CONTESTATIE LA EXECUTARE. PRESCRIPTIA EXECUTARII PEDEPSEI. DEDUCEREA PERIOADEI EXECUTATE.

Deliberand asupra  cauzei deduse judecatii, Tribunalul constata urmatoarele :
La data de 19 iunie 2012 a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 10877/63/2012 contestatia la executare a pedepsei de 8 ani inchisoare formulata de petentul condamnat B. L.
In cererea adresata Tribunalului Dolj, petentul condamnat B.L. a solicitat  sa se constate ca fiind prescrisa executarea pedepsei principale de 8 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii de complicitate la tentativa de omor calificat prevazuta de art. 26 rap. la art. 20, 174, 175 lit. i Cp aplicata prin SP nr.152 din 01.04.1998 a Tribunalului Dolj, Sectia Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.2399 din 11.06.1999 a CSJ Sectia Penala.
Se solicita a se avea in vedere  ca executarea pedepsei principale sus mentionate ce a inceput la data de 11.06.1999 dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare conform art. 126 alin. 3 Cp, nu a avut loc pana in prezent o perioada de peste 13 ani, intrucat dupa comiterea faptei am parasit tara plecand la munca in strainatate in mai multe tari UE, situatie ce subzista si in prezent.
Conform relatiilor solicitate Inspectoratului de Politie al Judetului Dolj, cu privire la petentul condamnat B.L., s-a comunicat la dosar adresa nr. 189561/26.06.2012  privind fisa de cazier judiciar a condamnatului.
Analizand legalitatea si temeinicia contestatiei la executare formulate, instanta  retine  urmatoarele:
Prescriptia executarii pedepsei  stinge dreptul statului de a cere  executarea dispozitiilor  penale ale  hotararii definitive de  condamnare. Conform art 125 Cpp , prescriptia executarii pedepsei  inlatura executarea pedepsei principale.
Cuantumul pedepsei de care se tine seama in  determinarea duratei  termenului de prescriptie  a executarii pedepsei  este cuantumul pedepsei  pronuntate de instanta de judecata, intrucat  aceasta este pedeapsa care intra in autoritate de lucru judecat si  este executorie .
Petentul B.L. a fost condamnat prin sentinta penala nr. 152/1998 a Tribunalului Dolj, definitiva prin decizia penala nr. 2399/11.06.1999 a Curtii Supreme de Justitie la pedeapsa de 8 ani inchisoare.
A fost emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 176/1998  la data de  01.07.1999  si inaintat la Penitenciarul Craiova, care a comunicat prin adresa nr.  K24772/06.07.1999 ca pedeapsa incepe la data de 02.10.1997 si expira la data de 01.10.2005.
Conform art. 127 Cpp, prescriptia executarii pedepsei se intrerupe prin inceperea executarii pedepsei, astfel ca la data de 02.10.1997, cand a inceput executarea pedepsei, a operat o prima cauza de intrerupere a prescriptiei executarii pedepsei,  intrucat atata timp cat  dureaza executarea pedepsei, nu se mai poate vorbi de  prescriptie si de curgerea termenului de prescriptie.
Prin sentinta penala  nr. 735/17.11.1999 a Tribunalului Dolj, definitiva prin neapelare, in baza art. 461 Cpp s-a dispus intreruperea executarii pedepsei  pe o perioada de trei luni, incepand cu data de  30.11.1999 pana la  data de 28.02.2000. Intrucat, dupa expirarea perioadei pentru care s-a dispus intreruperea executarii pedepsei, condamnatul nu a revenit la locul de detentie, ci s-a sustras, Tribunalul Dolj a emis  mandat  european de arestare nr. 1/17.01.2007 si inaintat autoritarilor competente si apoi Tribunalul Dolj a emis mandatul de urmarire internationala in vederea extradarii  nr. 26/2009.
