 14 lovituri de cutit, viata victimei fiind salvata doar datorita interventiei medicale prompte si rapid aplicate.
Pentru toate argumentele aratate mai sus, si avand in vedere disp. art.72 Cod penal, apreciem ca pedeapsa de 23 de ani inchisoare aplicata inculpatului de catre prima instanta pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, nu este suficienta, intrucat aceasta pedeapsa nu-si poate atinge scopul prev.de art.52 alin.1 Cod penal, astfel ca urmeaza a i se aplica inculpatului pedeapsa detentiunii pe viata.
De asemenea, instanta de apel apreciaza ca schimbarea incadrarii juridice operata de prima instanta este corecta, deoarece inculpatul se afla in stare de recidiva postexecutorie prev. de art.37 lit.b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, intrucat la data savarsirii infractiunilor era indeplinit termenul reprezentand restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile in urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Totodata, in mod corect, prima instanta a respins cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din omor deosebit de grav in doua infractiuni de omor simplu, intrucat din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a savarsit infractiunea de omor deosebit de grav, si de altfel, aceasta cerere nici nu a mai fost reiterata in apel.
Cu privire la apelul inculpatului instanta apreciaza ca acesta nu este fondat, avand in vedere considerentele expuse mai sus, astfel ca nu se impune reducerea pedepsei aplicate de catre instanta de fond, ci dimpotriva.
Fata de considerentele expuse Curtea, in baza art.379 pct. 2 lit.a Cod pr.penala a admis apelul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures, sa desfiinteze in parte hotararea atacata si rejudecand cauza;
In baza art.334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul C. C. M. a fost dedus judecatii, din infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal si purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.a) Cod penal, in infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal, purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 si profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.b) Cod penal si sa dispuna condamnarea inculpatului C. C. M, la pedeapsa detentiunii pe viata pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174, art.176 lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, precum si condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 Cod penal.
De asemenea, a mentinut pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugere, prev. de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de port fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 republicata, aplicate de prima instanta.
In baza art.34 lit.b) raportat la art.33 lit.a) Cod penal, a dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta hotarare si cele mentinute, aplicand inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv detentiunea pe viata si a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, ca pedeapsa complementara.
Totodata, a mentinut dispozitiile din hotararea primei instante privind schimbarea incadrarii juridice, a respingerii cererii inculpatului de schimbare a incadrarii juridice a faptelor, solutionarea laturii civile a cauzei si confiscarea speciala si sa inlature din aceasta hotarare dispozitiile privind aplicarea sporului de 2 ani inchisoare si a pedepsei de 23 ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav.
In baza art.381 Cod procedura penala, urmeaza sa mentina inculpatul in stare de arest preventiv avand in vedere ca temeiurile care au determinat arestarea acestuia impun in continuare privarea de libertate a inculpatului si sa deduca din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv al inculpatului incepand cu data de 16 martie 2009 pana la zi.
In baza art. 379 pct. 1 lit.b Cod pr.penala, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului cu privire la aceeasi hotarare.
In baza art.192 alin. 2 Cod pr.penala a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare partiale in favoarea statului, celelalte cheltuieli judiciare vor ramane in sarcina statului, conform art.192 alin.3 Cod pr.penala.
Fapta inculpatului care dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desenat cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc, in scopul ascunderii infractiunii de omor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte, prevazuta de art. 319 Cod penal, aceasta infractiune trebuind retinuta in concurs real cu infractiunea de omor deosebit de grav.
Prin sentinta nr.84/16.03.2009 Tribunalul Mures a in baza art. 334 C. pr. penala a schimbat incadrarea juridica a faptei retinuta in sarcina inculpatului C. C. M. din infractiunea de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prev de art. 174, art. 176 lit b C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen., in infractiunea de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic art. 37 lit. b C. pen.
A respins, ca nefondata, cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, formulata de aparatoarea acestuia.
In baza art. 345 alin. 1, 2 C. pr. pen., a condamnat pe inculpatul C. C. M. la pedepsele de:
- 23 (douazecisitrei) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 174, art. 176 lit. b, c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- in baza art. 65 alin. 2 rap. la art. 176 alin. 1 teza finala C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani;
- 7 (sapte) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugere, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 217 alin. 1, 4 si 5 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal;
- 1,10 ani (un an si 10 luni) inchisoare pentru savarsirea infractiunii de a avea asupra sa, in locuri publice, un obiect taietor-intepator, in stare de recidiva postexecutorie, prev. de art. 1 ind 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
In baza art. 34 lit. b rap. la art. 33 lit. a C. pen., a contopit pedepsele principale stabilite, aplicand inculpatului pedeapsa cea mai grea de 23 ani inchisoare, la care i-a adaugat un spor de 2 ani inchisoare, urmand ca acesta sa execute pedeapsa rezultanta de 25 (douazecisicinci) ani inchisoare.
In baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executarii pedepsei inchisorii, exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a, b si e Cod penal.
In baza art. 35 alin. 1 C. pen., alaturi de pedeapsa rezultanta de 25 ani inchisoare, aplica si pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b si e Cod penal, pe o perioada de 8 ani.
In baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei inchisorii timpul retinerii si arestarii preventive a inculpatului, de la 23 mai 2008 la zi.
A mentinut starea de arest a acestuia, conf. prev. art. 350 alin. 1 , rap. la art. 148 lit. f Cod procedura pen.
