Omor calificat

(Sentinta penala nr. 6 din data de 31.01.2014 pronuntata de Tribunalul Suceava)

Domeniu Omor; Tentative | Dosare Tribunalul Suceava | Jurisprudenta Tribunalul Suceava

Prin rechizitoriul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava nr. 392/P/2013 intocmit la data de 04.09.2013, s-a dispus :
I. Trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului S. G., pentru savarsirea unei tentative la infractiunea de omor calificat, prev. de 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal si
II. Punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S. V. G., pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin. 1, 2 Cod penal.
Descriindu-se dezvoltat situatia de fapt stabilita in cursul urmaririi penale, s-a retinut in actul de sesizare a instantei pentru inceput ca, in jurul datei de 11-13 iulie 2013, numitul Z. C., in varsta de 13 ani, fiul martorului Z. D., a calcat din greseala cu bicicleta o gaina apartinand inculpatului S. G.. Ulterior acestui moment inculpatul i-a solicitat martorului Z. D. sa-i plateasca respectiva gaina, insa acesta din urma a refuzat sa faca acest lucru, sugerandu-i sa faca o reclamatie impotriva sa la Postul de politie al comunei Ciprian Porumbescu.
La data de 18 iulie 2013, in jurul orelor 16:00, inculpatul se afla la un local public din comuna Ciprian Porumbescu si l-a observat pe martorul Z. D.. Amintindu-si de "paguba" produsa de fiul acestuia, inculpatul i-a solicitat din nou martorului sa-i plateasca gaina. Deranjat de o noua solicitare din partea inculpatului pentru o problema lipsita de relevanta, martorul Z. D. i-a adresat inculpatului expresii neprincipiale.
Dupa aceasta discutie cu martorul, inculpatul l-a sunat pe fiul sau, invinuitul S. V. G., informandu-l despre modul in care martorul si-a permis sa-i vorbeasca. In acest context, s-a adus in atentie ca, potrivit listing-ului furnizat de companiile de telefonie, la ora 16:23 invinuitul S. V. G. l-a apelat telefonic pe martorul Z. D., solicitandu-i sa vorbeasca civilizat cu tatal sau. Din cercetari a reiesit ca martorul Z. D. i-a raspuns si invinuitului in acelasi mod ca si tatalui sau, considerand ca aceste discutii legate de uciderea unui gaini sau de cererile de compensare nu isi au rostul.
S-a retinut ca dupa aceasta convorbire telefonica martorul Z. D., impreuna cu fratii sai, martorul Z. V. G. si victima Z. A., s-au deplasat la locuinta martorei C. M. P., pentru a efectua o lucrare (respectiv realizarea unor santuri pentru canalizare). Cei trei frati aveau asupra lor uneltele specifice pentru astfel de activitati - tarnacop, harlet, lopata etc. Locul unde se desfasura aceasta activitate era in dreptul locuintei martorei C. M. P., pe DJ 178 G (pe raza localitatii Ciprian Porumbescu), la o distanta de circa 100 m de locuinta inculpatului S. G..
In jurul orelor 17:00, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul sau marca Dacia pe raza localitatii Paltinoasa, pentru a aduce de la locul lor de munca la domiciliu pe invinuitul S. V. G., precum si pe martorii C. F. G., C. C., C. P. D.. Tot din localitatea Paltinoasa a fost adus spre localitatea Ciprian Porumbescu si minorul N. L. C..
Astfel mai tarziu, in jurul orelor 17:50, cu aproximatie, autoturismul condus de inculpat a ajuns in dreptul zonei unde lucrau fratii Z.. "Amintindu-si" de discutia purtata in cursul acelei zile cu martorul Z. D., inculpatul a oprit masina chiar in dreptul acestuia, a coborat, dupa care l-a lovit pe Z. D. cu pumnul in piept. Si invinuitul a coborat din masina si, la randul sau, l-a bruscat pe martorul Z. D..
Martorul Z. D. nu a ripostat in nici un mod la aceste acte de violenta ale inculpatului si invinuitului, ci l-a sunat de pe telefonul sau mobil pe numitul N. V. (lucrator in cadrul Postului de politie Ciprian Porumbescu, aflat in perioada respectiva in concediu de odihna) solicitandu-i sa vina la fata locului si sa ia masuri. Conform listing-ului furnizat de companiile de telefonie, acest apel a fost efectuat la orele 17:56.
Sesizand disputa care are loc pe partea opusa a soselei, victima Z. A. s-a deplasat spre locul respectiv, a solicitat atat inculpatului, cat si invinuitului, sa inceteze violentele exercitate asupra fratelui sau si, totodata, s-a aratat dispus sa le ofere acestora o gaina in locul celei omorate de nepotul sau.
