Culpa comuna. Ambele parti, inculpatul si victima, au fiecare o culpa de 50% in producerea accidentului rutier.

Ambele parti, inculpatul si victima, au fiecare o culpa de 50% in producerea accidentului rutier.
Asa  cum se stabileste si in cuprinsul raportului de expertiza victima avea obligatia legala sa traverseze drumul public doar prin locurile permise, respectiv pe marcajul pietonal.
Incalcarea acestei obligatii atrage si culpa concurenta a victimei. La evidentierea acestei culpe contribuie si faptul ca D.M. avea o alcoolemie de 1,40%o, conform raportului de necropsie medico-legala, stare care afecteaza atat capacitatea decizionala cat si pe cea motrice.
                                  
                                                      Decizia penala nr.394/R/14.03.2013 a Curtii de Apel Galati

Prin sentinta penala nr.475/06.11.2012 a Judecatoriei Tecuci, a fost condamnat inculpatul P.R.C. la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta si pedepsita de art. 172 alin. 2 cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II si lit. b din codul penal pe durata prevazuta de art. 71 cod penal.
In conformitate cu disp. art. 81, art.82 si art. 71 alin. 5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei principale cu inchisoarea si a celei accesorii aplicate inculpatului prin prezenta sentinta pe durata termenului de incercare de 4 ani.
Conform art. 14 cod procedura civila si art. 998 cod civil, a fost obligat inculpatul, alaturi de asiguratorul de raspundere civila SC A.R. - A.V.I.G. S.A,  sa plateasca urmatoarele sume cu titlul de despagubiri civile: suma de 320 000,00 lei partii civile D.M. (in nume propriu si ca reprezentant al numitilor D.G. si C.D.L.) din care 20 000,00 lei reprezentand daune materiale si 300 000,00 lei reprezentand daune morale si suma de 2349,29 lei partii civile S.C.U. "Sf. A A" G, cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
S-a luat act ca S.M. "A.C." T  nu s-a constituit parte civila in cauza.
Onorariul aparatorului din oficiu ce a asistat pe inculpat la instanta, in suma de 50,00 lei  s-a stabilit a fi achitat catre Baroul Tecuci din fondurile Ministerului Justitiei.
A fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 1750,00 lei cu titlul de cheltuieli judiciare din care suma de 760,00 lei reprezentand costul raportului de necropsie medico-legala virata in contul S.C.U. "Sf. A.A." G - Serviciul de Medicina Legala, cu nr. _. deschis la Trezoreria G, iar suma de 50,00 lei reprezentand onorariul pentru aparatorul desemnat din oficiu.
S-a retinut, printre altele, ca in data de 05.08.2011, in jurul orelor 930 - 1000,  inculpatul circula cu auto marca "Opel Corsa" cu nr. de inmatriculare GL 07 -, pe bulevardul V. din T. La un moment dat, la intersectia b-dului V cu str. T.P., inculpatul a oprit masina la semafor, asteptand culoarea verde. In momentul in care culoarea semaforului s-a schimbat in verde, inculpatul a pornit autoturismul si a efectuat manevra la dreapta, pentru a intra pe str. T.P. In acelasi moment s-a angajat in traversarea strazii T.P., pe la trecerea de pietoni, marcata corespunzator, si victima D.M.,  semaforul indicand verde si pentru pietoni. In acest moment, inculpatul, datorita neatentiei, nu a observat prezenta pietonului decat prea tarziu si in consecinta a acrosat  pe numita D.M.,  cu bara din fata a autoturismului, aceasta fiind proiectata pe capota autoturismului si apoi pe carosabil, la o distanta de 3-4 m de trecerea de pietoni. Victima a fost transportata la S.M. "A.C." T.,  apoi la S.C.U. "Sf. A A" G, unde la data de 09.08.2011 a decedat. Conform concluziilor raportului  de necropsie medico-legala nr. _/A3/10.08.2011, eliberat de  catre Serviciul  Clinic de Medicina legala  G, moartea  numitei D.M. a fost violenta, ea s-a datorat  comei consecutive unui traumatism cranio-cerebral grav,  cu fractura  fronto - parietala dreapta, hematon subdural emisferic drept operat, hemoragie subarahnoidiana difuza, contuzii cerebrale,  cerebeloase si  in trunchiul cerebral, leziunile constatate la necropsie pot data din 05.08.2011 si au  putut fi produse de catre un autovehicul, basaculare si proiectare, in conditiile  unui accident rutier; intre leziuni si deces exista legatura directa de cauzalitate; iar in sangele recoltat la internare in spital s-a determinat alcool in concentratie  de 1,40g%0. 
