Arestare preventiva. Infractiuni pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii. Schimbare temeiuri care au stat la baza luarii masurii obligarii de a nu parasi localitatea.

Intrucat pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea prevazuta de art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 republicata, este  inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, nu poate fi dispusa  masura arestarii deoarece, conform art. 136 al. 6 C.pr.pen., masura arestarii nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii.
Tinand cont ca in prezent inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infractiuni mult mai grava decat cea de lovire, respectiv de tentativa de omor, in mod evident ca s-au schimbat temeiurile care au fost avute in vedere initial la luarea masura obligarii de a nu parasi localitatea.

                                             Incheiere din 23.09.2013 a Curtii de Apel Galati

Prin  incheierea de sedinta din 18.09.2013 pronuntata de Tribunalul Galati in dosarul nr. 6705/121/2013 s-a admis propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Galati si, in baza art. 149 ind. 1 al. 10 si 11 C.p.p., s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului U.D., cercetat pentru savarsirea in concurs real a infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si a linistii publice, port, fara drept, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata si integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, respectiv tentativa la omor calificat, infractiuni prevazute de disp. art. 321 al. 1 C.p., art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea 61/1991 republicata, respectiv art. 20 C.p. raportat la art. 174 al. 1 C.p., art. 175 al. 1 lit. i C.p., cu aplicarea art. 33 lit. a C.p., pe o perioada de 29 zile, incepand cu data punerii in executare a mandatului de arestare preventiva.
In motivarea incheierii s-a aratat ca Parchetul de pe langa Tribunalul Galati a inaintat instantei dosarul de urmarire penala insotit de referatul cu propunere de luare a masurii de arest preventiv fata de inculpatul U.D. pentru savarsirea, in concurs real a infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si a linistii publice (art.321 al.1 C.p.), port, fara drept, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului (art.2 al.1 pct.1 din Legea 61/1991), respectiv tentativa la infractiunea de omor calificat (art.20 C.p. raportat la art.174 al.1-art.175 al.1 lit.i C.p.), toate cu referire la art.33 lit.a C.p.
    Ca temei al sesizarii s-a invocat faptul ca inculpatul mai sus mentionat a savarsit doua infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si ca exista probe certe ca lasarea acestuia in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, avandu-se in vedere modalitatea de comitere a infractiunilor.
S-a retinut in fapt ca la B.E.J. P.S. a fost deschisa o procedura de executare silita indreptata impotriva S.C. D. & I. S.R.L., administrata de catre inculpatul U.D., procedura deschisa de catre creditoarea VB L.R. IFN S.A.
In cadrul acestei proceduri, la data de 19.08.2013, in jurul orelor 1030, inculpatul s-a prezentat la sediul B.E.J. unde a discutat cu executorul judecatoresc P.S., in biroul respectiv fiind prezenta si partea vatamata C.C.G., reprezentant al S.C. M.S. S.R.L. Mentionam ca partea vatamata era in relatii de colaborare cu societatea creditoare, acesta fiind motivul pentru care participa la procedura de executare silita.
La acel moment in birou se mai aflau martorii P.V., R.C.O. si numitul D.D.
In cadrul discutiilor care s-au purtat pe un ton normal, chiar amical, inculpatul s-a interesat de plata sumei de bani datorata. In urma discutiilor, inculpatul a parasit sediul executorului judecatoresc si s-a intors dupa un interval de circa 15 minute, reluand discutia, de aceasta tonul discutiei fiind mai "aprins", conform declaratiei partii vatamate. De aceasta data inculpatul s-a interesat inclusiv de conditiile in care ar fi putut sa nu plateasca acea suma de bani.
Din nou  inculpatul a parasit sediul biroului si a revenit dupa circa 15-20 de minute, de aceasta data fiind inarmat cu un cutit, pe care conform declaratiei sale, l-a luat din autoturismul sau. Fara alte discutii, inculpatul a aplicat partii vatamate C.C.G. o lovitura in zona umarului drept, in urma careia partea vatamata a cazut de pe scaunul pe care se afla. In urma acestui fapt, martorul P.V. a impins cu piciorul biroul la care se afla, in directia inculpatului, sarind pur si simplu tablia biroului.
Apoi inculpatul s-a indreptat spre martorul R.C.O. si spre executorul judecatoresc P.S., cu intentia de a-l lovi pe acesta din urma.
