Caracterul subsidiar al obligatiei persoanei responsabile de accident de despagubire a persoanei vatamate fata de dispozi?iile art. 26 alin. 1 din O. CSA 14/2011. Lipsa calitatii procesuale pasive a persoanei responsabile de accident

Prin sentinta civila nr. 215/C din 16.02.2015 a Tribunalului Brasov (dosar nr.9366/105/2012 ) a fost respinsa ca nefondata, cererea de chemare in judecata formulata, completata ?i precizata de reclamanta PC in contradictoriu cu parata SC A.R.A. SA, ?i intervenientul for?at RRC, respinsa excep?ia dolului, admisa excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive a reclamantei-parate PC in cererea reconven?ionala. S-a respins ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva, cererea reconven?ionala formulata de intervenientul-for?at parat-reclamant RRC in contradictoriu cu reclamanta-parata PC.S-a respins cererea de chemare in garan?ie formulata de reclamanta-parata PC in contradictoriu cu chemata in garan?ie SC G.R.A.R. SA, a fost obligata reclamanta PC sa achite paratei SC ARA SA ?i intervenientului for?at RRC suma de cate 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, s-a respins cererea reclamantei PC privind acordarea de cheltuieli de judecata ca nefondata in cererea principala, s-a lat act ca reclamanta-parata PC nu a solicitat cheltuieli de judecata in cererea reconven?ionala, ca SC G.R.A.R.A SA  nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a dispune in acest sens, instanta a retinut ca prin cererea inregistrata, reclamanta a chemat in judecata pe parata si pe intervenientul fortat solicitand obligarea acestora sa-i plateasca suma de 150.000 eur reprezentand daune materiale (c/val. masinii, lucrari dentare si ochelari), daune in compensare (c/val deplasari de la domiciliul la serviciu) si morale (c/val. zile de ingrijiri medicale), in cuantumul in care daunele materiale si cele compensatorii vor fi stabilite prin raportul de expertiza tehnica auto. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea la plata de penalitati de 0,1% cf. art. 37 din O. CSA 14/2011 la valoarea totala a prejudiciului si de cheltuieli de judecata.
La data de 12.02.2013, reclamanta a depus o rectificare a cererii, intampinare si cerere de chemare in garantie a SC GA SA. Astfel, aceasta a indicat numele paratei asigurator ca fiind SC A.R.A SA si a precizat ca penalitatile sunt in cuantum de 0,2% pe zi, cf. art. 37 din O. CSA 14/2011.
Prin cererea de chemare in garantie, reclamanta solicita introducerea in cauza, in calitate de garant, a SC G.R.A.R SA, intrucat are calitatea de asigurator al sau pentru raspundere civila auto, cf. politei de la dosar, si, deci, si obligatia de desdaunare cf. art. 54 alin. 1 din Leg. 136/1995 si Decizia nr. 22/2009 a ICCJ.
Reclamanta-parata a anexat un set de inscrisuri (filele 183-195).
La termenul de judecata din data de 27.05.2013, reclamanta-parata a depus o nota de sedinta in care a indicat si detaliat cuantumul daunelor materiale, de 36.040 lei reprezentand: 7.000 lei c/val. lucrari dentare, 29.000 lei c/val. masinii, 40 lei/zi c/val. navetei de la serviciu la domiciliu, incepand din 09.04.2013 (2012 de fapt) si pana la data platii efective, toate sumele urmand a fi actualizate cu dobanda de 0,2% cf. art. 37 din O. CSA 14/2011; cu privire la daunele morale, se solicita 6.552 lei (1500 eur) prejudiciu estetic ca urmare a cicatricei ramase pe lungimea degetului operat, 24.025 lei (5.500 eur) pretium doloris pentru operatia suferita constand in deschidere sutura care au solicitat 30 de zile de ingrijiri medicale.
Analizand actele ?i lucrarile dosarului, instan?a re?ine urmatoarele:
La data de 09.04.2012, in jurul orei 19:00, in mun., pe bvd., a avut loc un accident de circula?ie care a constat in coliziunea dintre autoturismul marca Audi A4, cu nr. de inmatriculare condus de RRC ?i autoturismul marca, cu nr. de inmatriculare condus de PC.