In baza art. 346 alin. 1 rap. la art. 14 si urm. C. pr. pen. si art. 998 si urm. C. civ, a admis actiunile civile formulate de partile civile G.E. si D. M.
A obligat inculpatul la plata sumelor de 5.200 lei despagubiri materiale si 44.800 lei daune morale catre partea civila G. E, respectiv 5.000 lei despagubiri materiale si 25.000 lei daune morale catre partea civila D.M.
In baza art. 118 lit. b rap. la art. 112 lit. f C. pen., a dispus confiscarea speciala de la inculpat a corpului delict - briceagul gasit asupra lui - depus la camera de corpuri delicte a instantei si inregistrat in registrul special la pozitia nr. 14/2008.
In baza art. 192 alin. 1 C. pr. pen., a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a avut in vedere urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures din data de 03.11.2008, in dosarul de urmarire penala nr. 244/P/2008, inregistrat pe rolul instantei la data de 04.11.2008 sub nr. 2849.1/102/2008 (format vechi 5676/2008), s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului C. C. M., pentru savarsirea infractiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. art. 174, art. 176 lit. b C.pen., distrugere, prev.de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si infractiunea de a avea asupra sa, in locuri publice, un obiect taietor-intepator, prev.de art.1 ind.1 alin.1 din Legea nr. 61/1991 rep., toate cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit. a C.pen., dupa ce anterior, la data de 23.05.2008, a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa, pentru savarsirea infractiunilor enumerate mai sus.
In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca in seara de 22 mai 2008, inculpatul a consumat bauturi alcoolice la locuinta sa, impreuna cu victimele M.E. E. si F. I. E, consateni in com. Hodac, jud.Mures.
Pe fondul consumului de alcool, la un moment dat, intre inculpat si victime a izbucnit un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor din urma, in sensul ca inculpatul - dupa ce a lovit una din victime cu un obiect contondent in zona capului - folosindu-se de un briceag pe care-l avea asupra sa, a aplicat mai multe lovituri ambelor victime, acestea cazand la podea. Cu ajutorul aceluiasi obiect ascutit, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. Apoi, pentru a sterge urmele faptei sale, inculpatul a asezat niste paturi peste cadavre, carora le-a dat foc. A iesit din locuinta cu intentia de a o lasa sa arda, ducandu-se inspre loc. Ibanesti jud.Mures.
Probele administrate in faza de urmarire penala s-au concretizat in: proces verbal de cercetare a locului faptei si plansa foto criminalistica, acte premergatoare, declaratie inculpat, declaratia olografa a inculpatului depusa de inculpat la finalizarea dosarului de urmarire penala, rapoarte medico-legale de autopsie, raport de expertiza biocriminalistica ADN, concluzii provizorii medico-legale, declaratii de martori, proces verbal de prezentare a materialului de urmarire penala.
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiate partile civile G. E. (fila 37) si D. M. (fila 38), precum si martorii I. V. (filele 59-60), D. V. (fila 80), P.S. M. (fila 81), F. I. (filele 82-83), L. I. (fila 84), S. C. (fila 109) si Z.L. A. (fila 110).
Inculpatul s-a prevalat mai intai de disp art 70 alin 2 C pr pen, in sensul ca nu a dorit sa dea declaratii in fata instantei de judecata (fila 36), dupa care a revenit si a dat declaratie la termenul din 09.03.2009 (fila 111). A depus si un memoriu intitulat « declaratie » (filele 105-108).
S-au depus inscrisuri (filele 41, 52-58) si o hotarare judecatoreasca, in copie (fila 70-73).
S-a intocmit Referat de evaluare de catre Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Mures (filele 100-104) si i s-a asigurat asistenta juridica din oficiu (fila 33).
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 22 mai 2008, inculpatul C.C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte inainte consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E., care i-a cerut bani si s-a intors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a « preparat » spirtul medicinal cu apa si au inceput sa bea. A sosit si a doua victima, F. I. E. aducand alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. Intre inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime
Pe fondul consumului de alcool si a acestor discutii, inculpatul a reusit sa doboare victimele la pamant, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. A aruncat peste cele doua corpuri paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasandu-le sa arda in propria-i locuinta.
A iesit, a imprumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa-si cumpere paine si a plecat la un bar din localitatea vecina Ibanesti, de unde si-a luat o sticla cu bere.
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si echipa de pompieri, in apropierea casei inculpatului existand alte case si anexe gospodaresti, la cca 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din incapere, iar cealalta a ramas in locul in care se afla, in camera, langa pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a intors, fiind vazut mai intai de martorul I. V., martor care a fost atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija, pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra lui un cutit cu maner de corn de cerb, cu lama de aproximativ 20 cm, avand pe el urme de sange.
La intrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca « ele si-au cautat-o », ca-i pare rau ca nu a omorat mai multi.
A fost incatusat si transportat la politia din Reghin, continuand sa afirme ca oricum va primi doar 15 ani de puscarie din care va face numai 7, dupa care se va intoarce, ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si pocneau cand ii lovea cu piciorul.