Sustine procurorul de caz ca, desi victima nu a exercitat nici un act de violenta fizica sau verbala asupra acestora, starea lor de nervozitate i-a determinat sa-si intrerupa violentele asupra martorului Z. D. pentru a-l agresa pe Z.A..
Legat de acest moment, se evidentiaza ca, in urma cercetarilor efectuate, a reiesit ca invinuitul S. V. G. a luat de pe drum un harlet (unealta apartinand fratilor Z.) si cu acesta i-a aplicat victimei o lovitura in plan orizontal in umarul stang.
Fara ca intre el si fiul sau sa fi existat o intelegere anterioara, dupa ce S. V. G. a lovit victima, inculpatul a luat tot de pe marginea santului un tarnacop si cu acest obiect i-a aplicat victimei o lovitura in zona cranio-cerebrala. Potrivit relatarilor martorilor oculari, lovitura a fost aplicata in plan vertical, de sus in jos, cu putere.
Aceasta lovitura aplicata de inculpat nu a condus la dezechilibrarea victimei, ci doar la anihilarea oricarei posibilitati de reactie din partea acesteia. Vazand acest lucru, invinuitul S. V. G. i-a aplicat victimei o lovitura cu piciorul in zona barbiei, in urma careia victima a cazut pe acostamentul soselei. S-a venit cu precizarea ca, imediat dupa aplicarea primei lovituri cu harletul, invinuitul a intentionat sa mai loveasca victima cu acelasi obiect, insa nu a reusit deoarece a fost impiedicat de martora C. M. P..
Cu toate ca starea victimei Z. A. era deosebit de grava, inculpatul si invinuitul s-au urcat din nou in masina, deplasandu-se spre domiciliul celorlalti trei martori aflati in masina.
La scurt timp dupa acest incident, victima si-a revenit pentru un interval de timp relativ redus, fiind ulterior in masura sa relateze sefului postului local de politie imprejurarile in care a fost agresata. In jurul orelor 20:00 victima a fost transportata cu un echipaj medical la Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava unde a fost supusa unor interventii neurochirurgicale, in vederea salvarii vietii.
Conform concluziilor cuprinse in raportul nr. 207-SV/A1/2013, intocmit de medicul legist din cadrul S.M.L. Suceava, victima a prezentat fractura craniana cominutiva, cu infundare si plaga durala produsa prin lovire cu corp dur, care poate necesita in vederea vindecarii un numar de 70-80 zile de ingrijiri medicale. In opinia medicului legist, leziunea cranio-cerebrala a fost de natura a pune viata victimei in primejdie iar lipsa de substanta osoasa constituie infirmitate fizica permanenta.
Totodata la nivelul umarului, cotului si antebratului stang au fost identificate pe corpul victimei leziuni produse prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, care pot necesita 3-5 zile de ingrijiri medicale. La nivelul limbii victimei prezenta un hematom cu plaga contuza produs prin muscarea acesteia, posibil dupa lovire cu corp sau mijloc contondent, aceasta leziune necesitand 4-6 zile de ingrijiri medicale.
Obiectivandu-se masurile procesuale si de preventie dispuse fata de inculpatul S. G. in cursul urmaririi penale, s-a mentionat ca fata de acesta s-a inceput urmarirea penala, sub aspectul savarsirii infractiunii de omor calificat, ramasa in stare de tentativa, prin rezolutia datata 19 iulie 2013 (f. 141), iar prin ordonanta din aceeasi data a fost pusa in miscare si actiunea penala fata de acesta (f. 142 ds. u.p.); la data de 20 iulie 2013 inculpatul S. G. a fost retinut pe o durata de 24 de ore (f. 153 ds. u.p.), fiind ulterior arestat preventiv pe o durata de 29 de zile de catre Tribunalul Suceava, prin incheierea nr. 229 din data de 20 iulie 2013 (f. 157 ds. u.p.), masura ce a fost ulterior prelungita in conditiile legii, fiintand pana la data de 16 septembrie 2013 (f. 170 ds. u.p.).