Deoarece accidentul men?ionat s-a soldat cu vatamari corporale ale conducatorilor auto ?i ale unora din pasagerii autoturismului Audi, au fost efectuate cercetari de catre organele de poli?ie si de Parchetul Cur?ii de Apel Ploie?ti.
Din procesul-verbal intocmit de poli?i?ti din cadrul Biroului Rutier, rezulta ca accidentul s-a produs la intersec?ia bvd. i cu aleea de acces catre Centrul de Calcul, sector de drum in aliniament, fara rampa sau panta, cu un carosabil uscat. Circula?ia pe bvd. se desfa?ura in ambele sensuri, pe cate doua benzi pe sens, separate de banda dubla continua, in condi?ii de vizibilitate pe timp de zi.
PC a ie?it de pe aleea de acces catre UPG iar RRC circula pe bvd. B, in direc?ia B. Drumul cu prioritate este reprezentat de bvd. B, pe care circula, dupa cum am aratat deja, RRC, iar aleea de pe care a ie?it PC avea trei indicatoare, "stop", "obligatoriu la dreapta" ?i "trecere pietoni" (cf. fotografiei de jos de la fila 53 dosar).
Cele trei indicatoare aflate pe aleea de acces catre UPG impun obliga?ia de a opri ?i de a acorda prioritate oricarui autovehicul care circula pe bvd. B (indicatorul "stop"), de a vira numai la dreapta (indicatorul "obligatoriu la dreapta"), a?adar fara posibilitatea de a vira spre stanga, ?i de a manifesta aten?ie la trecerea de pietoni ce urma.
De altfel, interdic?ia virajului spre stanga rezulta ?i din existen?a marcajului dintre cele doua sensuri de mers, constand in linie dubla continua.
Impactul dintre autoturismele conduse de cei doi conducatori auto s-a produs pe banda a II-a de mers, respectiv pe banda pe care se deplasa RRC. Acesta, in incercarea de a evita coliziunea, in timpul impactului, a tras de volan spre stanga ?i, din cauza manevrei ?i a impactului, a fost proiectat pe contrasens, oprindu-se intr-un stalp de iluminat (cf. fotografiei nr. 2, fila 52 dosar). Concomitent, autoturismul condus de PC s-a rotit cu aproape 360 grade (cf. fotografiei nr. 2, fila 52 ?i a fig. 2 din raportul de expertiza).
La dosarul cauzei au fost ata?ate, de par?i, declara?iile date la Poli?ie ?i actele intocmite de poli?i?ti.
Din declara?ia data de RRC, in data de 10.04.2012 (a doua zi dupa accident) - fila 74 dosar, rezulta ca, in timp ce mergea pe Bvd. B, spre B, a decelerat deoarece, inainte cu 10-15 m de locul impactului este o trecere de pietoni, dupa care ?i-a continuat drumul. Skoda a ie?it de pe partea dreapta, inten?ionand sa taie linia dubla continua pentru a merge catre P. ?oferi?a din Skoda i-a declarat ca a crezut ca are timp sa treaca. Cand a vazut ca ii apare in fa?a, RRC arata ca a tras stanga de volan, PC a accelerat, l-a lovit ?i l-a aruncat intr-un stalp pe partea opusa a drumului.
DRC, pasager in dreapta fa?a din autoturismul condus de RRC, la data de 09.04.2012 (filele 76, 77 dosar), declara ca in acea zi autoturismul Audi condus de RRC se deplasa pe bvd. B, din direc?ia centru spre hipodrom, ?oferul oprind la semaforul de la UPG care era de culoare ro?ie. In momentul in care a plecat de pe loc, a fost acro?at de autoturismul Skoda Octavia, care a ie?it cu viteza de la Centrul de calcul, vrand sa taie linia continua ?i sa se incadreze pe sensul de mers spre centru.
PMI, pasagerul stanga spate in autoturismul condus de RRC, la data de 09.04.2012 (filele 78, 79 dosar), declara ca se deplasau pe bvd. B din direc?ia Gara S catre B, ca RRC a oprit la semaforul de la UPG deoarece era pe culoarea ro?ie, dupa care s-a pus in mi?care. Deoarece acest pasager vorbea la telefon, nu a fost atent la ce s-a intamplat, dar a sim?it doua izbituri ?i s-a lovit cu capul de stalpul din dreapta al ma?inii. La ie?irea din ma?ina, a fost preluat de echipajul SMURD.
