Contestatia la executare

                                   Contestatia la executare
      
      Contestatia la executare formulata impotriva executarii silite pornita de catre A.V.A.S in baza unui titlu executoriu reprezentat de catre un bilet la ordin este supusa O.U.G nr.51/1998 si nu Legii nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.
      
      ( Sentinta   comerciala nr. 241/13.12.2007)
      
      
      Prin sentinta comerciala nr.241/13.12.2007 Curtea de Apel a respins ca nefondata contestatia la executare formulata de catre contestatorul SIF in contradictoriu cu intimata A.V.A.S.
      A fost retinuta urmatoarea situatie de fapt:
      La data de 30.10.1996 se emite un bilet la ordin  de catre SC SGI SRL Bucuresti in favoarea SC Bancorex  SA, in valoare de 650.000 USD, avalizat de catre F.P.P. II M, avand scadenta la data de 30.10.1997.
Prin conventia de scontare incheiata la data de 13.XI.1996 SC S.G.I. SRL transfera B. orice drepturi si titluri decurgand din biletul la ordin exigibil la 30.10.1997 in valoare de 650.000 USD.
Prin contractul de cesiune de creanta nr.096445/24.06.1999 A.V.A.S, in calitate de cesionar, preia de la creditorul cedent SC B. SA creanta asupra debitorului cedat SC S.G.I. SRL. Prin acest contract de cesiune a fost preluat  si biletul la ordin ce formeaza obiectul litigiului de fata.
A.V.A.S.  devine  titularul dreptului de creanta incorporat in biletul la ordin prin gir, iar ca urmare a neachitarii creantei porneste la executarea silita impotriva avalistului SIF M, comunicandu-i  titlurile executorii prin adresa nr.5492/3/2.06.2006, anexand titlurile executorii, constatatoare ale creantei, respectiv biletul la ordin si conventia de scontare.
Impotriva executarii silite avalistul SIF M (fost F.P.P.II M) formuleaza  prezenta contestatie  la executare.
Contestatorul isi intemeiaza intreg demersul procedural pe ideea ca sunt aplicabile in cauza dispozitiile Legii nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin cu toate consecintele juridice rezultate din aplicarea acestora, respectiv instanta competenta, valabilitatea biletului la ordin , prescriptia obligatiei de plata a biletului la ordin.
Desi invoca dispozitiile Legii nr.58/1934, lege care reglementeaza mijloace specifice de aparare, exceptii ce pot fi opuse de avalistul urmarit pentru plata biletului la ordin, S.I.F M formuleaza contestatie la executare impotriva executarii silite pornite de catre posesorul titlului - A.V.A.S, contestatie nereglementata de Legea nr.58/1934.
  Preluarea creantei de catre A.V.A.S s-a facut in temeiul O.U.G nr.51/1998, act normativ cu dispozitii speciale atat sub raportul dreptului material, cat si sub raportul dreptului procesual aplicabil in ceea ce priveste activele statului preluate in vederea valorificarii:
  O.U.G nr.51/1998 stabileste reguli speciale privind solutionarea litigiilor, privind executarea silita, precum si termenul special de prescriptie.
A.V.A.S. a pornit la executarea silita a creantei preluata in baza unei legi speciale, iar atata vreme cat sunt indeplinite conditiile prevazute de aceasta lege speciala, are la indemana toate instrumentele juridice reglementate de acele norme speciale.
Pe cale de consecinta, debitorul, odata pornita executarea silita in temeiul O.U.G nr.51/1998, nu se poate apara decat cu  mijloacele procedurale puse la dispozitie de acelasi act normativ special.
Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin are aplicabilitate in ceea ce priveste reglementarea raporturilor juridice dintre persoanele participante, cuprinde dispozitii cu privire la conditiile de forma pe care trebuia sa le indeplineasca titlul de credit, cu privire la transmiterea, garantarea si plata acestor titluri, reglementeaza exceptiile ce pot fi opuse de debitor in procesele cambiale fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
Faptul ca A.V.A.S a devenit titularul biletului la ordin, faptul ca dreptul incorporat in acest bilet reprezinta o creanta neperformanta preluata de la o banca cu capital partial de stat, in speta, B., iar biletul la ordin are calitatea de titlu executoriu in acceptiunea O.U.G nr.51/1998, determina ca legea aplicabila in materia executarii silite sa fie O.U.G nr.51/1998.
Avand in vedere ca prin contestatia formulata se invoca o serie de exceptii intemeiate pe dispozitiile Legii nr.58/1934 specifice opozitiei la executare, Curtea a analizat strict apararile intemeiate pe legea aplicabila in  speta, respectiv O.U.G nr.51/1998, precum si in raport de disp. art.399 si urmatoarele Cod pr.civila.