Situatia de fapt expusa mai sus este dovedita in cauza cu declaratia martorei T.M., data la instanta (fila 130 dosar instanta) din care rezulta ca a vazut cum inculpatul a efectuat virajul la dreapta de pe B-dul V, spre str. T.P., cu o viteza foarte mica, dupa care s-a oprit langa trecerea de pietoni (nu a apucase sa treaca de ea), iar cand a ajuns efectiv la fata locului a vazut victima cazuta  pe sosea, cu fata in sus, cu picioarele indreptate spre trecerea de pietoni, in apropierea unei guri de canalizare, iar capul spre intersectia dinspre Profiriu, iar inculpatul se afla in stare de soc. Aspectele declarate de martora cu privire la locul impactului  (trecere de pietoni) sunt confirmate si mentiunile din anuntul accidentului la 112. Astfel, din adresa nr. _ din 31.05.2012 emisa de MAI, IPJ G, si procesul verbal de preluare a evenimentului rutier nr. 5334652/4 din 05.08.2011, ora 1005 rezulta ca s-a anuntat la 112, evenimentul rutier ce  a avut loc in T, in dreptul semafoarelor de la M.K., victima " calcata pe trecere de pietoni" (fila 89 dosar instanta).
Desi impactul dintre masina si victima nu a fost vazut efectiv de martorii audiati in cauza - L.S, C.E., S.G.V., B.N. si M.G., martorul L.S. declarand chiar ca nu a existat contact intre masina si victima, ca victima s-ar fi impiedicat si ar fi cazut singura, zgomotul produs de impact a fost sesizat de acestia. In aceste conditii instanta urmeaza a inlatura ca nesincera sustinerea martorului L.S, si sa retina ca a existat impact intre masina condusa de inculpat si victima,  motivat de faptul ca, o simpla cazatura pe asfalt a unei persoane nu ar fi produs un zgomot atat de intens ce a putut fi auzit si de conducatorii auto ce asteptau la semafor. Astfel, martorul C.E. a declarat ca a auzit o bufnitura in stanga (declaratie fila 71), martora  S.G.V. a declarat ca a auzit un zgomot care i-a atras atentia, insa nu poate preciza daca acesta a fost produs de impact, de frane sau de lovirea a doua masini.
In timpul urmaririi penale, inculpatul P.R.C. a recunoscut, in declaratia  din 05.08.2011, mentionata in procesul verbal de cercetare la fata locului,  ca dupa ce a efectuat virajul spre dreapta, la circa 3-4 de trecerea de pietoni, din partea dreapta  s-a angajat in traversarea strazii o femeie, pe care nu a putut sa o evite si a   lovit-o  cu bara din fata a masinii, aceasta cazand pe carosabil. Ulterior, in declaratia  din 1.01.2012 inculpatul nu a mai recunoscut ca ar fi lovit victima cu masina, ca a vazut-o cazand, dar ca nu-si explica cum a cazut aceasta.
Ulterior, in cursul urmaririi penale si la instanta, inculpatul a refuzat sa mai dea vreo declaratie, uzand de dreptul la tacere, conform art. 70 alin. 3 Cod procedura penala.
In aparare inculpatul a solicitat administrarea probei cu acte, sens in care a solicitat precizari privind mecanismul de producere a leziunilor victimei, precizari privind efectuarea cercetarii la fata locului, avand in vedere ca din declaratiile martorilor audiati la instanta a rezultat ca masina inculpatului a fost mutata, pentru decongestionarea traficului auto, probe incuviintate de instanta.
Astfel, cu adresa nr. _/A/10.08.2012 (fila 174 dosar) s-au depus precizari cu privire la mecanismul de producere a leziunilor victimei, iar cu adresa nr. _/29.10.2012, (fila 188 si 189) s-au depus precizari privind efectuarea cercetarii la fata locului.