Din concluziile celor doua Rapoarte de expertiza medico-legala rezulta urmatoarele : "Moartea numitului M. E.E. de 44 ani a fost violenta. Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune, cu hematoame, echimoze, plagi contuze cefalice si plagi taiate superficiale, respectiv penetrante abdominale, cu hemoperitoneu de 800 ml sange prin leziune de mezenter, respectiv infiltrat laringian bilateral stg. si drept, cu fractura de os hioid, precum si de fracturi costale de stern multiple. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce printr-un mecanism complex de loviri directe, repetate, cu corp dur, contondent, precum si prin loviri directe repetate cu corp taietor-intepator (posibil cutit), iar posibil, in final, printr-un mecanism de sugrumare cu mana." Se mai mentioneaza ca "sus-numitul se afla in stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa_ Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Intre leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata".
Referitor la victima F. I. E., de 38 ani, medicii legisti arata ca moartea acestuia "a fost violenta". Ea s-a datorat unui politraumatism prin agresiune cu hematoame, echimoze si plagi contuze, respectiv taiate superficial, precum si taiate intepate penetrante, hemoperitoneu de 2000 ml de sange lichid cu leziune de stomac, colon segment transvers, hematom perirenal stg. si leziune renala stg. prin taiere-intepare. Leziunile traumatice suferite s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent, strivire-calcare (hematomul plantarului stg.) si prin lovire directa repetata cu corp taietor-intepator (posibil cutit) cu o lama taioasa si varf ascutit (pentru leziunile toraco-abdominale)". Se mai mentioneaza ca sus-numitul "se afla in stare de ebrietate avansata, iar carboxihemoglobina a fost negativa. Leziunile traumatice de tip arsura cu carbonizare segmentara au fost provocate post-mortem. Intre leziunile traumatice suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa si imediata".
Sub aspectul laturii subiective, instanta constata ca din probele administrate a rezultat o intentie directa a inculpatului de a suprima viata victimelor, avand in vedere intensitatea loviturilor, zona vitala in care au fost aplicate, precum si in raport de obiectul cu care a lovit, ca si atitudinea imediata, aceea de a le desena cruci pe piept cu cutitul si de a-i incendia, dupa ce i-a acoperit cu asternuturile de pe pat. Instanta urmeaza a retine comiterea faptei cu intentie directa.
Instanta a invocat din oficiu schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis in judecata prin actul de sesizare, in sensul retinerii recidivei postexecutorii, prev. de art. 37 lit. b C. pen. si nu a celei postcondamnatorii prev. de art. 37. lit.a C. pen., pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, precum si retinerea agravantei prev. de art. 176 lit. c C. pen., alaturi de agravanta prev. de art. 176 lit. b C. pen.
De asemenea, aparatoarea inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav, in doua infractiuni de omor simplu.
Asupra starii de recidiva, instanta s-a pronuntat prin incheierea de sedinta din 05 decembrie 2008, in sensul retinerii, pentru fiecare dintre cele trei infractiuni, a starii de recidiva postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev de art. 37 lit. a Cod penal, cum gresit s-a retinut in actul de sesizare, deoarece la data de 22.05.2008, cand a fost comise cele trei infractiuni, era implinit termenul reprezentand restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile, in urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Asupra celorlalte doua chestiuni, instanta va dispune schimbarea incadrarii juridice a faptelor asa cum a fost invocata din oficiu si va respinge cererea formulata de aparatoare, pentru urmatoarele considerente:
Prin actul de sesizare, inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev de art 174, art 176 lit b C pen, respectiv omorul savarsit asupra a doua sau mai multe persoane.
Din fisa de cazier si din copia Sentintei penale nr. 444/16.12.2004 pronuntata de Tribunalul Mures, rezulta ca inculpatul a suferit o condamnare anterioara de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor in forma tentativei, prev. de art. 20 rap. la art. 174 C. pen. Ori, practica si doctrina sunt unanime, in sensul ca agravanta prev. de art. 176 lit. c C. pen. (savarsirea faptei de catre o persoana care a mai savarsit un omor) este aplicabila inclusiv in cazul in care prima condamnare priveste savarsirea infractiunii in forma tentativei, fara a fi necesar ca infractiunea sa fi fost fapt consumat, deoarece prin formularea "de catre o persoana care a mai savarsit un omor" se au in vedere disp. art. 144 C. pen., potrivit carora prin savarsirea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa.
In ce priveste cererea formulata de aparatoarea inculpatului, aceasta apare ca neintemeiata, deoarece din materialul probator administrat rezulta fara indoiala ca rezolutia infractionala a inculpatului a fost una singura, din starea de fapt retinuta reiesind ca acesta a lovit alternativ victimele, dupa care le-a aplicat loviturile cu cutitul in mod concomitent
In drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. C. M. de a fi exercitat actiuni de violenta asupra victimelor F. I.E. si M. E.E., folosindu-se de un obiect taietor-intepator, cauzandu-le astfel leziuni traumatice multiple care au condus la decesul lor imediat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav in stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 174, art. 176 lit. b, c C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a-si fi incendiat propria locuinta, punand in pericol siguranta publica, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de distrugere in stare de recidiva postexecutorie, prevazuta si pedepsita de art. 217 alin 1, 4 si 5 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Fapta aceluiasi inculpat de a purta asupra sa, in locuri publice, un obiect intepator-taietor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 1 ind. 1 alin. 1 din Legea nr. 61/1991 rep., cu aplic. art. 37 lit. b C. pen.
Prin urmare instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru savarsirea faptelor retinute in sarcina sa.
La individualizarea judiciara a pedepselor, instanta va tine seama de dispozitiile art. 72 C.pen., analizand separat cele trei infractiuni.