BGD, pasagerul din dreapta spate in autoturismul condus de RRC, la data de 10.04.2012 (fila 80 dosar), declara ca, dinspre Centrul de calcul a ie?it autoturismul Skoda Octavia cu nr. care a taiat calea incercand sa vireze spre centrul ora?ului, fara sa se asigure.
PC, la data de 10.04.2012 (filele 81-83 dosar), declara ca a ie?it de la centrul de calcul, s-a incadrat pe banda (prima de la ax). Un autoturism marca Audi a venit din spate, a tras de volan stanga ?i a lovit-o pe partea dreapta. Autoturismul condus de PC s-a rotit pe linia continua, intorcandu-se, din nou, cu fa?a spre Centrul de calcul, iar RRC ?i-a continuat drumul stanga peste axul drumului, pe contrasens, intrand intr-un stalp de pe cealalta margine a drumului.
RRC si PC au formulat plangeri penale unul impotriva altuia, primul la data de 03.05.2012 (filele 88-90 dosar) iar cea de a doua la data de 22.05.2012 (filele 94-98) iar DRC impotriva reclamantei-parate PC la data de 03.05.2012 (filele 91-93).
Prin Rezolu?ia din data de 30.05.2012 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel (filele 99, 100) s-a dispus neinceperea urmaririi penale fa?a de PC si RRC pentru savar?irea infrac?iunilor de vatamare corporala din culpa, ca urmare a retragerii plangerilor prealabile ale par?ilor vatamate.
La data de 30.05.2012, DRC a solicitat emiterea unei ordonan?e prin care sa se dispuna efectuarea unei noi examinari medico-legale (filele 101, 102) iar la data de 02.07.2012, PC a  formulat plangere impotriva rezolu?iei NUP.
Prin Rezolu?ia din 16.07.2012 (filele 105-107), Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel  a respins plangerile formulate de impotriva rezolu?iei NUP.
De asemenea, la data de 08.06.2012, PC a formulat o a doua plangere penala impotriva lui RRC cu privire la care, prin Rezolu?ia din 11.12.2012 data de Parchetul de pe langa Judecatorie (filele 108-109), s-a dispus neinceperea urmaririi penale, avand in vedere prima solu?ie NUP data prin Rezolu?ia din data de 30.05.2012 a Parchetului de pe langa Curtea de Apel.
Autoturismul reclamantei-parate PC era asigurat RCA la chemata in garan?ie G iar cel al lui Rotaru Roberto Cristian la parata A, ambele societa?i de asigurare deschizand dosare de dauna.
La data de 16.08.2012, RRC a fost despagubit de catre chemata in garan?ie, G, cu suma de 12.850 lei (cf. extrasului de cont de la fila 157 dosar). Ulterior efectuarii acestei pla?i, la data de 02.02.2013, G l-a notificat pe RRC sa restituie suma primita cu titlu de despagubiri, considerand ca a fost o plata nedatorata (filele 201, 202 dosar).
Cu privire la aceasta plata efectuata de G, PC, in ?edin?a din data de 17.06.2013 (filele 84-86 vol. I dosar) a invocat excep?ia dolului, intrucat plata a fost ob?inuta de RRC prin declara?ii false, viclene, date in fa?a G.
Din raspunsurile date de PC la interogatoriul propus de RRC (filele 121-123 vol. II dosar) rezulta ca aceasta, cand a ie?it de pe aleea de acces catre UPG, a efectuat o manevra foarte larga, incercand sa vireze la dreapta direct pe banda a doua, deoarece pe alee erau parcate ma?ini. P C apreciaza ca s-a asigurat corespunzator ?i ca nu avea obliga?ia de a acorda prioritate in cazul in care era un obstacol in calea celor ce circulau pe drumul principal iar din fotografii se vede ca a fost prima pe banda a doua ?i nu ea l-a lovi pe R R C, ci el pe ea. PC recunoa?te ca i s-a oprit motorul ma?inii pe banda a doua de mers ?i ca impactul a avut loc in partea stanga fa?a a autoturismului pe care-l conducea, partea din spate a autoturismului fiind intact. Din acela?i interogatoriu rezulta ca, plecand de la Centrul de calcul, P C se deplasa spre domiciliu.