Cu privire la pozitiile procesuale adoptate de inculpati pe parcursul cercetarilor se consemneaza in rechizitoriu ca:
Inculpatul S. G. a fost complet nesincer. In primele declaratii date in fata lucratorilor de politie, precum si a organelor de urmarire penala, a negat orice act de violenta asupra victimei Z. A.. Cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala inculpatul a revenit partial asupra pozitiei anterioare sustinand insa, tot in mod mincinos, ca nu ar fi exercitat vreo lovitura cu tarnacopul asupra victimei, ci leziunea s-ar datora faptului ca in timp ce el tinea tarnacopul, aceasta victima ar fi tras la randul sau de el si in acele imprejurari s-ar fi produs leziunea identificata de medicul legist. Sustine organul de urmarire penala ca pozitia inculpatului este contrazisa insa atat de constatarile obiective ale medicului legist, cat si de depozitiile martorilor oculari ai incidentului (aceste mijloace de proba sustinand fara echivoc ca inculpatul i-a aplicat victimei, fara vreun motiv, o lovitura cu tarnacopul in plan vertical, de sus in jos, ceea ce intareste si aprecierea ca el a urmarit sa suprime viata victimei). S-a subliniat, totodata, ca in ziua de 19 iulie 2013, anterior inceperii audierilor martorilor C. F. G., C.C. si C. P. D. la sediul Postului de politie Ciprian Porumbescu, inculpatul i-a determinat pe acestia sa dea declaratii mincinoase. Ulterior, cei trei martori au revenit asupra depozitiilor anterioare si au dat declaratii sincere, care se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Spre deosebire de pozitia adoptata de tatal sau, invinuitul S. G. V. a dat declaratii sincere inca de la debutul anchetei penale, atat in fata lucratorilor de politie cat si in fata organelor de urmarire penala.
Referitor la persoana inculpatilor, se consemneaza ca S. G. si S. V. G. nu au antecedente penale (f. 138, 117 ds. u.p.), primul fiind cunoscut cu un comportament violent, nu insa si cel din urma.
S-a conchis ca, in drept :
- fapta inculpatului S. G. care, la data de 18 iulie 2013, intr-un loc public situat pe raza localitatii Ciprian Porumbescu, a exercitat cu un corp contondent dur acte de violenta de intensitate ridicata, in zone vitale, asupra victimei Z. A., producandu-i leziuni grave care i-au pus viata in primejdie, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa la omor calificat, prev. de 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal;
- fapta invinuitului S. V. G. care, la data de 18 iulie 2013, intr-un loc public situat pe raza localitatii Ciprian Porumbescu, a exercitat asupra victimei Z. A. acte de violenta, ce i-au produs leziuni vindecabile in 4-6 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de 180 alin. 1, 2 Cod penal.
S-a retinut ca faptele si vinovatia inculpatilor se probeaza cu: procese verbale de consemnare a plangerii (f. 2, 3 ds. u.p.), de cercetare la fata locului, plansa fotografica aferenta si schita de orientare (f. 4-18 ds. u.p.), de examinare criminalistica (f. 20-25, 27-37, 115, 116 ds. u.p.), de constatare (f. 60 ds. u.p.), de prezentare a materialului de urmarire penala (f. 183, 184, 187 ds. u.p.),adresa Spitalului Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava (f. 39-41 ds. u.p.), raport de constatare medico-legala traumatologica nr. 207-SV/A1/2013 (f. 45, 46 ds. u.p.), dovezi predare primire bunuri (f. 19, 26 ds. u.p.), mijloace materiale de proba - coletele nr. 1, 2, 3 si 4, incheierea nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 127-129 ds. u.p.), autorizatia nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 130 ds. u.p.), reprezentare grafica a convorbirilor telefonice (f. 133-135 ds. u.p.), CD continand listing convorbiri telefonice (f. 136 ds. u.p.), declaratiile victimei Z.A. (f. 48, 49, 51, 56-59 ds. u.p.), ale martorilor Z. G. (f. 61-63 ds. u.p.), Z. V. G. (f. 64-70 ds. u.p.), Z. D. (f. 71-76 ds. u.p.), C. M. P. (f. 77-80 ds. u.p.), C. F. G.(f. 82-84, 86-90 ds. u.p.), C. C. (f. 92-94, 96-99 ds. u.p.), C. P. D. (f. 101-103, 105-110 ds. u.p.), N.L. C. (f. 111 ds. u.p.), N. V. (f. 112 ds. u.p.), coroborate cu declaratiile invinuitului S. V. G. (f. 118-123, 176-179 ds. u.p.) si ale inculpatului S. G. (f. 139, 140, 144-152, 165, 167, 181, 182 ds. u.p.).
Sub aspectul laturii civile, s-a mentionat ca in cauza atat Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava, precum si victima au alaturat actiunea civila celei penale. (f. 39, 56 ds. u.p.).
Odata sesizata instanta de judecata, urmandu-se procedura reglementata de art. 3001 Cod procedura penala, prin incheierea Camerei de Consiliu din data de 12.09.2013 (f. 24-29 ds. fd.), in baza prevederilor inscrise in al. 1 al acestei norme legale, s-a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii sub incidenta careia se afla inculpatul S. G. si, pe cale de consecinta, in temeiul art. 3001 alin.3 Cod procedura penala, a fost mentinuta starea sa de arest preventiv ulterior, la termenele de judecata din data de 25.10.2013 si 22.11.2013 aceasta fiind regulat verificata si mentinuta, in considerarea art. 3002 raportat la art.160b al. 3 Cod procedura penala.