Astfel, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, instanta are in vedere cele doua agravante, respectiv existenta a doua victime si faptul ca inculpatul a mai suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara (Sentinta penala nr. 444/16.12.2004 a Tribunalului Mures). Nu este lipsit de importanta ca si in anul 2003, inculpatul a lovit partea vatamata cu cutitul de 14 ori in zone vitale ale corpului, punandu-i viata in primejdie, salvarea ei datorandu-se in exclusivitate interventiilor medicale de urgenta. Ori, si in prezenta cauza, inculpatul a actionat in mod identic, ba mai mult, le-a desenat victimelor cu cutitul cruci pe piept. Dealtfel chiar el a declarat in fata instantei ca a mai taiat si alte persoane, iar martorii confirma ca era cunoscut cu acest obicei. Ferocitatea de care a dat dovada rezulta si din atitudinea sa ulterioara, regretand ca nu a reusit sa taie si pe alti doi, insa ii va rezolva cand se va intoarce, deoarece va primi doar 15 ani de inchisoare din care va executa numai 7!! manifestand chiar o oarecare satisfactie in urma savarsirii faptelor sale, care reiese si din afirmatiile ca, lovind victimele, acestea pocneau ca niste porci dupa ce au fost prajiti. A mai afirmat ca in penitenciar nu esti vedeta doar cu doua victime!
Si in ce priveste savarsirea infractiunii prev de art 1 ind 1 alin 1 din Legea nr. 61/1991 rep, inculpatul a suferit o condamnare anterioara pentru o fapta similara. Asa cum s-a retinut, era cunoscut ca poarta asupra sa cutit, oamenii fiind ingrijorati sa nu fie si ei taiati. Sustinerea inculpatului potrivit careia cutitul ar fi apartinut uneia dintre victime, nu poate fi retinuta, atata vreme cat cutitul a fost gasit asupra lui.
Aceste doua fapte au produs o puternica tulburare in randul comunitatii.
Simpla recunoastere ulterioara de catre inculpat a savarsirii celor doua infractiuni, nu este de natura a fi retinuta ca o circumstanta atenuanta dintre cele prev. de art. 74 lit. c C. pen., cata vreme acesta nu si-a manifestat regretul, ci dimpotriva, satisfactia pentru ceea ce a facut.
Nici acordul exprimat in fata instantei, potrivit caruia inculpatul se obliga sa achite pretentiile civile, nu reprezinta o circumstanta atenuanta de natura celor prev. de art. 74 lit. b C. pen., deoarece acesta nu a facut nici un demers in acest sens si, neavand un loc de munca, venituri permanente sau bunuri de valoare, fiind constient ca nu va achita despagubirile civile.
Pentru toate aceste considerente, instanta a apreciat ca, in vederea atingerii scopului pedepsei, in conformitate cu disp. art. 52 C. pen., se impune aplicarea cate unei pedepse cu inchisoarea orientata catre maximul special prev de lege.
Argumentul care a determinat instanta sa aleaga pedeapsa inchisorii si nu cea a detentiei pe viata, prevazute alternativ de art. 176 C. pen., este imprejurarea ca si victimele faceau parte din acelasi anturaj cu inculpatul, cunoscute consumatoare de bauturi alcoolice, mai precis spirt medicinal si care au acceptat sa fie in prezenta inculpatului, cunoscut ca o persoana violenta. Acest motiv a format convingerea instantei ca nu se impune stabilirea celor doua pedepse in maximul prevazut de lege, ci doar orientat inspre maxim.
Pentru cea de a treia infractiune, respectiv cea de distrugere, instanta a avut in vedere urmarile relativ minime care s-au produs, respectiv incendierea asternuturilor si a catorva piese de mobilier, dar si urmarile care s-ar fi putut produce, respectiv aprinderea altor case si anexe gospodaresti, ceea ce nu impune aplicarea unei pedepse orientate inspre maximul prevazut de lege.
Pentru fiecare dintre cele trei infractiuni s-a avut in vedere starea de recidiva postexecutorie, precum si starea de concurs real in care au fost savarsite.
De asemenea, instanta a tinut seama si de continutul Referatului de evaluare si de concluziile Raportului de expertiza psihiatrica, din care rezulta ca inculpatul prezinta diagnosticul tulburare de personalitate de tip antisocial, abuzuri etilice, pastreaza capacitatea psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor faptelor sale si are discernamantul pastrat in raport cu fapta pentru care este cercetat (omor deosebit de grav).
Astfel, prima instanta, a procedat in modul aratat in dispozitivul sentintei descris mai sus.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Mures si inculpatul C. C. M.
Parchetul de pe langa Tribunalul Mures solicita admiterea apelului, desfiintarea partiala a hotararii atacate si rejudecand cauza sa se dispuna schimbarea incadrarii juridice data faptelor in sensul retinerii si a disp. art.319 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii si pentru infractiunea de profanare de morminte, aplicarea detentiei pe viata pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav si mentinerea inculpatului in stare de arest preventiv.
In motivarea apelului parchetul arata ca critica sentinta penala atacata pentru motivul de nelegalitate care vizeaza gresita incadrare juridica data faptelor savarsite de inculpatul C. C. M.
Coroborand declaratiile date de catre inculpat cu declaratiile date de martorii P. S. M, L. l., l.V., F. l. atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza judecatii, cu cele date de martorii S. C. si Z. L. in faza cercetarii judecatoresti, cu procesul verbal de cercetare a locului faptei si cu fotografiile judiciare atasate dosarului cauzei, se poate concluziona ca este realizat si continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte, prev. si ped. de art. 391 C.p.