Sustinerea inculpatului conform careia el nu a lovit victima cu masina este infirmata de recunoasterea initiala a faptei, precum si de mentiunile din suplimentul la raportul de   constatare medico -legala, conform carora (fila 174 dosar instanta) leziunile au fost produse  victimei  prin lovirea acesteia din partea stanga, cu bascularea acesteia, impactul cranian cu parbrizul fiind occipital stang, urmat de proiectarea victimei la sol, cu cadere pe partea dreapta. S-a mai aratat ca lipsa fracturilor la nivelul membrelor inferioare ar putea fi explicata printr-o viteza relativ mica a autoturismului, iar fracturile craniene de locul de impact (occipital stang) se datoreaza si faptului ca victima avea oasele neurocraniului subtiri si masa mare (persoana cu obezitate).
In speta,  raportat la intregul material probator administrat in cauza, prima  instanta a apreciat ca inculpatul a incalcat urmatoarele dispozitii legale ce reglementeaza circulatia pe drumurile publice:
- art. 35 din OUG 195/2002 rep. "(1) Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii proprietatii publice ori private".
- art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002  rep. conform carora "Conducatorul de vehicul care executa o manevra de schimbare a directiei de mers, de iesire dintr-un rand de vehicule stationate sau de intrare intr-un asemenea rand, de trecere pe o alta banda de circulatie sau de virare spre dreapta ori spre stanga sau care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic".
- art. 133 din HG nr. 1391/2006 potrivit carora "In cazul prevazut la art. 51 alin. (2), conducatorii vehiculelor sunt obligati sa acorde prioritate de trecere participantilor la trafic cu care se intersecteaza si care circula conform semnificatiei culorii semaforului care li se adreseaza."
A mai retinut prima instanta ca existenta faptei, savarsirea ei de catre inculpat si vinovatia acestuia in ceea ce priveste infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata sunt  pe deplin dovedite in cauza, dincolo de orice indoiala rezonabila, cu procese verbale de constatare, procesul verbal de cercetare la fata locului-fila , declaratiile martorilor T.M., C.E., S.G.V., B.N. si M.G., raport de necropsie medico -legala nr. _/A3/10.08.2011, suplimentul la acest raport, adresa nr. 700654 din 31.05.2012 emisa de MAI, IPJ G, si procesul verbal de preluare a evenimentului rutier nr. _/4 din 05.08.2011, ora 1005, raport de expertiza tehnica, coroborate cu declaratiile inculpatului date la urmarirea penala, care potrivit art. 70 cpp pot fi folosite si impotriva lui.
In drept, s-a retinut ca fapta inculpatului P.R.C.  care, in data de 05.08.2011, in timp ce conducea pe drum public, autoturismul marca  "Opel Corsa", cu nr. de inmatriculare GL - 07-  ca urmare a nerespectarii regulilor de circulatie  pe drumurile publice, a  accidentat pe numita D.M.,  care ulterior a decedat, intruneste elementele  constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal.
Impotriva sentintei penale mentionate au declarat recursuri inculpatul P.R. C., asiguratorul SC A.R. - A.V.I.G. SA si partea civila D.M.
In motivele de recurs, inculpatul P.R.C. a aratat, printre altele, ca solutia condamnarii este vadit nelegala si netemeinica, cerand achitarea sa in baza art.10 lit.d Cod procedura penala, cu respingerea cererii de despagubiri formulate in cauza. Cu certitudine, victima nu   s-a angajat  in traversarea strazii pe marcajul pietonal, ci in afara acestuia, la 3-4 m, loc unde nu mai era aparata de lege in raport cu actiunea licita a inculpatului. Accidentul de circulatie soldat cu decesul victimei s-a datorat culpei exclusive a acesteia, in timp ce inculpatul nu i se poate retine incalcarea niciunei prevederi legale privind circulatia pe drumurile publice.
Asiguratorul a solicitat in motivele de recurs reducerea cuantumului daunelor morale, intrucat suma de 300.000 lei este excesiva si depaseste caracterul rezonabil al despagubirilor de aceasta natura.