La termenul de judecata din data de 23.10.2013 cu procedura completa si fiind asigurat cadrul procesual adecvat din perspectiva disp. art. 171 al. 3 Cod procedura penala, in considerarea dispozitiilor art. 300 Cod procedura penala instanta, dupa ascultarea punctelor de vedere ale partilor, a constatat regularitatea actului de sesizare constand in rechizitoriul nr. 392/P/2013 din data de 04.09.2013 al Ministerului Public - Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava, considerandu-se astfel legal sesizata si competenta sa solutioneze cauza cu care a fost investita.
La acelasi termen de judecata, avand in atentie vointa inculpatului S. V. G. care a invederat ca doreste sa urmeze procedura simplificata in concordanta cu dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala, instanta a adus la cunostinta acestuia infractiunea pentru care a fost deferit justitiei si a procedat la ascultarea sa sub aspectul recunoasterii faptei imputate, astfel cum a fost descrisa in rechizitoriu si insusirii probelor administrate in cursul urmaririi penale, pozitia procesuala exprimata in acest sens fiind consemnata in proces verbale separat, ce este atasate la dosarul cauzei (f. 69).
In schimb, inculpatul S. G., sub consilierea aparatorului sau ales, a precizat expres ca nu intelege sa acceseze procedura derogatorie in conditiile si cu beneficiile prev. de art. 3201 Cod procedura penala.
Intr-un atare cadru procesual, instanta a constatat aplicabilitatea disp. art. 3201 Cod procedura penala cu privire la inculpatul S. V. G. si, punand in discutie judecarea cauzei in intregul ei, fara a se apela la institutia disjungerii, avand in vedere pozitia procesuala adoptata de cei interesati, astfel cum s-a consemnat detaliat in incheierea de sedinta din data de 23.10.2013 (f. 75-78 ds. fd.), a purces la inceperea cercetarii judecatoresti si, in baza rolului activ, cu respectarea principiilor nemijlocirii, oralitatii si contradictorialitatii specifice fazei de judecata, a procedat la readministrarea probelor acuzarii, fiind audiati: inculpatul S. G. (f. 70 ds. fd.), caruia i s-a luat la cerere si un supliment de declaratie (f. 73 ds. fd.), partea civila Z. A. C. (f. 71-72 ds. fd.) si martorii din lucrari C. F. G. (f. 114 ds. fd.), C.C.(f. 115 ds. fd.), C.P. D. (f. 116 ds. fd.), Z. V. G. (f. 155 ds. fd.), Z. G. (f. 157 ds. fd.), C. M. P.(f. 166 ds. fd.), Z. D. (f. 167 ds. fd.)
Cu respectarea principiului egalitatii armelor si garantarea deplina a dreptului la aparare, instanta a incuviintat pentru inculpatul S. G. si partea civila Z. A. proba testimoniala si, administrand-o, i-a audiat in circumstantierea celui dintai pe martorii S. C. si B. C. (f. 156, f. 158 ds. fd.) si, in dovedirea laturii civile, pe martorii B. V. si P. C. (f. 117, f. 1568 ds. fd.).
I. Cu referire la situatia juridica a inculpatului S. V. G.
Analizata fiind cauza din perspectiva incidentei art. 3201 Cod procedura penala, instanta retine ca potrivit dispozitiilor legale ce dau continut articolului mentionat: "Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala. Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata. La termenul de judecata, instanta intreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste, procedeaza la audierea acestuia si apoi acorda cuvantul procurorului si celorlalte parti. Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat_ Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1 - 6 nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata. Instanta respinge cererea atunci cand constata ca probele administrate in cursul urmaririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat. In acest caz instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."
In procesul penal pendinte instanta regaseste toate conditiile de procedibilitate impuse de art. 3201 Cod procedura penala, pentru ca acest articol sa-si produca efectul de drept substantial referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, pentru infractiunea pentru care inculpatul S. V. G. a fost deferit justitiei: Astfel:
- inceperea cercetarii judecatoresti nu a avut loc in conditiile in care, la primul termen de judecata cu procedura completa pe fondul cauzei, fara sa fi avut loc citirea actului de sesizare care marcheaza momentul procesual al debutului cercetarii judecatoresti, inculpatul a declarat expres disponibilitatea de a urma procedura simplificata prev. de art.3201 cod procedura penala;
- inculpatul a declarat personal, in fata instantei de judecata, ca recunoaste savarsirea faptei retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste;
- infractiunea pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale urmata de trimiterea in judecata nu este pedepsita de lege cu detentiunea pe viata, pentru a nu deveni astfel incidente dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala;
- prezenta instanta de judecata se considera pe deplin lamurita numai pe baza probelor administrate in faza de urmarire penala, apreciind ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat;
Astfel fiind, analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale, coroborat cu declaratia de recunoastere si regret a faptei din partea inculpatului S. G. V. data in fata instantei de judecata, se retine ca cert stabilit dincolo de orice indoiala ca, in drept: fapta imputata acestuia, constand in aceea ca, la data de 18 iulie 2013, intr-un loc public situat pe raza localitatii Ciprian Porumbescu, a exercitat asupra victimei Z. A. acte de violenta, ce i-au produs leziuni vindecabile in 4-6 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de "lovire sau alte violente", prev. de 180 alin. 1, 2 Cod penal.