In cadrul interogatoriului propus de G (fila 129 vol. II dosar), P C arata ca nu avea vizibilitate asupra semaforului, acesta fiind in stanga sa, orientat catre parat, dar a vazut autoturismele oprite la semafor pe banda I ?i, in acel moment, a traversat, fara pericol, banda I, i s-a oprit autoturismul pe banda a II-a, moment in care R R C a venit in plina viteza in timp ce cei de banda I erau opri?i.
Din raspunsurile date de R R C la interogatoriul propus de P C (filele 124-126 vol. II dosar) rezulta ca, atunci cand a trecut pe langa trecerea de pietoni situata inainte de alea de acces catre UPG, culoarea semaforului era galben intermitent. Acesta a aratat ca PC, ie?ind de pe alee, a dorit sa faca stanga, motiv pentru care a ajuns perpendicular pe axul drumului, incalcand linia dubla continua ?i ocupand, in acest fel, sensul de deplasare a lui RRC. Acesta a mai aratat ca nu exista urme de franare anterior impactului deoarece nu s-a gandit ca PC dorea sa faca manevra pe care a facut-o. Dupa impact, aceasta, ie?ind din ma?ina, P C a recunoscut ca este vinovata.
Dintre pasagerii afla?i in autoturismul condus de R R C, au fost audia?i, ca martori, P M-I ?i B G-D. D R C nu a putut fi audiat, de?i a fost citat cu mandate de aducere (filele 56, 57 vol. II), acesta nelocuind la adresa de domiciliu ?i necunoscandu-se adresa la care are domiciliaza in fapt. Ambii martori arata faptul ca, dupa accident, PC ?i-a cerut scuze pentru cele intamplate, precizand ca nu vede bine.
Niciunul din martorii audia?i ?i nicio proba administrata in cauza nu confirma ipoteza sus?inuta de P C ?i de chemata in garan?ie, potrivit careia R R C  nu ar fi respectat culoarea ro?ie a semaforului.
De?i R R C sus?ine ca semaforul avea culoarea galben intermitent, in declara?iile date la Poli?ie in ziua accidentului sau a doua zi, pasagerii din autoturismul marca Audi au aratat ca R R C a oprit la semafor intrucat acesta avea culoarea ro?ie. Instan?a nu il suspecteaza pe RR C ca minte, ci pune declara?ia sa cu privire la culoarea semaforului pe seama faptului ca, de la accident pana cand a fost interogat au trecut mai bine de doi ani, interval in care, probabil, a intervenit uitarea. In plus, este posibil ca stresul provocat de accidentul destul de grav in care a fost implicat (printr-o intamplare nu au existat victime omene?ti) sa fi alterat percep?ia momentelor premergatoare coliziunii ?i rememorarea, cu acurate?e, a tuturor detaliilor anterioare accidentului.
De?i, in ciuda sus?inerilor reclamantei-parate P C, din actele dosarului nu rezulta ca in data accidentului semaforul func?iona tricolor, avand in vedere ca accidentul s-a petrecut intr-o zi de luni iar martorul B G-D face referire la faptul ca sambata ?i duminica semaforul avea culoarea galbena intermitent, instan?a re?ine, sub acest aspect, ca semaforul func?iona normal, ?i nu intermitent intr-o singura culoare.
In raportul de expertiza tehnica intocmit in cauza, dl. expert I N considera ca pericolul accidentului din 09.04.2012 a aparut in momentul in care, circuland pe bulevardul B, dinspre Centru spre B, in zona UPG, in vecinatatea unei treceri de pietoni, la volanul autoturismului Audi A4, R R C a depa?it limita de 30 km/h impusa de prezen?a indicatorului "Aten?ie copii". Apoi, continua dl. expert, accidentul este favorizat de manevra facuta de P C, la volanul autoturismului Skoda Octavia, care, intrand pe bvd. B de pe o strada laterala (accesul catre Centrul de Calcul), aflata pe partea dreapta a sensului de mers Centru - B, incearca, probabil, sa se inscrie pe sensul de mers B - Centru, prin traversarea marcajului orizontal cu linie dubla continua, care delimiteaza cele doua direc?ii de circula?ie.