Astfel, s-a constatat in fapt ca inculpatul, dupa ce a aplicat victimelor M. E. E.si F. I.E. lovituri cu un corp contondent si cu un corp taietor - intepator de tipul briceagului, acestea au decedat imediat din cauza leziunilor traumatice multiple produse prin agresiune.
Cu acelasi obiect (briceagul) le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului. Le-a acoperit cu paturi luate de pe cele doua paturi din incapere si le-a dat foc, folosind bricheta pe care o avea in buzunar, intrucat nu putea sa doarma din cauza fumului care iesea din cadavre, si-a parasit casa si s-a dus la bar in Ibanesti, unde a cumparat o bere cu banii imprumutati atunci de la un vecin de-al sau (martorul F. C).
Desenarea crucilor pe pieptul celor doua cadavre este o activitate ce este legata de continutul constitutiv al infractiunii de profanare de morminte si semnifica o batjocorire a ramasitelor neinsufletite ale acestora, o lipsa de respect fata de memoria celor doi.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea, in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, si aceste acte materiale fiind caracteristice elementului material al infractiunii de profanare de morminte. De asemenea, exista si legatura de cauzalitate intre activitatea infractionala desfasurata de inculpat si urmarea socialmente periculoasa produsa, fiind realizata in integralitate si latura obiectiva a acestei infractiuni.
In ceea ce priveste latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, apreciem ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si incendierea acestora prevazand rezultatul faptei sale, pe care l-a si urmarit.
Astfel, sunt intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte.
In acest sens s-a exprimat printr-un recurs in interesul legii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, care prin Decizia nr. 35/22.09.2008, publicata in Monitorul Oficial nr. 158 la data de 13.03.2009 si pe pagina de internet a acestei institutii inca de la pronuntarea sentintei. Aceasta instanta a statuat ca in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte (art. 319 C.p.) este un cadavru, iar inculpatul - prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului - urmareste ascunderea faptei de omor comise anterior, urmeaza sa se retina in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate in recurs in interesul legii fiind obligatorie pentru instante, in temeiul art. 4142 alin. 3 teza ultima C.p.p., parchetul a considerat se impunea sa se faca aplicarea art. 334 C.p.p., in sensul schimbarii incadrarii juridice prin retinerea si a infractiunii prev. si ped. de art. 319 C.p.
Critica sentinta penala atacata si pentru motivul de netemeinicie care vizeaza individualizarea judiciara a pedepsei aplicate pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav.
In efectuarea operatiunii de individualizare judiciara a unei pedepse punctul de plecare il constituie fapta penala, privita in raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecvente posibilitate de prevenire, mod de savarsire, urmari, etc.), iar ca punct final situatia personala a infractorului, privita in raport cu periculozitatea sociala a acestuia, (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedente etc.). Aceasta ordine isi are baza legala in prevederile art. 72 C.p., care - enumerand criteriile de individualizare - indica mai intai gradul de periei social al faptei savarsite si dupa aceea persoana infractorului.
A mai retinut ca este firesc, deci, ca operatiunea de stabilire a pedepsei sa inceapa prin luarea in considerare a infractiunii savarsite si gradul de pericol social concret. Odata acest lucru realizat, urmeaza a fi avuta in vedere persoana infractorului, pentru ca, desi isi are cauza in infractiunea savarsita pedeapsa se adreseaza unui anume infractor, pe care este menita sa-l reeduce si a carui readaptabilitate sociala difera de a celorlalti infractori.
Aplicand aceste criterii in concret spetei analizate, a aratat ca prin prisma gravitatii si modului de savarsire a infractiunilor deduse judecatii, periculozitatea sociala a acestora este maxima, prin prisma multiplelor relatii sociale incalcate de inculpat (cele referitoare la dreptul la viata, la integritatea corporala a unor bunuri apartinand membrilor comunitatii din care provine inculpatul, la dreptul de a fi in siguranta in locurile publice).
Din punctul nostru de vedere al parchetului, singura explicatie a incendierii cadavrelor aflate in locuinta sa, este aceea a incercarii de a ascunde savarsirea infractiunii de omor indreptata impotriva a doua victime. Incendiul extinzandu-se, a pus in pericol si integritatea locuintelor aflate in imediata vecinatate a casei inculpatului, declansand starea de pericol public.
De asemenea, a apreciat ca urmarile produse sunt deosebit de grave: actele materiale savarsite de inculpat au dus la decesul in aceleasi imprejurari a doua persoane, s-a folosit de un mijloc care prin el insusi prezinta o periculozitate sporita (incendierea), cu scopul vadit de a-si ascunde faptele si de a nu raspunde penal.
Prin desenarea pe toracele fiecarei victime a unei cruci si incendierea celor doua cadavre a batjocorit ramasitele neinsufletite ale celor doi disparuti, dovedind sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
In ceea ce priveste forma de vinovatie ce caracterizeaza activitatea infractionala a inculpatului, consideram ca este vorba de intentie directa, intrucat acesta a prevazut rezultatul faptelor sale, pe care le-a si urmarit.