Aceasta situatie de fapt a fost retinuta de catre instanta exclusiv in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, in conformitate cu dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala. Relevante in acest sens, sub aspect probator, pe langa declaratia de recunoastere neconditionata a faptei din partea inculpatului, data in fata instantei de judecata, sunt probele administrate in faza de urmarire penala, respectiv: procese verbale de consemnare a plangerii (f. 2, 3 ds. u.p.), de cercetare la fata locului, plansa fotografica aferenta si schita de orientare (f. 4-18 ds. u.p.), de examinare criminalistica (f. 20-25, 27-37, 115, 116 ds. u.p.), de constatare (f. 60 ds. u.p.), de prezentare a materialului de urmarire penala (f. 183, 184, 187 ds. u.p.),adresa Spitalului Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava (f. 39-41 ds. u.p.), raport de constatare medico-legala traumatologica nr. 207-SV/A1/2013 (f. 45, 46 ds. u.p.), dovezi predare primire bunuri (f. 19, 26 ds. u.p.), mijloace materiale de proba - coletele nr. 1, 2, 3 si 4, incheierea nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 127-129 ds. u.p.), autorizatia nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 130 ds. u.p.), reprezentare grafica a convorbirilor telefonice (f. 133-135 ds. u.p.), CD continand listing convorbiri telefonice (f. 136 ds. u.p.), declaratiile victimei Z. A. (f. 48, 49, 51, 56-59 ds. u.p.), ale martorilor Z. G. (f. 61-63 ds. u.p.), Z. V. G. (f. 64-70 ds. u.p.), Z. D. (f. 71-76 ds. u.p.), C. M. P. (f. 77-80 ds. u.p.), C. F. G. (f. 82-84, 86-90 ds. u.p.), C. C. (f. 92-94, 96-99 ds. u.p.), C. P. D. (f. 101-103, 105-110 ds. u.p.), N. L. C.(f. 111 ds. u.p.), N. V. (f. 112 ds. u.p.), coroborate cu declaratiile invinuitului S. V. G. (f. 118-123, 176-179 ds. u.p.) si ale inculpatului S. G. (f. 139, 140, 144-152, 165, 167, 181, 182 ds. u.p.).
Fata de modalitatea concreta de savarsire a faptei, circumstantele in care aceasta a fost comisa, luand in considerare succesiunea faptelor in derularea evenimentului a carui victima a cazut Z. A. - respectiv invinuitul S. V. G.a luat de pe drum un harlet (unealta apartinand fratilor Z.) si cu acesta i-a aplicat victimei o lovitura in plan orizontal in umarul stang; dupa aplicarea acestei prime lovituri cu harletul, invinuitul S. V. G. a intentionat sa mai loveasca victima cu acelasi obiect, insa nu a reusit, impiedicat fiind de catre martora C. M. P.; lovitura din partea invinuitului S. V. G. a fost urmata de lovitura in zona cranio-cerebrala a victimei, cu tarnacopul, de catre coinculpatul S. G., dupa care invinuitul S. V. G. a intervenit din nou asupra victimei, prin aplicarea unei lovituri cu piciorul in zona barbiei, ceea ce a dus la dezechilibrarea victimei si caderea acesteia pe acostamentul soselei, urmare a loviturilor primite din partea acestui invinuit victima suferind: la nivelul umarului, cotului si antebratului stang leziuni produse prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, care pot necesita 3-5 zile de ingrijiri medicale iar la nivelul limbii un hematom cu plaga contuza produs prin muscarea acesteia, posibil dupa lovire cu corp sau mijloc contondent, aceasta leziune necesitand 4-6 zile de ingrijiri medicale - instanta se va indrepta, in procesul de alegere si individualizare a pedepsei, spre pedeapsa inchisorii, prevazuta fiind aceasta alternativ cu amenda, ca modalitate de individualizare apreciind ca oportuna suspendarea conditionata a acesteia, dand credit inculpatului ca se va indrepta si fara executarea efectiva a pedepsei, avand in vedere atitudinea sa de recunoastere si regret a faptei atat in fata organelor de ancheta penala cat si in fata instantei de judecata.
