Inadmisibilitatea contestatiei in anulare.Invocarea in mod formal a unui caz de contestatie in anulare care nu este aplicabil in cauza,avand in vedere natura cererii solutionata prin hotararea impotriva careia s-a formulat contestatie in anulare.

  Titlu: Inadmisibilitatea contestatiei in anulare.Invocarea in mod formal a unui caz de contestatie in anulare care nu este aplicabil in cauza,avand in vedere natura cererii solutionata prin hotararea impotriva careia s-a formulat contestatie in anulare.
  Rezumat: In contestatia  in anulare formulata, condamnatul a invocat existenta motivului prevazut de art.386 alin.1 lit.c Cod pr.penala, potrivit caruia "instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra  unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute de art.10 alin.(1) lit.f )-i1), cu privire la care existau probe in dosar".
Din continutul acestui text de lege, rezulta ca este aplicabil numai unei hotarari penale prin care s-a rezolvat actiunea penala, potrivit  dispozitiilor art.345 Cod pr.penala, in sensul ca instanta a hotarat asupra invinuirii aduse inculpatului.
Prin urmare acest caz nu este aplicabil unei decizii prin care instanta de recurs a judecat recursul declarat impotriva unei sentinte prin care s-a solutionat o contestatie la executare.
 
Prin decizia penala nr.1383 din 19 iunie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Craiova in dosarul nr.659/54/2013 s-a respins contestatia in anulare formulata de contestatorul B. L., impotriva deciziei penale nr.922 din 19 aprilie 2013, pronuntata de Curtea de Apel Craiova, in dosarul nr.1230/63/2013,  ca inadmisibila.
In motivare s-au aratat urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 126 din data de 14 martie 2013 pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. 1230/63/2013, in baza art. 461 lit. d C.p.p. rap. la art. 126 lit. b C.p. si art. 127 alin. 1, 2 C.p. a fost admisa contestatia la executare formulata de catre condamnatul B. L.
S-a constatat intervenita prescriptia executarii pedepsei de 8 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 152/1998 a Tribunalului Dolj, definitiva prin decizia penala nr. 2399/11.06.1999 a Curtii Supreme de Justitie.
S-a dispus retragerea mandatului de executare a pedepsei inchisorii cu nr. 176/1998 din 01.07.1999 emis in baza sentintei penale nr. 152/1998 a Tribunalului Dolj si a tuturor formelor de executare pedeapsa, emise in baza mandatului cu nr. 176/1998 din 01.07.1999.
Cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj.
Prin decizia penala nr.922 din 19 aprilie 2013, Curtea de Apel Craiova,  a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj, a casat sentinta penala si rejudecand, a respins contestatia la executare formulata de condamnatul B. L. ca nefondata.
A fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare la fond.
Cheltuielile judiciare din recurs au ramas in sarcina statului.
Impotriva acestei decizii a formulat contestatie in anulare contestatorul B. L., in motivare invocand cazul prevazut de art.386 alin.1 lit.c Cod pr.penala, in sensul ca instanta de recurs nu a examinat si a omis sa se pronunte asupra a doua din motivele scrise de recurs, avand ca finalitate juridica constatarea intervenirii prescriptiei executarii pedepsei.  Condamnatul a formulat motive scrise in aparare, motive care atrageau respingerea ca nefondata a criticii de nelegalitate invocata de procuror, referitoare la imprescriptibilitatea executarii pedepsei principale.
A mai aratat ca cererea este admisibila in principiu, fiind  indeplinite conditiile prevazute de art.391 alin.2 Cod pr.penala si este intemeiata, deoarece decizia instantei de recurs a fost pronuntata cu  incalcarea normelor procesual penale prevazute de art.38514 alin.2 Cod pr.penala, instanta de recurs facand o  eroare vadita, deoarece din expunerea de motive  a initiatorilor Legii nr.27/2012, Avizul Consiliului Legislativ, rezulta in mod neindoielnic ca aceasta lege se aplica doar infractiunilor intentionate care au avut ca urmare moartea victimei, avand astfel in obiectul de reglementate doar infractiunile consumate de omor, omor calificat si omor deosebit de grav.
In sprijinul admiterii cererii de contestatie, prin recunoasterea si aplicarea legii mai favorabile, a invocat si decizia nr.1092/2012 a Curtii Constitutionale.
Curtea, verificand potrivit dispozitiilor art.391 Cod pr.penala, admisibilitatea in principiu a cererii de contestatie, a apreciat ca cererea este inadmisibila, pentru urmatoarele motive:
In contestatia  in anulare formulata, condamnatul a invocat existenta motivului prevazut de art.386 alin.1 lit.c Cod pr.penala, potrivit caruia "instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra  unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute de art.10 alin.(1) lit.f )-i1), cu privire la care existau probe in dosar".
Din continutul acestui text de lege, rezulta ca este aplicabil numai unei hotarari penale prin care s-a rezolvat actiunea penala, potrivit  dispozitiilor art.345 Cod pr.penala, in sensul ca instanta a hotarat asupra invinuirii aduse inculpatului.
In sprijinul acestei concluzii este si faptul ca art.10 alin.(1) lit.f )-i1),  este cuprins in Sectiunea I din Capitolul II Titlul I al Codului de procedura penala, care reglementeaza actiunea penala.
Ori, in speta, prin decizia impotriva careia s-a formulat contestatia in anulare, nu s-a solutionat actiunea penala, potrivit art.345 Cod pr.penala, ci s-a solutionat un recurs impotriva sentintei instantei de fond, prin care judecat o contestatie la executare formulata de condamnat, constatandu-se intervenita prescriptia executarii pedepsei de 8 ani  inchisoare aplicata prin s.p.nr.152/1998  a Tribunalului Dolj, definitiva prin decizia penala nr.2399/11 iunie 1999 a Curtii Supreme de Justitie.
Chiar daca prin decizia penala nr.922 din 19 aprilie  2013 a Curtii de Apel Craiova, s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj,   s-a casat sentinta penala recurata si rejudecand, s-a respins contestatia la executare formulata de condamnat, prin aceasta hotarare nu s-a solutionat actiunea penala, prescriptia executarii pedepsei neavand legatura cu existenta unei cauze de incetare a procesului penal, dintre cele prevazute de art. 10 alin.(1) lit.f )-i1) Cod pr.penala.
In consecinta, desi, condamnatul a invocat  formal cazul de contestatie in anulare prevazut de art.386 alin.1 lit.c Cod pr.penala, acesta nu-si gaseste aplicabilitatea in speta de fata, deoarece nu priveste o hotarare penala definitiva prin care s-a rezolvat actiunea penala, astfel incat Curtea a respins contestatia in anulare ca inadmisibila.