Prin adresa nr. 39670/22.02.2011 emisa de IPJ Dolj Serviciul de investigatii Criminale s-a comunicat faptul ca B.L. se sustrage de la executarea pedepsei, a fost pus in urmarire  internationala, existand date ca in anul 2002 a fost localizat in Italia, de unde a plecat intr-un loc necunoscut. Tribunalul Dolj a emis mandatul de  urmarire internationala in  vederea extradarii.
In perioada de trei luni cat s-a dispus intreruperea executarii pedepsei, incepand cu data de 30.11.1999 pana la data de 28.02.2000,  nu a operat prescriptia executarii pedepsei,  intrucat  aceasta perioada  a fost acordata  pe cale judiciara, cu efect de clementa temporara acordata condamnatului, astfel ca nu se pune problema operarii termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
Incepand cu data de 28.02.2000, cand desi a expirat termenul de intrerupere  a executarii pedepsei, condamnatul nu s-a prezentat la locul de detentie, el este considerat ca s-a sustras de la executarea pedepsei (sustragere  dupa inceperea in anul 1997 a executarii acesteia), astfel ca incepand cu aceasta data a inceput sa curga un nou termen de prescriptie de 13 ani, calculat conform art. 126 lit. b Cp, care pana in prezent nu s-a implinit.
Conform art. 127 alin 2 Cp, sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, determina curgerea unui nou termen de prescriptie, de la data sustragerii.
Noul termen de prescriptie este de aceeasi natura , adica termenul prevazut de lege pentru respectiva pedeapsa fiindca natura si durata pedepsei, ramanand aceleasi , implicit aceleasi trebuie sa ramana si  natura si durata termenului de prescriptie a executarii pedepsei.
 Termenele de prescriptie a executarii se stabilesc in raport cu pedeapsa aplicata prin hotararea definitiva de condamnare, si nu sunt influentate de  durata arestarii preventive, sau de durata  pedepsei executate anterior  sustragerii,  si  nu se reduc in raport cu pedeapsa redusa ulterior ca urmare a gratierii partiale sau a comutarii pedepsei in alta mai usoara. Singurul caz de reducere a termenelor de prescriptie este cel prevazut in art. 129 si se refera la situatia cand la data savarsirii faptei condamnatul era minor (decizia  ICCJ , Sectia penala, nr. 792 din 12 februarie 2002).
Pentru considerentele expuse, nu se poate avea in vedere sustinerea condamnatului in sensul ca la calcularea termenului  de prescriptie trebuie sa se aiba in vedere   durata pedepsei cat a mai ramas de executat in urma scaderii intervalului de timp executat anterior sustragerii, si nu durata pedepsei  pronuntate de instanta de executare.
Pedeapsa pronuntata de instanta de judecata, si intrata in autoritate de lucru judecata reprezinta  o institutie indivizibila, care trebuie sa produca efecte in mod unitar,  si nu  fragmentat de aplicarea altor institutii juridice, cum ar fi deducerea duratei pedepsei  executate  anterior, deducere care  ar insemna sa opereze in alte situatii decat cele reglementate legal( art. 88 Cp, art. 36 si 39 Cp) .
Deducerea duratei arestarii  nu poate avea loc decat in cazurile reglementate de lege, conform art. 88 Cp - in cazul arestarii preventive, art. 36 si 39 Cpp, in cazul concursului  de infractiuni sau  recidivei  , iar  la calculul termenului de  prescriptie  a executarii pedepsei  nu exista nicio dispozitie legala  care sa  prevada  deducerea perioadei arestarii anterioare  sustragerii .
Prevederile art.  127 alin 2 C stabilesc fara echivoc  principiul conform caruia      sustragerea de la executare, dupa  inceperea executarii pedepsei,  determina curgerea unui nou termen de prescriptie, de la data sustragerii, fara a se prevede recalcularea termenului de prescriptie, in functie de  pedeapsa ce a  mai ramas de executat.
In temeiul art. 460 Cpp rap la art. 461 lit. d Cpp  se va respinge contestatia la executare formulata de  petentul condamnat B.L. ca neintemeiata.
In temeiul art. 192 alin 2 Cpp se va  obliga petentul condamnat , aflat in culpa procesuala, la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare catre stat.