Astfel fiind, se va dispune condamnarea inculpatului S. V. G. la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de �lovire sau alte violente", prev. de art. 180 alin. 1, 2 C.pen., cu aplicarea art.3201 cod procedura penala. In temeiul art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat), cu titlu de pedeapsa accesorie. Potrivit art. 81 alin.1 Cod penal, se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, pe o durata de 2 ani si 6 luni, ce va constitui termen de incercare pentru inculpat, calculat in conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal. In baza art. 71 al. 1 si 5 Cod penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale, se va dispune suspendarea si a executarii pedepselor accesorii constand in interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal. In temeiul art. 359 Cod procedura penala, se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 cod penal (revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii aplicate in caz de savarsire din nou a unei infractiuni).
In temeiul art.357 alin. 2 lit. e cod procedura penala, se va dispune restituirea catre inculpatul S. V. G. a obiectului vestimentar constand in sapca (ambalat in colet nr. 2), apartinand acestuia si aflat la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Suceava iar, in temeiul art.357 alin. 2 lit. e raportat la art.169 cod procedura penala, se va dispune restituirea, catre partea vatamata Z. A., a obiectului ce consta in harlet (ambalat in colet nr. 4), folosit la savarsirea infractiunii si apartinand partii vatamate, aflat la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Suceava.
Fata de solutia de condamnare pronuntata in cauza, in baza art. 191 alin. 1 Cod procedura penala, inculpatul S. V. G. va fi obligat si la plata catre stat a sumei de 378 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, din care: suma de 328 lei - cheltuieli din faza de urmarire penala, va fi avansata in fondul Ministerului Public si suma de 50 lei - cheltuieli din faza de judecata, va fi avansata in fondul Ministerului Justitiei.
II. Cu referire la situatia juridica a inculpatului S. G. pentru inceput instanta va face trimitere la dispozitiile legale pertinente in speta de fata, cu expunere de consideratii juridice si in raport de care va proceda la analiza situatiei de fapt imputate inculpatului, care a stat la baza acuzelor aduse.
Se noteaza ca, prevazand si sanctionand cu severitate faptele indreptate impotriva persoanei, impotriva atributelor esentiale ale fiintei si personalitatii umane, ca si pe cele indreptate impotriva celorlalte drepturi si libertati ale omului, normele penale speciale apara interesele care ii sunt recunoscute si prin a caror atingere s-ar afecta grav un interes social general. Societatea nu poate fi conceputa decat prin existenta unor oameni, ceea ce inseamna ca viata indivizilor devine o conditie suprema a existentei societatii insasi. Fara respectarea vietii nu este posibila nici colectivitatea, nici convietuirea sociala.
Potrivit art.174 Cod penal, "constituie infractiunea de omor si se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, fapta de ucidere a unei persoane". Conform art.175 cod penal - omorul savarsit in urmatoarea imprejurare: lit. lit. i) in public, constituie infractiunea de omor calificat si se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseste.
Prezinta relevanta in cauza si urmatorul text de lege : art.152 cod penal potrivit caruia "Fapta se considera savarsita "in public" atunci cand a fost comisa: a) intr-un loc care prin natura sau destinatia lui este totdeauna accesibil publicului, chiar daca nu este prezenta nici o persoana; b) in orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata doua sau mai multe persoane; c) in loc neaccesibil publicului, cu intentia insa ca fapta sa fie auzita sau vazuta si daca acest rezultat s-a produs fata de doua sau mai multe persoane; d)intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor care pot fi considerate ca au caracter de familie, datorita naturii relatiilor dintre persoanele participante; e)prin orice mijloace cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta publicului.
Suprimarea vietii poate avea loc printr-o actiune sau printr-o inactiune, prin mijloace directe sau indirecte (de exemplu, expunerea victimei la frig, conditii neprielnice etc.), prin mijloace fizice ori psihice, periculoase prin ele insele sau mijloace nepericuloase prin ele insele, ci numai asociate cu alti factori preexistenti, concomitenti sau surveniti.
Este unanim acceptat faptul ca intre activitatea desfasurata de faptuitor si moartea victimei/posibilitatea mortii victimei, trebuie sa existe un raport de cauzalitate. In descrierea faptei de omor, si cu atat mai mult, in descrierea celei de omor calificat, nu apare o expresie anume care sa sugereze legatura cauzala, insa aceasta rezulta implicit din descrierea actiunii (fiind o actiune cu rezultat comprimat). Astfel, substantivul derivat dintr-un verb-uciderea, folosit in descrierea faptei de omor, arata nu numai in ce consta actiunea incriminata, dar si rezultatul, deci, potentele cauzale ale actiunii. In ipoteza omorului calificat este avuta in vedere notiunea de rezultat in sens larg si anume rezultatul ca finalitate a actiunii si care cuprinde atat ipoteza in care rezultatul este urmarea actiunii, cat si ipoteza in care acesta coincide cu actiunea. Actul de violenta devine relevant, sub aspectul infractiunii de omor in general si, in special, al celei de omor calificat, in momentul in care se produce rezultatul, constand in moartea victimei in imprejurarile speciale prevazute de art.175 alin.1 din Codul penal. In lipsa acestui rezultat, actul de violenta poate fi luat in considerare ca element al tentativei la infractiunea de omor calificat (art.175 alin.2). Aceasta, fiind o infractiune de rezultat, se cere producerea unui rezultat determinat, indiferent daca moartea s-a produs chiar in timpul efectuarii activitatii de ucidere, imediat dupa aceasta sau mai tarziu.