Instan?a nu poate re?ine opinia expertului privind cauza accidentului, respectiv faptul ca R R C ar fi depa?it limita de viteza. Nu exista nicio inregistrare efectuata cu un aparat omologat din care sa rezulte viteza de rulare a autoturismului condus de R R C. Simpla declara?ie a acestuia ca s-ar fi deplasat cu o viteza de 50-60 km/h ?i imprejurarea ca schimbatorul de viteza era in viteza a IV-a in momentul impactului nu sunt suficiente pentru a concluziona ca viteza sa de rulare era peste limita admisa de lege pe acel sector ?i aceasta deoarece, cf. declara?iei martorilor, RRC a oprit la semaforul care era pe culoarea ro?ie, semafor aflat la o trecere de pietoni. Acel indicator "Aten?ie copii", de?i este fotografiat de expert, nu se arata, in mod explicit, care este pozi?ia sa (inainte sau dupa semafor), din figura 16 a raportului de expertiza nerezultand acest lucru. De asemenea, nici din fotografiile depuse la filele 170-172 dosar nu rezulta daca R R C se mai afla sub avertizarea indicatorului men?ionat ?i, implicit, sub imperiul obliga?iei de a nu depa?i viteza de 30 km/h.
De altfel, chiar admi?and ca R RC a condus cu o viteza superioara celei de 30 km/h, nu poate fi ignorat faptul ca acesta se deplasa pe drumul cu prioritate. In aceste condi?ii, starea de pericol a creat-o P C care a ie?it dintr-o strada secundara ?i care, fa?a de prezen?a indicatorului "stop", trebuia sa opreasca ?i sa acorde prioritate tuturor autoturismelor care rulau pe bvd. B, deci inclusiv celui condus de RR C. Din pozi?ia in care aceasta s-a oprit pentru a se asigura, reclamanta-parata P C putea vedea culoarea semaforului pentru cei de pe sensul B-Centru a?a incat, probabil, a crezut ca are timp sa faca manevra necesara intrarii pe drumul prioritar. Daca este sa admitem ca i s-a oprit ?i motorul in timp ce se deplasa spre banda a II-a, atunci nu este de mirare ca a fost surprinsa de RRC ?i lovita de acesta.
Cu privire la oprirea motorului, P Ca avansat ipoteza cazului fortuit. Instan?a re?ine ca aceasta nu a facut dovada ca, motive tehnice, absolut imprevizibile, au determinat oprirea motorului. Daca se admite ipoteza ca motorul i s-a oprit, atunci aceasta a fost din cauza unei erori in pilotarea ma?inii (treapta necorespunzatoare de viteza, probabil). 
A?adar, in primul rand, P Cnu a respectat obliga?ia impusa de indicatorul "stop".
In al doilea rand, P C a ignorat cu desavar?ire ?i indicatorul "obligatoriu la dreapta" care, dupa cum rezulta din chiar denumirea sa, impunea o singura manevra, respectiv virajul la dreapta, fiind cu desavar?ire interzis virajul la stanga. Virajul la stanga era interzis ?i de prezen?a liniei duble continue.
Reclamanta-parata a sus?inut ca nu a facut viraj la stanga, ci, deoarece erau parcate ma?ini pe alee, a fost nevoita sa faca un viraj larg ?i sa iasa direct pe banda a doua a bvd. B. Sus?inerile acesteia sunt nefondate ?i sunt contrazise de declara?iile martorilor, de declara?ia lui R RC, de raportul de expertiza ?i de avariile la autoturismul pe care-l conducea.
Chiar ?i daca pe alee ar fi fost parcate ma?ini (afirma?ie contrazisa de fotografiile facute imediat dupa accident din care se poate vedea ca aleea era libera), obliga?ia reclamantei-parate era sa iasa pe prima banda.
Astfel, cf. art. 41 alin. 1 din OUG 195/2002, "vehiculele si animalele, atunci cand circula pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere si a regulilor de circulatie".
De asemenea, cf. art. 101, "cand drumul are doua sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situata langa acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci cand acest lucru este posibil".
Bvd. B nu avea ocupata prima banda, dovada fiind ?i indicatoarele care interzic oprirea. P Cnu a facut dovada ca prima banda a bvd. B era ocupata, pentru a se justifica ie?irea ei direct pe banda a doua.