Inculpatul nu a dat dovada nici macar de o umbra de parere de rau, de regret pentru ceea ce a facut (a se vedea in acest sens declaratiile date in cursul urmaririi penale si al judecatii de martorii P.S.M., L. I., I. V., F. I., precum si declaratiile date in cursul judecatii de martorii Z. L. si S. C.). Dimpotriva, inculpatul si-a exprimat in mod clar disponibilitatea de a mai savarsi si alte infractiuni de omor (care ar viza nu numai o singura persoana, ci cel putin trei - patru). Persistenta intr-un comportament infractional a fost relevata si de raportul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Mures.
In ceea ce priveste antecedentele inculpatului a aratat ca acesta a savarsit infractiunile care fac obiectul prezentului dosar in stare de recidiva mare postexecutorie, primul termen al recidivei fiind tot o infractiune indreptata contra vietii, ramasa in forma tentativei. Pentru aceasta prima infractiune a fost condamnat prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures, retinandu-se ca inculpatul i-a aplicat acelei parti vatamate 14 lovituri de cutit in zone vitale ale corpului cu un corp taietor intepator (briceag sau cutit), provocat fiind de victima (ce a avut o atitudine necuviincioasa, raportata la memoria mamei defuncte a inculpatului); si in aceasta speta s-a relevat comportamentul agresiv al inculpatului, care - fiind grefat pe un etilism cronic - nu poate fi controlat.
Nici perceptia comunitatii din care provine fata de inculpat nu ii este favorabila, fiind de notorietate ca el purta in permanenta asupra sa un cutit si avea un comportament violent, fiind evitat de vecini (a se vedea declaratiile martorilor P. S.si L.I.).
Insumand toate aceste argumente care au fost dezvoltate pentru analiza atat a periculozitatii sociale a faptelor savarsite, cat si a situatiei personale a inculpatului, parchetul a apreciat ca pedeapsa inchisorii aplicate acestuia pentru infractiunea de omor deosebit de grav nu-si poate atinge scopul prevazut de art. 52 alin. l C.p.
Pedeapsa inchisorii aplicate anterior inculpatului prin sentinta penala nr. 444/2004 a Tribunalului Mures nu l-a reeducat in spiritul respectarii unor minime reguli de convietuire sociala, iar coercitia la care a fost supus nu si-a produs efectele urmarite de organele judiciare.
In continuare dupa liberarea conditionata a dovedit o grava lipsa de respect fata de valorile sociale importante, o disponibilitate neechivoca de a curma in viitor viata si a altor persoane (afirmata dupa savarsirea actualelor infractiuni atat in fata martorilor ascultati, cat si in fata consilierului de probatiune - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Considera ca nu trebuiesc ignorate nici concluziile cuprinse in raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica (filele nr. 141 - 143 dosar urmarire penala), care releva actualele tendinte impulsive si antisociale ale inculpatului, o toleranta scazuta la frustrare, o acumulare de afecte brutale, nesupunere, anarhie si narcisism total.
In plus, consilierul de probatiune subliniaza in raportul de evaluare intocmit (filele nr. 101 - 104 dosar prima instanta) si tendinta acestuia de minimalizare a consecintelor faptelor comise.
Concluziile care sunt formulate de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Mures, coroborate cu raportul de expertiza medico-legala de natura psihiatrica si cu celelalte argumente prezentate anterior, construiesc o personalitate a acestui inculpat care va persevera si pe viitor intr-un comportament infractional, agresiv si periculos, imposibil de corectat, in principal datorita lipsei oricarei initiative din partea acestuia (a fost deja sanctionat disciplinar in Penitenciarul Tg. Mures in cursul perioadei arestarii preventive in prezenta cauza pentru automutilare si incalcarea regulamentului de ordine interioara - fila nr. 104 dosar prima instanta).
Astfel, pentru ca pedeapsa aplicata sa fie in masura sa-si atinga scopul pentru care a fost instituita si in conditiile in care pedeapsa inchisorii s-a dovedit deja a fi ineficienta, parchetul a apreciat ca s-ar impune ca pedeapsa ce i s-ar aplica inculpatului sa fie detentia pe viata, ca cea mai grava dintre cele doua pedepse principale alternative prevazute de norma juridica de incriminare.
Inculpatul, in motivarea apelului solicita reducerea pedepsei aplicate de instanta de fond, aratand ca este adevarat ca a comis faptele de care este acuzat, insa victimele au venit la el acasa, si nu poate sa isi dea seama cum a putut sa le omoare, poate de frica sau tulburat de bautura.
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii atacate sub aspectul motivelor de apel si in considerarea disp. art.378 rap. la art.371 Cod pr.penala, Curtea a apreciat ca numai apelul parchetului este fondat pentru urmatoarele considerente:
Cu privire la starea de fapt, in mod corect a retinut instanta de fond ca in data de 22 mai 2008 inculpatul C. C. M. se afla la domiciliul sau, fiind foarte obosit, deoarece o zi si o noapte inainte, consumase bauturi alcoolice. A venit la el victima M. E. E.care a cerut bani si s-a intors cu o sticla de bautura, respectiv spirt medicinal. Inculpatul a preparat spirtul medicinal cu apa si au inceput sa bea. Apoi, a sosit si a doua victima, F. I. E., care a adus alte doua sticle. Toti trei au continuat sa consume spirt medicinal cu apa. La un moment dat, intre inculpat si victime s-au iscat discutii contradictorii privind un pretins furt a unei drujbe, precum si cu privire la pretinsa paternitate a inculpatului fata de copilul uneia dintre victime.
