Aplicarea legii penale mai favorabile - art. 6 NCp - in sensul reducerii pedepsei componente si a pedepsei rezultante

Prin sesizarea inregistrata pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. 369/63/2014,  comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituita in cadrul Penitenciarul Pelendava a solicitat aplicarea mitior lex cu privire la condamnarile dispuse prin sentinta penala nr. 444 din 04.09.2002, pronuntata de Tribunalul Dolj, definitiva prin decizia nr. 1996/17.04.2003  pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, privind pe condamnatul B.C., mentionate la punctele 1 si 2 din fisa de evaluare anexata, invocand totodata dispozitiile art. 23 alin. 6 din Legea nr. 255/2013.
S-a aratat, in acest sens, ca prin sentinta penala nr. 444 din 04.09.2002, pronuntata de Tribunalul Dolj, definitiva prin decizia penala nr. 1996/17.04.2003 a CSJ, s-a dispus in baza art. 192 alin. 2 C.p. condamnarea inculpatului B.C. la pedeapsa de 7 ani inchisoare, in baza art. 211 alin. 2 lit. d si f C.p. condamnarea inculpatului la 20 ani inchisoare, iar in baza art. 197 alin. 1 C.p. condamnarea la pedeapsa de 10 ani inchisoare.
In baza sentintei penale nr. 444 din 04.09.2002, pronuntata de Tribunalul Dolj s-a emis MEPI nr. 520/15.05.2003 de catre Tribunalul Dolj, executarea pedepsei incepand la data de 01.06.2001.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 6 C. pen. si art. 23 alin. 6 din Legea nr. 255/2013.
Sesizarea a fost insotita de fisa de evaluare a detinutului, copiile sentintei si deciziilor penale si a mandatului de executare a pedepsei inchisorii.
Analizand actele dosarului si dispozitiile legale, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 444 din 04.09.2002, pronuntata de Tribunalul Dolj, definitiva prin decizia penala nr. 1996/17.04.2003 a CSJ, s-a dispus in baza art. 192 alin. 2 C.p. condamnarea inculpatului B.C. la pedeapsa de 7 ani inchisoare, in baza art. 211 alin. 2 lit. d si f C.p. condamnarea inculpatului la pedeapsa de 20 ani inchisoare, iar in baza art. 197 alin. 1 C.p. condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 ani inchisoare. In baza art. 33-34 C.p. s-au contopit pedepsele aplicate, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani inchisoare. In baza art. 88 C.p. si art. 350 C.p.p. s-a dedus detentia preventiva de la 01.06.2001 la zi si s-a mentinut starea de arest preventiv. De asemenea, prejudiciul a fost recuperat.
Impotriva acestei solutii, inculpatul B.C. a formulat apel la Curtea de apel Craiova care, prin decizia nr. 575/12.12.2002 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 444/04.09.2002 pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr. 10184/P/2001. Prin aceeasi decizie s-a mentinut starea de arest a inculpatului si s-a dedus in continuare detentia preventiva de la 04.09.2002 la zi.
Impotriva deciziei Curtii de Apel Craiova inculpatul B.C. a formulat recurs in fata Curtii Supreme de Justitie, care, prin decizia nr. 1996/17.04.2003 a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat impotriva deciziei nr. 575/12.12.2002 a Curtii de Apel Craiova. Totodata s-a dispus deducerea din pedeapsa a duratei arestarii preventive de la 01.06.2001 la 17.04.2003.
In baza sentintei penale nr. 444 din 04.09.2002, pronuntata de Tribunalul Dolj s-a emis MEPI nr. 520/15.05.2003 de catre Tribunalul Dolj, executarea pedepsei incepand la data de 01.06.2001.
Pentru aplicarea dispozitiilor art. 6 Cod proc. pen., instanta urmeaza sa  analizeze, in ordinea mentionata, urmatoarele aspecte:
- aplicarea legii penale mai favorabile in ceea ce priveste limitele maxime de pedeapsa
- aplicarea legii penale mai favorabile in ceea ce priveste tratamentul juridic sanctionator privitor la concursul de infractiuni.
1. In ceea ce priveste limitele de pedeapsa mai favorabile, instanta urmeaza sa stabileasca limitele maxime de pedeapsa prevazute de legea noua pentru infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.