Daca reclamanta-parata P C ar fi facut o manevra mai larga spre dreapta, aceasta nu ar fi fost lovita in partea din stanga fa?a, aproape de roata, ci in spate sau in portiera stanga spate. Or, tocmai locul in care a fost impactul ini?ial dovede?te ca ea era perpendicular sau aproape perpendicular pe axul drumului iar o astfel de pozi?ie demonstreaza ca PC urma sa incalce linia dubla continua pentru a ajunge pe contrasens in vederea deplasarii spre Centru ?i, apoi, spre localitatea de domiciliu. P C nu a mai reu?it sa ajunga pe contrasens deoarece a fost lovita de R R C care, in incercarea sa de evitare a coliziunii, a tras de volan stanga, dar ?i cu toate acestea a lovit-o, autoturismul condus de el a rico?at pe contrasens intr-un stalp de electricitate iar cel condus de P C s-a rasucit la aproape 360 grade.
Concluzionand, instan?a re?ine ca apar?ine reclamantei-parate culpa in producerea accidentului de circula?ie.
In cererea de chemare in judecata, reclamanta-parata a sus?inut ca R R C ar fi savar?it contraven?iile prevazute de: a) art. 101 alin. 3 lit. a, "nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie, din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale". Dupa cum am aratat, probele nu dovedesc savar?irea unei astfel de fapte de R R C.
b) art. 108 lit. d pct. 3: "depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic". Pentru a se putea re?ine aceasta fapta este necesara inregistrarea vitezei cu mijloace tehnice omologate ?i verificate metrologic or, dupa cum am re?inut deja, nu exista o astfel de inregistrare.
c) art. 108 lit. b pct. 6: "patrunderea intr-o intersectie atunci cand circulatia in interiorul acesteia este blocata". Chiar admi?and ca reclamantei-parate i s-a oprit motorul, nu este incident articolul citat. R R C nu a patruns in intersec?ie, el se afla pe drumul principal. Reclamanta-parata a patruns in mod neregulamentar pe drumul principal, pentru motivele expuse anterior, pe larg.
d) art. 108 lit. d pct. 9: "schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie" ?i e) art. 108 lit. a pct. 5: "circulatia pe un sector de drum pe care accesul este interzis". R R C nu a dorit sa faca un viraj spre stanga, ci a incercat sa evite coliziunea sau sa limiteze efectele acestei coliziuni tragand de volan spre stanga ?i patrunzand, in acest fel, pe contrasens. A facut o asemenea manevra din cauza patrunderii intempestive a reclamantei-parate pe drumul principal, o astfel de imprejurare putandu-se constitui, pentru el, intr-un caz fortuit.
In aceste condi?ii, intrucat lipse?te vinova?ia intervenientului-for?at R R C in producerea accidentului ?i fapta ilicita savar?ita de acesta, ca elemente ale raspunderii civile delictuale a acestuia, cf. art. 1357 NCC, nu poate fi angajata nici raspunderea sa.
De asemenea, nu poate fi angajata nici raspunderea asiguratorului sau RCA, respectiv a paratei SC A R ASA deoarece, cf. art. 49 alin. 1 din Leg. 136/1995, "asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule". Aceea?i condi?ie, a angajarii raspunderii asiguratorului pentru prejudiciile de care asiguratul raspunde este prevazuta ?i de art. 2223 NCC.
Nu in ultimul rand, instan?a are in vedere ?i dispozi?iile art. 27 din O. CSA 14/2011, potrivit carora "asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: 1. cazurile in care proprietarul, utilizatorul sau conducatorul vehiculului vinovat nu are raspundere civila, daca accidentul a fost produs: b) din culpa exclusiva a persoanei prejudiciate".
Pe cale de consecin?a, in temeiul art. 1357, 2223 NCC, a dispozi?iilor art. 49 din Leg. 136/1995 ?i ale art. 27 pct. 1 lit. b din O. CSA 14/2011, urmeaza a fi respinsa cererea principala, a?a cum a fost completata ?i precizata de reclamanta-parata PC.
In cererea reconven?ionala, P C a invocat excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive, intrucat considera ca raspunderea sa este una subsidiara raspunderii asiguratorului RCA (chemata in garan?ie G). Excep?ia a fost unita cu fondul.
Paratul-reclamant R R C sus?ine ca dispozi?iile art. 2224 alin. 1 NCC ii confera reclamantei-parate calitate procesuala pasiva, fiind persoana raspunzatoare de producerea pagubei.