Pe fondul consumului de alcool si a unor discutii contradictorii, la un moment dat, intre inculpat si victime s-a iscat un conflict spontan, care a culminat cu agresarea fizica a celor doua , inculpatul reusind sa doboare victimele la pamant, pe una dintre ele a lovit-o cu un corp contondent, apoi le-a aplicat mai multe lovituri cu un briceag. Cu acelasi briceag, inculpatul le-a desenat celor doua victime cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului, apoi a aruncat peste cele doua victime paturi si asternuturi, carora le-a dat foc, lasandu-le sa arda in propria-i locuinta.
Dupa aceea inculpatul a iesit din locuinta, a imprumutat niste bani de la un vecin sub pretextul ca vrea sa cumpere paine si a plecat la un bar din localitatea vecina, Ibanesti, de unde si-a luat o sticla de bere .
Incendiul a fost observat si stins de vecini, au fost anuntate organele de politie si pompieri, in apropierea casei inculpatului existand alte case si anexe gospodaresti, la cca. 10 m distanta. Una dintre victime a fost scoasa din incapere, iar cealalta a ramas in locul in care se afla in camera, langa pat, ambele fiind partial carbonizate.
Inculpatul s-a intors in locuinta sa, fiind vazut mai intai de martorul I. V., martor atentionat de grupurile de oameni sa aiba grija pentru a nu fi taiat si el de inculpat. Cei prezenti au reusit sa-l imobilizeze pe inculpat, gasind asupra sa un cutit cu maner de corn de cerb cu lama de aproximativ 20 cm, avand pe el urme de sange.
La intrebarile cetatenilor, inculpatul a afirmat despre fapta sa si despre victime ca "ele si-au cautat-o", ca-i pare rau ca nu a omorat mai multi oameni si, "ca i-a facut pe cei doi ca pe porci si ca pocneau cand ii lovea cu piciorul".
Aceasta stare de fapt este pe deplin dovedita prin probele administrate in cauza, inclusiv prin declaratiile inculpatului date atat in fata primei instante (f.11 d.fond) cat si in fata instantei de apel (f.28 d.apel) , astfel ca aceasta nu suporta nicio critica.
Cu privire la incadrarea juridica, instanta de apel apreciaza ca aceasta este gresita.
Nici organul de urmarire penale si nici prima instanta nu au retinut in sarcina inculpatului si infractiunea de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, cu toate ca in considerentele rechizitoriului era descrisa aceasta fapta.
Potrivit art.319 Cod penal, profanarea prin orice mijloace a unui mormant, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepseste.
A profana un cadavru inseamna a mutila prin orice mijloace un cadavru, inclusiv prin incendiere sau dezmembrare sau a batjocoririi ramasitelor neinsufletite ale acestora.
In speta, asa cum rezulta din probele dosarului, inculpatul dupa ce a ucis cele doua victime, le-a desemnat acestora cate o cruce pe piept, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, iar apoi le-a acoperit cu paturi si asternuturi de pat si le-a dat foc.
Incendierea cadavrelor victimelor s-a facut, de asemenea in scopul ascunderii infractiunii de omor savarsite anterior, astfel ca aceste acte materiale sunt caracteristice elementului material al laturii obiective a infractiunii de profanare de morminte.
Cu privire la latura subiectiva a infractiunii de profanare de morminte, instanta de apel apreciaza ca inculpatul a actionat cu intentie directa, prin desenarea crucilor pe cadavre si prin incendierea acestora, astfel ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale si l-a si urmarit.
De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca prin decizia nr.35/2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, intr-o decizie pronuntata in interesul legii, a statuat ca in ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 din Cod penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrare ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.
Prin urmare, in drept, fapta inculpatului C.C.M. care la data de 22 mai 2008 a profanat doua cadavre prin desenarea pe pieptul acestora a unor cruci, prin zgarierea tegumentului cu un cutit si prin incendierea acestora prin care a urmarit ascunderea faptei de omor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului pentru aceasta infractiune, instanta va avea in vedere disp. art.72 Cod penal, privind criteriile generale de individualitate a pedepsei, de faptul ca inculpatul este recidivist si ca a recunoscut comiterea acestei infractiuni, astfel ca instanta urmeaza sa-i aplice o pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare.
Si cel de-al doilea motiv de apel invocat de parchet este fondat.
La individualizarea judiciara a unei pedepse, instanta de judecata trebuie sa aiba ca punct de plecare fapta penala comisa, privita in raport cu complexul de date care indica periculozitatea ei sociala (gravitate, frecventa, posibilitate de prevenire, mod de savarsire, urmari, etc.), iar ca punct final, situatia personala a infractorului, privita in raport cu periculozitatea sociala a acestuia (forma si gravitatea vinovatiei, starea psihofizica, antecedentele penale, etc.).
Pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prima instanta i-a aplicat inculpatului o pedeapsa de 23 de ani de inchisoare, fara insa a avea in vedere toate criteriile prev. de art.72 Cod penal.
Astfel, in speta, nu s-a avut in vedere gravitatea deosebita a modului de savarsire a faptei comise de inculpat, periculozitatea sociala a acestora fiind extrem de ridicata prin multitudinea de relatii sociale incalcate de inculpat (dreptul la viata, la integritate corporala, la siguranta, etc.), precum si urmarile produse care sunt deosebit de grave, respectiv inculpatul a ucis doua persoane, a incendiat acele doua cadavre, in scopul ascunderii faptei, a desenat pe pieptul fiecarei victime cate o cruce, prin zgarierea tegumentului cu un cutit, dand dovada de sentimente josnice si imorale fata de amintirea acestora.