Conform art. 20 alin. 1 cod penal, "Tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul." Iar, conform art.21 alin. 1 si 2 cod penal, "Tentativa se pedepseste numai cand legea prevede expres aceasta. Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei."
Gradul de pericol social pe care-l prezinta infractiunea de omor este deosebit de ridicat, reflectat fiind si in limitele mari de pedeapsa instituite de legiuitor, o astfel de fapta aducand atingere celui mai important atribut al persoanei - viata - suprimarea vietii persoanei/incercarea nereusita de suprimare a vietii persoanei interesand nu numai victima ci persoana in general si aceasta deoarece, fara respectarea vietii persoanei nu poate fi conceputa existenta in conditii pasnice, de normalitate, a colectivitatii in general, respectiv convietuirea membrilor acesteia in conditii de siguranta.
Elementul material al infractiunii de omor implica activitatea de ucidere, de suprimare a vietii unei persoane fizice, in forma consumata sau in forma tentata, activitate care, prin modalitatea in care a fost savarsita, este apta de a provoca moartea. Din punct de vedere al laturii subiective, omorul se savarseste cu intentie directa sau indirecta, dupa cum autorul, prevazand moartea victimei, a urmarit sau desi nu a urmarit, a acceptat producerea acestui rezultat, fiind indiferent de consecintele actului sau.
Raportand dispozitiile legale mai sus amintite, care dau continut infractiunii de omor calificat, ramasa forma tentata, la intregul ansamblu probator administrat in cauza din faza de urmarire penala (respectiv: procese verbale de consemnare a plangerii (f. 2, 3 ds. u.p.), de cercetare la fata locului, plansa fotografica aferenta si schita de orientare (f. 4-18 ds. u.p.), de examinare criminalistica (f. 20-25, 27-37, 115, 116 ds. u.p.), de constatare (f. 60 ds. u.p.), de prezentare a materialului de urmarire penala (f. 183, 184, 187 ds. u.p.),adresa Spitalului Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava (f. 39-41 ds. u.p.), raport de constatare medico-legala traumatologica nr. 207-SV/A1/2013 (f. 45, 46 ds. u.p.), dovezi predare primire bunuri (f. 19, 26 ds. u.p.), mijloace materiale de proba - coletele nr. 1, 2, 3 si 4, incheierea nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 127-129 ds. u.p.), autorizatia nr. 230/2013 a Tribunalului Suceava (f. 130 ds. u.p.), reprezentare grafica a convorbirilor telefonice (f. 133-135 ds. u.p.), CD continand listing convorbiri telefonice (f. 136 ds. u.p.), declaratiile victimei Z. A. (f. 48, 49, 51, 56-59 ds. u.p.), ale martorilor Z. G. (f. 61-63 ds. u.p.), Z. V. G.(f. 64-70 ds. u.p.), Z. D. (f. 71-76 ds. u.p.), C. M. P. (f. 77-80 ds. u.p.), C. F. G. (f. 82-84, 86-90 ds. u.p.), C. C. (f. 92-94, 96-99 ds. u.p.), C. P. D. (f. 101-103, 105-110 ds. u.p.), N. L. C. (f. 111 ds. u.p.), N. V. (f. 112 ds. u.p.), coroborate cu declaratiile invinuitului S. V. G.(f. 118-123, 176-179 ds. u.p.) si ale inculpatului S. G. (f. 139, 140, 144-152, 165, 167, 181, 182 ds. u.p.), coroborat fiind acesta cu probele administrate in faza de judecata, in mod nemijlocit de catre instanta de judecata, in urmarea procedurii cercetarii judecatoresti de drept comun (respectiv declaratie inculpat S. G. (f. 70 ds. fd.), caruia i s-a luat la cerere si un supliment de declaratie (f. 73 ds. fd.), declaratie parte civila Z. A. C. (f. 71-72 ds. fd.) si declaratii martori din lucrari C. F. G. (f. 114 ds. fd.), C. C. (f. 115 ds. fd.), C. P. D. (f. 116 ds. fd.), Z. V. G. (f. 155 ds. fd.), Z. G. (f. 157 ds. fd.), C. M. P. (f. 166 ds. fd.), Z. D. (f. 167 ds. fd.), se retine ca dovedit, dincolo de orice indoiala rezonabila, savarsirea de catre inculpatul S. G. a infractiunii de tentativa la omor calificat, prev. de 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C.pen., constand in aceea ca, la data de 18 iulie 2013, intr-un loc public situat pe raza localitatii Ciprian Porumbescu, a exercitat cu un corp contondent dur - tarnacop - acte de violenta de intensitate ridicata, in zone vitale - zona cranio cerebrala - asupra victimei Z. A., producandu-i astfel leziuni grave care i-au pus viata in primejdie.