Cu ocazia analizei situa?iei de fapt din cererea principala, s-a stabilit ca reclamanta-parata este persoana raspunzatoare de producerea accidentului.
Este adevarat ca dispozi?iile art. 2224 alin. 1 NCC prevad ca "drepturile ter?elor persoane pagubite se exercita impotriva celor raspunzatori de producerea pagubei".
In acela?i timp, cf. art. 54 alin. 1 din Leg. 136/1995, "despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar in cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate in proprietatea persoanelor asigurate in Romania se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului in calitate de intervenienti fortati".
Raportat dispozi?iilor legii speciale, Leg. 136/1995, citate mai sus, paratul-reclamant RR C trebuia sa se indrepte impotriva asiguratorului RCA al reclamantei-parate PC. Doar in masura in care valoarea prejudiciului produs ar depa?i limita maxima de despagubire pe care o poate acorda asiguratorul RCA, pentru diferen?a, persoana prejudiciata s-ar putea indrepta impotriva celui vinovat.
De altfel, R R C a solicitat asiguratorului RCA al reclamantei-parate P C - G -  despagubiri ?i a primit suma de 12.850 lei (cf. extrasului de cont de la fila 157 dosar). Este evident ca aceasta suma nu reprezinta limita maxima ce putea fi acordata ?i reprezinta doar despagubiri materiale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a avarierii autoturismului Audi, nu ?i despagubiri pentru daunele morale suferite de R R C.
Aceea?i concluzie se desprinde ?i din dispozi?iile art. 26 alin. 1 din O. CSA 14/2011, potrivit carora "asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba".
Pe cale de consecin?a, instan?a apreciaza ca, fa?a de considerentele de fapt ?i de drept expuse, excep?ia lipsei calita?ii procesuale pasive a reclamantei-parate P C este fondata ?i va fi admisa iar cererea reconven?ionala va fi respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.
Vazand solu?ia ce urmeaza a se pronun?a in cererea reconven?ionala ?i faptul ca reclamanta-parata P C nu va cadea in preten?ii, in temeiul art. 62 Cod Procedura Civila, va fi respinsa ?i cererea reconven?ionala formulata in contradictoriu cu SC G R A RSA.
In privin?a excep?iei dolulului, invocata ca o aparare de reclamanta-parata P C, instan?a constata, pe de o parte, ca aceasta nu are interes sa invoce o asemenea excep?ie. Pe de alta parte, fa?a de cele re?inute cu ocazia analizei cererii principale, excep?ia nu este fondata, plata fiind facuta in mod corect de SC GR A Re SA catre R R C, cf. art. 54 alin. 1 din Leg. 136/1995 ?i art. 26 alin. 1 din O. CSA 14/2011, avand in vedere culpa reclamantei-parate in producerea accidentului ?i a prejudiciului material fa?a de R R C.
Vazand solu?ia ce se va pronun?a, va fi respinsa cererea reclamantei-parate PCde acordare a cheltuielilor de judecata efectuate in cererea principala, constand in taxa de timbru, timbru judiciar si onorariu de expert (expertul judiciar si expertul consilier).
In temeiul art. 274 Cod Procedura Civila, va fi obligata reclamanta-parata P Ca la plata catre SC A R A SA a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, constand in suma achitata de aceasta parte cu titlu de onorariu de expert.
Vazand ca SC G R A R SA nu a solicitat cheltuieli de judecata, in cererea de chemare in garan?ie, acesteia nu ii vor fi acordate.
De?i, cu ocazia dezbaterilor, aparatorul lui R R C a aratat ca va solicita cheltuieli de judecata pe cale separata, instan?a constata ca prin intampinarea formulata la cererea principala acesta a solicitat cheltuieli de judecata, la care avocatul sau, in lipsa unui mandat special, nu poate renun?a, motiv pentru care reclamanta-parata PC, fa?a de solu?ia ce se va pronun?a in cererea principala, va fi obligata, in temeiul art. 274 Cod Procedura Civila, sa achite lui R R C cheltuielile de judecata constand in onorariu de expert, in cuantum de 400 lei.
In cererea reconven?ionala, dupa cum rezulta din intampinarea formulata, reclamanta-parata P C nu a solicitat cheltuieli de judecata, urmand a se lua act in acest sens.