Cu toate ca in apel inculpatul a declarat ca regreta faptele comise, asa cum rezulta din declaratiile martorilor, imediat dupa comiterea faptelor inculpatul nu a dat dovada de nicio parere de rau, de regret, ci dimpotriva a declarat ca ii pare rau ca nu a ucis mai multi oameni.
Acest comportament infractional rezulta si din raportul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Mures, care concluzioneaza ca inculpatul va persista in comportamentul infractional (f.101-104 d.fond).
De asemenea, prima instanta de judecata nu a avut in vedere si antecedentele penale ale inculpatului, care este recidivist si a mai fost condamnat pentru o infractiune de omor, in forma tentativei. Astfel, prin sentinta penala nr.444 din 16.12.2004, ramasa definitiva prin decizia penala nr.12/A/28.01.2005 a Curtii de Apel Tg.Mures, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani inchisoare, retinandu-se ca in data de 07.11.2003, in jurul orelor 21,00 inculpatul C. C. M. i-a aplicat partii vatamate F. Z. un numar de 14 lovituri de cutit, viata victimei fiind salvata doar datorita interventiei medicale prompte si rapid aplicate.
Pentru toate argumentele aratate mai sus, si avand in vedere disp. art.72 Cod penal, apreciem ca pedeapsa de 23 de ani inchisoare aplicata inculpatului de catre prima instanta pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, nu este suficienta, intrucat aceasta pedeapsa nu-si poate atinge scopul prev.de art.52 alin.1 Cod penal, astfel ca urmeaza a i se aplica inculpatului pedeapsa detentiunii pe viata.
De asemenea, instanta de apel apreciaza ca schimbarea incadrarii juridice operata de prima instanta este corecta, deoarece inculpatul se afla in stare de recidiva postexecutorie prev. de art.37 lit.b Cod penal si nu postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, intrucat la data savarsirii infractiunilor era indeplinit termenul reprezentand restul de pedeapsa ramas de executat de 544 zile in urma liberarii conditionate din 12.05.2006.
Totodata, in mod corect, prima instanta a respins cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din omor deosebit de grav in doua infractiuni de omor simplu, intrucat din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a savarsit infractiunea de omor deosebit de grav, si de altfel, aceasta cerere nici nu a mai fost reiterata in apel.
Cu privire la apelul inculpatului instanta apreciaza ca acesta nu este fondat, avand in vedere considerentele expuse mai sus, astfel ca nu se impune reducerea pedepsei aplicate de catre instanta de fond, ci dimpotriva.
Fata de considerentele expuse Curtea, in baza art.379 pct. 2 lit.a Cod pr.penala a admis apelul Parchetului de pe langa Tribunalul Mures, sa desfiinteze in parte hotararea atacata si rejudecand cauza;
In baza art.334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica a faptelor pentru care inculpatul C. C. M. a fost dedus judecatii, din infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal si purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991, toate cu aplicarea art. 33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.a) Cod penal, in infractiunile de omor deosebit de grav, prev. de art.174, 176 lit.b), c) Cod penal, distrugere, prev. de art.217 al.1, 4 si 5 Cod penal, purtarea fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 si profanare de morminte prev. de art.319 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal si art.37 lit.b) Cod penal si sa dispuna condamnarea inculpatului C. C. M, la pedeapsa detentiunii pe viata pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174, art.176 lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.b) Cod penal si interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, precum si condamnarea aceluiasi inculpat la pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de profanare de morminte, prev. de art.319 Cod penal.
De asemenea, a mentinut pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de distrugere, prev. de art.217 alin.1, 4 si 5 Cod penal si pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de port fara drept a cutitului, prev. de art.1 ind.1 al.1 din Legea nr.61/1991 republicata, aplicate de prima instanta.
In baza art.34 lit.b) raportat la art.33 lit.a) Cod penal, a dispus contopirea pedepselor aplicate prin prezenta hotarare si cele mentinute, aplicand inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv detentiunea pe viata si a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) si e) Cod penal pe o perioada de 8 ani, ca pedeapsa complementara.
Totodata, a mentinut dispozitiile din hotararea primei instante privind schimbarea incadrarii juridice, a respingerii cererii inculpatului de schimbare a incadrarii juridice a faptelor, solutionarea laturii civile a cauzei si confiscarea speciala si sa inlature din aceasta hotarare dispozitiile privind aplicarea sporului de 2 ani inchisoare si a pedepsei de 23 ani de inchisoare pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav.
In baza art.381 Cod procedura penala, urmeaza sa mentina inculpatul in stare de arest preventiv avand in vedere ca temeiurile care au determinat arestarea acestuia impun in continuare privarea de libertate a inculpatului si sa deduca din pedeapsa aplicata durata arestului preventiv al inculpatului incepand cu data de 16 martie 2009 pana la zi.
In baza art. 379 pct. 1 lit.b Cod pr.penala, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului cu privire la aceeasi hotarare.
In baza art.192 alin. 2 Cod pr.penala a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare partiale in favoarea statului, celelalte cheltuieli judiciare vor ramane in sarcina statului, conform art.192 alin.3 Cod pr.penala.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Omor
OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010