Exceptie de neconstitutionalitate. Lege speciala - Cod proc. penala, prevalenta legii speciale. Termen de declarare a recursului impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia invocata.

Exceptie de neconstitutionalitate. Lege speciala - Cod procedura penala prevalenta legii speciale. Termen de declarare a recursului impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia invocata.
(decizia penala nr. 210/R din 13 aprilie 2006 a Curtii de Apel Galati)

           Prin decizia penala nr. 210/R din 13 aprilie 2006 a Curtii de Apel Galati s-a respins ca fiind tardiv recursul declarat de inculpatul S.M. , impotriva incheierii de sedinta din 24.03.2006 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr. 2283/P/2005.
          In baza art. 192 al. 2 Cod procedura penala a fost obligat recurentul-inculpat la plata sumei de 120 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
        Pentru a decide astfel, Curtea a retinut ca prin incheierea de sedinta din 24 martie 2006 a Tribunalului Galati s-a respins ca fiind inadmisibila exceptia privind neconstitutionalitatea disp. art. 10 din Legea 241/2005, invocata de inculpatul S.M., prin avocat.
         Prima instanta a avut in vedere ca la termenul de judecata din 14 martie 2006, inculpatul S.M., prin avocat, a invocat exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 10 din Legea 241/2005.
         In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a invocat faptul ca textul art. 10 din Legea 241/2005 contravine art. 16 al. 1 din Constitutie, potrivit caruia "cetatenii sunt egali in fata legii si autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari".
         Primul motiv invocat a fost acela ca se creeaza o discriminare intre faptuitorii care au comis infractiunile sub imperiul Legii nr.87/1994, dar se judeca sub imperiul Legii nr. 241/2005.
         Prin cel de-al doilea motiv s-a aratat ca se creeaza o discriminare nejustificata intre faptuitorii care, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 241/2005 erau in faza de judecata in fond, apel sau recurs pentru infractiuni de evaziune fiscala, cum este si cazul inculpatului S.M. si faptuitorii care desi au comis infractiunile in aceeasi perioada sau poate chiar mai devreme, au fost trimisi in judecata mai tarziu si pot beneficia de prevederile art. 10 din Legea 241/2005 privind acoperirea prejudiciului pana la primul termen de judecata.
          Instanta a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate invocata de inculpat este inadmisibila in sensul disp. art. 29 al. 6 din Legea 47/1992.
          Tribunalul a retinut ca, potrivit art. 29 al. 1 din legea sus mentionata, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care au legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.
          Conform art. 10 din Legea nr. 241/2005 - text a carui neconstitutionalitate s-a invocat - in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 €, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 €, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
          S-a aratat ca din interpretarea dispozitiilor evocate rezulta ca legiuitorul a prevazut cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor in situatia infractiunilor de rezultat incriminate de aceasta lege (a infractiunilor care au produs un prejudiciu) functie de cuantumul prejudiciului, respectiv dupa cum acesta a fost sau nu achitat pana la primul termen de judecata.
        Inculpatul S.M. a fost trimis in judecata pentru o infractiune de rezultat (cea prevazuta de art. 11 al. 1 lit. b din Legea 87/1994), respectiv pentru o infractiune de pericol (cea prevazuta de art. 11 al. 1 lit. e din Legea 87/1994).
        Cu privire la infractiunea de rezultat (cea care a produs prejudiciul) s-a apreciat de catre instanta de fond ca fapta, astfel cum a fost retinuta in rechizitoriu, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 11 al. 1 lit. a din Legea 87/1994. Instanta a retinut ca aceasta fapta a fost dezincriminata prin Legea 241/2005, astfel ca s-a dispus achitarea inculpatului, in conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala in ref. la art. 10 lit. b Cod procedura penala.
         In raport de solutia dispusa de instanta de fond, tribunalul a apreciat ca  textul art. 10 nu poate fi incident (nu are legatura cu solutionarea cauzei), intrucat in apelul inculpatului, solutiile vizate de textul invocat sunt mai grave.
         Pentru considerentele expuse, exceptia de neconstitutionalitate a disp. art. 10 din Legea 241/2005 a fost respinsa ca inadmisibila, in baza disp. art. 29 al. 6 in referire la art. 29 al. 1 din Legea 47/1992.
         Impotriva acestei incheieri de sedinta a declarat recurs inculpatul S.M., prin aparator ales, dar fara a-l motiva.
         La termenul de judecata din 13 aprilie 2006, procurorul de sedinta a invocat tardivitatea declararii recursului.
          Analizand exceptia invocata, Curtea a apreciat ca aceasta este intemeiata.
          Potrivit disp. art. 29 alin. 6 din Legea 47/1992, incheierea prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate, poate fi atacata numai cu recurs, la instanta imediat superioara, in termen de 48 ore de la pronuntare.
          Neexercitarea cailor de atac in termenele fixate de lege atrage decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.     
          Din verificarea actelor dosarului,  Curtea a constatat ca incheierea atacata a fost pronuntata in sedinta publica, la data de 24 martie 2006, mentionandu-se in dispozitivul incheierii ca termenul de recurs este de 48 ore de la pronuntare.
          Recursul declarat de inculpatul S.M. a fost introdus, conform rezolutiei existente pe cerere, la data de 29 martie 2006.
          Asa fiind, fata de cele mentionate, s-a constatat ca depunerea recursului de catre inculpat s-a facut cu depasirea termenului procedural.