In continuare, martorul P.V. a luat un scaun cu care l-a impins spre iesire pe inculpat, determinandu-l sa plece. Concomitent, partea vatamata a luat la randul ei un scaun pe care l-a aruncat in directia inculpatului, in felul acesta spargandu-se geamul de la usa de acces.
In urma acestor manevre, inculpatul a parasit in fuga biroul, avand asupra sa cutitul, pe care ulterior l-a abandonat intre blocurile din zona. In aceeasi zi, inculpatul U.D. s-a predat lucratorilor de politie din cadrul I.P.J. G.
Partea vatamata C.C.G. a fost apoi internata la Spitalul Judetean G si supusa ulterior unei interventii chirurgicale.
In urma examinarii medico-legale s-a stabilit ca partea vatamata C.C.G. a prezentat o plaga intepat-taiata umar drept anterior, cu sectiune partiala tendon muschi mare pectoral drept, penetranta in torace, cu hemotorax drept, ce a pus in primejdie viata acesteia.
    Evaluand temeiurile care stau la baza propunerii de arestare preventiva  in prezenta cauza instanta a apreciat ca fiind intrunite conditiile generale prevazute de disp. art. 143 C.p.p. corelativ cu art. 148 lit.f  C.p.p.
    S-a retinut ca materialul probator administrat cauzei pana la acest moment al urmaririi penale releva probe/indicii temeinice in sensul savarsirii faptelor penale in discutie, avandu-se in vedere plangerea si declaratiile partii vatamate C.C.G. coroborate cu mentiunile raportului de constatare medico-legala nr.466/A1-D/19.08.2013 intocmit de Serviciul Clinic de Medicina Legala G, procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice aferente, procesul verbal de ridicare a cutitului-corp delict, declaratiile martorilor directi P.S. si R.C.O., ale martorilor P.M., P.L., C.I., O.A. si G.A.A. - toate acestea coroborate cu declaratiile inculpatului de asumare a situatiei faptice retinute in sarcina sa.
    Totodata pentru doua dintre infractiunile obiect al sesizarii (tentativa la omor calificat si ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si a linistii publice) legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, iar actiunea penala a fost pusa in miscare in privinta inculpatului U.D. la data de 9.09.2013.
    S-a aratat ca pericolul concret pentru ordinea publica este prefigurat, in opinia instantei, atat de natura si gravitatea deosebita a faptelor, fapte tinzand sa lezeze cea mai importanta valoare sociala dar si de consecintele acestora, de impactul negativ in randul colectivitatii pe care-l produc astfel de manifestari.
     S-a mai avut in vedere proliferarea fara precedent pe care au cunoscut-o in ultimul timp acest gen de infractiuni, iar in acest context, manifestarea de clementa din partea instantei de judecata ar echivala cu intretinerea climatului infractional si ar crea faptuitorilor impresia ca pot persista in astfel de practici deosebit de periculoase;
    S-a mentionat ca imprejurarile relative comportamentului procesual al inculpatului ori elementele care circumstantiaza persoana acestuia nu pot fi avute in vedere la acest moment procesual, gravitatea activitatii infractionale si reactia comunitatii la savarsirea acesteia putand suscita o tulburare sociala de natura a justifica o detentie provizorie.
  Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul U.D. aratand ca, la momentul la care s-a facut propunerea de arestare preventiva, era inca in vigoare masura obligarii de a nu parasi localitatea si ca nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice arestarea, cu exceptia schimbarii incadrarii juridice, care nu poate sa determine luarea  masurii arestarii preventive. A mai aratat ca a recunoscut si regretat fapta comisa, ca  nu a zadarnicit urmarirea penala, ca nu are antecedente penale, ca are in intretinere 2 minori, solicitand respingerea propunerii de arestare.
Recursul declarat de inculpatul U.D. a fost apreciat ca fiind fondat in parte, pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
Examinand cauza prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art.3856 al.3 C.pr.pen., Curtea a constatat ca hotararea primei instante este nelegala cu privire la retinerea ca temei al arestarii, in dispozitivul incheierii si in cuprinsul mandatului de arestare, si a infractiunii de port, fara drept, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata si integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, prevazuta  de art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea 61/1991, republicata.
Intrucat pedeapsa prevazuta de lege pentru aceasta infractiune, este  inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, nu poate fi dispusa  masura arestarii deoarece, conform art.136 al.6 C.pr.pen., masura arestarii nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii.