La termenul de judecata din 08.03.2013, reprezentantul asiguratorului a mai mentionat ca, avand in vedere declaratia inculpatului din recurs se impune achitarea acestuia, iar daca exista culpa comuna reducerea despagubirilor.
Tot la termenul din 08.03.2013, aparatorul partii civile D.M. a aratat ca recursul acesteia vizeaza cuantumul daunelor morale.
Recursurile inculpatului P.R.C. si al asiguratorului SC A.R. - A.V.G. SA sunt intemeiate, insa recursul partii civile D.M. este nefondat.
Probele administrate in cauza conduc cu certitudine la concluzia ca victima D.M. s-a angajat in traversarea starii la o distanta de 3-4 m de trecerea de pietoni, iar inculpatul P.R.C., datorita neatentiei, la efectuarea virajului spre dreapta, nu a franat in timp util si a acrosat-o pe aceasta cu bara din fata a autoturismului, proiectand-o pe capota autoturismului si ulterior, pe carosabil.
Ambele parti, inculpatul si victima, au fiecare o culpa de 50% in producerea accidentului rutier.
Prin urmare, inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.1 si 2 Cod penal, neputand fi primite concluziile de achitare conform art.10 lit.d Cod procedura penala, formulate de aparatorul acestuia.
Atat procesul-verbal de cercetare la fata locului din 5.08.2011, cu schita si plansa foto aferenta, cat si raportul de expertiza tehnica auto intocmit de expertul tehnica auto D.G., stabilesc ca victima D.M. a traversat strada la o anumita distanta de marcajul pietonal, fiind lovita de autoturismul inculpatului P.R.C. care avea o viteza cuprinsa intre 5 si 10 km/h.
In cuprinsul procesului-verbal se consemneaza ca inculpatul a declarat ca nu a putut sa o evite pe femeie si a lovit-o cu bara din fata a masinii aceasta cazand pe carosabil. De asemenea, urma profunda lasata pe stratul gros de praf de pe   capota masinii denota faptul ca victima a fost proiectata initial in acel loc, neputand fi credibila sustinerea inculpatului din recurs in sensul ca doar sacosa victimei ar fi lovit capota si ca nu ar fi atins-o pe aceasta cu masina.
Asa  cum se stabileste si in cuprinsul raportului de expertiza victima avea obligatia legala sa traverseze drumul public doar prin locurile permise, respectiv pe marcajul pietonal.
Incalcarea acestei obligatii atrage si culpa concurenta a victimei. La evidentierea acestei culpe contribuie si faptul ca D.M. avea o alcoolemie de 1,40%o, conform raportului de necropsie medico-legala, stare care afecteaza atat capacitatea decizionala cat si pe cea motrice.
Raportul de expertiza tehnica auto mentioneaza si ca evenimentul rutier s-a produs datorita observarii cu intarziere a victimei, care se angajase in traversarea strazii, de catre inculpat.
Neatentia inculpatului in observarea in timp util a victimei rezulta si din declaratia martorului C.E. prezent la fata locului la data de 05.08.2011, care mentioneaza la urmarirea penala ca inculpatul a coborat din masina vorbind la telefon. Acest aspect infima sustinerea inculpatului din recurs in sensul ca abia dupa ce s-a dat jos din masina a incercat sa sune la 112.
Declaratiile inculpatului in sensul ca nu ar fi atins victima cu masina sunt contrazise si de declaratia martorului L.S. data la urmarirea penala care a aratat ca autoturismul inculpatului a acrosat persoana aflata in traversare, precum si de raportul de necropsie medico-legala nr_./A3/10.08.2011 intocmit de Serviciul Clinic de Medicina Legala G din care rezulta ca leziunile victimei pot data din 05.08.2011 si au putut fi produse prin lovire de catre un autoturism, basculare si proiectare, in conditiile unui accident rutier.
Martorii L.S. si C.E. si-au schimbat intr-o anumita masura declaratiile date la urmarirea penala, avand mai multe imprecizii si necorelari. Aceste modificari ale relatarilor martorilor, din fata primei instante, pot fi puse pe seama trecerii unui anumit interval de timp de la evenimentul rutier si pe rapiditatea desfasurarii acestuia.