Astfel, instanta retine urmatoarele:
a) Infractiunile de violare de domiciliu si talharie in forma calificata prevazute de dispozitiile art. 192 alin. 2 din Codul penal din 1969 si art. 211 alin. 2 lit. d si f din Codul penal din 1969 sunt reglementate de dispozitiile art. 234 alin. 1 lit. d si f NCP (infractiune complexa), fiind sanctionata in ambele reglementari cu pedeapsa inchisorii, in actualul Cod penal limitele pedepsei fiind prevazute de la 3 la 10 de ani.
Fata de cele retinute, instanta constata ca pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru comiterea infractiunii prev. de art. 211 alin. 2 lit. d si f din Codul penal din 1969 depaseste maximul special prevazut de legea noua, care este de 10 ani inchisoare.
Astfel, in baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 raportat la art. 595 NCPP, instanta va admite in parte contestatia la executare ca urmare a sesizarii din oficiu a comisiei de evaluare din cadrul Penitenciarului Pelendava Craiova privind pe condamnatul B.C., va descontopi pedeapsa rezultanta de 20 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala 444/4.09.2002 pronuntata de Tribunalul Dolj, definitiva prin decizia penala nr. 1996/17.04.2003 a CSJ si va repune in individualitatea lor pedepsele componente dupa cum urmeaza:
- pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 192 alin. 2 C.p.;
- pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 211 alin. 2 lit. d si f C.p.;
- pedeapsa de 10 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 197 alin. 1 C.p.
Va constata ca potrivit NCP infractiunile prev. de art. 192 alin. 2 C.p. din 1968 si art. 211 alin. 2 lit. d si f C.p. din 1968 se incadreaza in prevederile art. 234 alin. 1 lit. d si f NCP.
 In baza art. 6 alin. 1 NCP instanta va reduce pedeapsa de 20 ani inchisoare aplicata pentru comiterea infractiunii prev. de art. 211 alin. 2 lit. d si f C.p. la maximul special de 10 ani inchisoare prevazut de art. 234 alin. 1 lit. d si f NCP (care absoarbe infractiunile de talharie si violare de domiciliu prevazute de C.p. din 1968).
b) Infractiunea de viol prevazuta de dispozitiile art. 197 alin. 1 din Codul penal din 1969 este reglementata de dispozitiile art. 218 alin. 1 C. pen., fiind sanctionata in ambele reglementari cu pedeapsa inchisorii, in actualul Cod penal limitele pedepsei fiind prevazute de la 3 la 10 de ani.
Fata de cele retinute, instanta constata ca pedeapsa de 10 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru comiterea infractiunii prev. de art. 197 alin. 1 din Codul penal din 1969 nu depaseste maximul special prevazut de legea noua, care este de 10 ani inchisoare.
2. In ceea ce priveste aplicarea legii mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sanctionator privitor la concursul de infractiuni, instanta urmeaza sa compare pedeapsa aplicata inculpatului cu limita maxima la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. 1 lit. b C. pen., luandu-se in calcul pedepsele reduse la maximul special prevazut de legea noua. 
Astfel, in baza art. 38 alin. 1 NCP raportat la art. 39 alin. 1 lit. b NCP instanta va contopi cele doua pedepse de 10 ani inchisoare, si va aplica pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare la care se va adauga un spor de o treime din cealalta pedeapsa de 10 ani inchisoare, urmand a executa in final pedeapsa rezultanta de 13 ani si 4 luni inchisoare.
Drept urmare, instanta va constata ca pedeapsa rezultanta de 20 ani inchisoare aflata in curs de executare este mai mare decat maximul special de 13 ani si 4 luni inchisoare prevazut de NCP si, in consecinta, in baza art. 6 alin. 1 NCP, va reduce pedeapsa rezultanta de la 20 ani inchisoare la 13 ani si 4 luni inchisoare.
Instanta va mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale, va deduce din pedeapsa de 13 ani si 4 luni inchisoare durata executata de la 1.06.2001 la zi, va mentine starea de arest in vederea executarii pedepsei si va constata ca nu se impune punerea in libertate a persoanei condamnate B.C..
In consecinta, instanta va anula mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 520 din data de 15.05.2003 emis de Tribunalul Dolj si va dispune emiterea unui alt mandat de executare a pedepsei inchisorii si efectuarea formelor de executare potrivit dispozitiilor prezentei sentinte, dupa ramanerea definitiva a acesteia.