Cu privire la celelalte doua infractiuni, de tulburare a linistii publice si tentativa de omor, pentru care este cercetat inculpatul,  in mod corect a constatat instanta de fond ca in cauza existenta probe si indicii temeinice, respectiv: declaratiile partii vatamate C.C.G., raportul de constatare medico-legala, procesul verbal de cercetare la fata locului si plansele fotografice aferente, procesul verbal de ridicare a cutitului-corp delict, declaratiile martorilor P.S.,  R.C.O., P.M., P.L., C.I., O.A. si G.A.A., declaratiile inculpatului, din care rezulta presupunerea ca la data de 19.08.2013 inculpatul U.D. a patruns inarmat cu un cutit in sediul Biroului executorului judecatoresc P.S. unde s-a manifestat violent si a aplicat partii vatamate C.C.G. o lovitura in zona umarului drept, cauzandu-i leziuni care i-au pus in primejdie viata.
In drept, faptele pe care se presupune ca le-ar fi comis inculpatul constituie infractiunile de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si a linistii publice, prev. de art.321 al.1 C.p., si tentativa la infractiunea de omor calificat, prev. de art.20 C.p. raportat la art.174 al.1-art.175 al.1 lit.i C.p., pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani.
  Tinand cont de modul si imprejurarile concrete de comitere a acestor fapte, gradul ridicat de pericol social al acestora, starea de insecuritate sociala care s-ar crea in randul comunitatii daca persoanele acuzate de comiterea unor asemenea fapte cu un grad ridicat de pericol social ar fi in libertate, Curtea a apreciat ca lasarea inculpatului in libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica, fiind astfel indeplinita si conditia prevazuta de teza II  a  art.148 lit.f C.pr.pen..
Sustinerea inculpatului cum ca nu au intervenit temeiuri noi care sa justifice arestarea nu au putut fi primite intrucat, initial, acesta a fost cercetat pentru comiterea infractiunilor de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si a linistii publice, prev. de art.321 al.1 C.p., de port, fara drept, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata si integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, prevazuta  de art. 2 al. 1 pct. 1 din Legea 61/1991, republicata, si de lovire, prev. de art.180 al.2 C.p., moment in care s-a luat masura obligarii de a nu parasi localitatea.
Ulterior, dupa primirea raportului de constatare medico-legala, care a constatat ca leziunile cauzate partii vatamate au pus in primejdie viata partii vatamate, tinand cont si de imprejurarile in care s-au comis faptele, zona vitala lezata (zona toracica) si obiectul folosit, apt de a produce moartea (cutit), s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de lovire, prev. de art.180 al.2 C.p. in infractiunea de tentativa la infractiunea de omor calificat, prev. de art.20 C.p. raportat la art.174 al.1-art.175 al.1 lit.i C.p..
Avand in vedere ca in prezent inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infractiuni mult mai grava decat cea de lovire, respectiv de tentativa de omor, in mod evident ca s-au schimbat temeiurile care au fost avute in vedere initial la luarea masura obligarii de a nu parasi localitatea.
Masura arestarii preventive este necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, iar o alta masura preventiva, cu toate restrictiile dintre cele prevazute de art.145 sau 1451 Cod procedura penala, nu ar corespunde pericolului concret pentru ordinea publica.
Circumstantele personale ale inculpatului nu vin sa inlature pericolul pentru ordinea publica pe care il prezinta acesta daca ar fi lasat in libertate, aceste aspecte neputand fi privite disociat fata de imprejurarile in care s-au comis faptele si gravitatea acestora.
Curtea europeana a drepturilor omului (in Cauza Letellier c. Frantei) a recunoscut posibilitatea ca, atunci cand anumite infractiuni, prin gravitatea lor sau prin efectul pe care il au asupra opiniei publice, pot crea in cadrul societatii o reactie de nesiguranta, de revolta, sa se poata dispune privarea de libertate a autorului, cel putin pentru o perioada de timp.
Fata de cele aratate,  in baza art.38515 alin.1 pct.2 lit.d C.pr.pen., s-a admis recursul declarat de inculpatul U.D. si s-a  casat in parte incheierea recurata.
In rejudecare s-au inlaturat din incheierea recurata precum si din mandatul de arestare preventiva nr. _/U/18.09.2013 dispozitiile referitoare la infractiunea de port, fara drept, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata si integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, prev. de art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, republicata.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale incheierii recurate.