Situatia de fapt retinuta de prima instanta in sensul ca victima ar fi traversat strada pe trecerea de pietoni nu este sustinuta de probele administrate in cauza si prezentate anterior. Declaratia martorei T.M., audiata la instanta de fond, nu este relevanta intrucat aceasta nu a vazut momentul impactului, iar unele dintre aspectele prezentate sunt infirmate de celelalte probe retinute de instanta de recurs.
Conduita buna a inculpatului reflectata in lipsa antecedentelor penale, faptul ca avea un loc de munca, impune retinerea circumstantei atenuante prev. de art.74 lit.a Cod penal, urmand a fi redusa pedeapsa de 1 an inchisoare si termenul de incercare la 3 ani.
In cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale conform art.998, 999 Cod civil - act normativ anterior celui intrat in vigoare la 01.10.2011, respectiv fapta ilicita, vinovatie sub forma culpei, prejudiciu material si moral si legatura de cauzalitate. De asemenea, este atrasa si raspunderea alaturata a asiguratorului conform  Legii nr.136/1995.
Atat daunele materiale cat si cele morale se justifica prin natura evenimentului, respectiv decesul victimei D.M. care impune cheltuieli de inmormantare si de pomenire, precum si suferinte afective pentru persoanele din familie: D.M., D.G. si C.D.L. (fiu, sot si fiica).
De asemenea, aceste daune se sprijina si pe probele cauzei, respectiv inscrisuri si declaratiile martorilor C.C., D.T., I.T.
Cu toate acestea, tinand cont de culpa concurenta a victimei in proportie de 50%, urmeaza ca despagubirile materiale catre D.M.(in nume propriu si ca reprezentat al numitilor D.G. si C.D.L.) si cele catre partea civila S.C.U. "Sf. A A" G, sa fie reduse la jumatate, de la 20.000 lei la 10.000 lei, respectiv de la 2.349,29 lei la 1.174,65 lei.
Cuantumul daunelor morale este prea mare in raport cu conditiile concrete de producere a accidentului rutier, cu caracterul preponderent simbolic al acestora si cu varsta relativ inaintata a victimei.  La aceste elemente se adauga si culpa acesteia in procent de 50%.
Tinand cont de toate aceste aspecte, instanta de recurs apreciaza ca o suma de 75.000 lei este in masura  sa acopere acest tip de prejudiciu.
Pentru aceleasi argumente nu se impune majorarea acestor daune morale, nefiind fondat recursul partii civile D.M.
Fata de cele prezentate si de disp. art.3859 pct.172, art.38514, art.38515 pct.2 lit.d Cod procedura penala, Curtea a admis recursurile declarate de inculpat si de asigurator si a casat in parte sentinta penala nr.475/06.11.2012 a Judecatoriei Tecuci.
In rejudecare, Curtea a redus de la 2 ani inchisoare la 1 an inchisoare pedeapsa aplicata inculpatului P.R.C., pentru comiterea infractiunii prev. de art.178 alin.1, 2  C.pen. cu retinerea art.74 alin.1 lit.a C.pen., art.76 lit.d C.pen.
A redus termenul de incercare de la 4 ani la 3 ani.
A redus de la 2.349,29 lei la 1.174,65 lei despagubirile  la care a fost obligat inculpatul P.R.C. alaturi de asiguratorul de raspundere civila SC A.R. - A.V. I.G. SA catre partea civila S.C.U. "Sf. A A" G, cu titlul de cheltuieli de spitalizare.
A redus de la 20.000 lei la 10.000 lei, despagubirile materiale, si de la  300.000 lei la 75.000 lei, daunele morale, la care a fost obligat inculpatul P.R.C. alaturi de asiguratorul de raspundere civila SC A.R. -A.V.I.G. SA catre partea civila  D.M. (in nume propriu si ca reprezentant al numitilor D. G. si C.D.L.).
A mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate.
Avand in vedere cele aratate anterior si disp.art.38514, art.38515 pct.1 lit.b Cod procedura penala, Curtea a respins ca nefondat recursul, declarat de partea civila D.M.