Efectuand astfel propriului examen de evaluare a probelor administrate, prezenta instanta constata ca elementele de fapt extrase din mijloacele de proba ce stau la baza acuzatiei penale aduse inculpatului sunt apte de a contura certitudinea ca, la data critica, in timp ce se afla intr-un loc public, acesta si-a indreptat actiunea intentional-agresiva asupra victimei Z. A., in imprejurarile si modalitatea descrise in rechizitoriu, respectiv prin exercitarea de acte de violenta asupra acesteia, aplicandu-i in concret o lovitura cu un obiect contondent (tarnacop) intr-o zona vitala (cranio-cerebrala), cu consecinta cauzarii unor leziuni grave ce i-au pus viata in primejdie. Cu relevanta in fundamentarea acestei convingeri sunt printre altele: procesele verbale de cercetare la fata locului (f. 4-18 ds. u.p.), respectiv de examinare criminalistica (f. 20-25, 27-37 ds. u.p.) - din care rezulta ca in perimetrul infractional, pe obiectul contondent presupus folosit de inculpat si pe obiectele vestimentare purtate de victima s-au identificat pete de culoare brun roscata cu aspect de sange, concluziile complete si finale ale medicului legist obiectivate in raportul de constatare medico-legala traumatologica nr. 207-SV/A1/2013 (f. 45, 46 ds. u.p.), conform carora victima examinata prezenta: fractura craniana cominutiva cu infundare si plaga durala produsa prin lovire cu corp dur, care poate necesita in vederea vindecarii un numar de 70-80 zile de ingrijiri medicale, opinia de specialitate fiind ca leziunea cranio-cerebrala a fost de natura a pune viata victimei in primejdie, lipsa de substanta osoasa constituind infirmitate fizica permanenta, coroborate cu declaratiile victimei Z. A. (f. 48, 49, 51, 56-59 ds. u.p.), ale inculpatului S. G. V. (tras la raspundere penala prin acelasi act de sesizare a instantei - f. 118-123, 176-179 ds. u.p.) si celelalte inscrisuri existente la dosar. Vin in completare declaratiile martorilor Z. G. (f. 61-63 ds. u.p.), Z.V. G. (f. 64-70 ds. u.p.), Z. D. (f. 71-76 ds. u.p.), C. M. P. (f. 77-80 ds. u.p.), C. F. G. (f. 82-84, 86-90 ds. u.p.), C. C. (f. 92-94, 96-99 ds. u.p.), C. P. D. (f. 101-103, 105-110 ds. u.p.), acestea fiind concordante in punctele esentiale, fiecare dintre ei au perceput in mod direct si secvential, pe diverse momente temporale si spatiale, succesiunea evenimentului. In raport de aspectele captate fie vizual, fie auditiv, au redat cronologic incidentul, incepand de la topografia locului, pozitionarea partilor implicate si a celorlalte persoane aflate in preajma, punctandu-se asupra modului in care s-a manifestat fiecare dintre ei, relatarile acestora portretizand atat situatia premisa savarsirii infractiunii cat si imprejurarile in care s-a declansat actul agresiv indreptat de inculpat asupra victimei, cu trimitere la modalitatea in care a actionat, zona corpului vizata, obiectul vulnerant folosit, la starea acesteia din urma, probatoriul testimonial oferind astfel o situatie de ansamblu asupra celor petrecute la data critica. Se adauga si declaratiile de recunoastere partiala ale inculpatului S. G. (f. 139, 140, 144-152, 165, 167, 181, 182 ds. u.p.) care, prin afirmatiile sale s-a situat el insusi ca suspect in campul infractional, intr-o postura neconforma cu legea, oferind lamuriri de la incadrarea incidentului in timp si spatiu, insa cu expunerea unei variante proprii de derulare a evenimentului, nuantand asupra laturii subiective si acreditand, totodata, ideea ca cea care a generat conflictul a fost partea vatamata, iar leziunea s-a produs intamplator, in incaierarea iscata. Varianta emisa de inculpat nu are insa nici o sustinere in plan probator ci din contra, este infirmata pe deplin de toate celelalte probe administrate in cauza.
Astfel, se confirma atat cauza - aparent hilara - ce a determinat provocarea incidentului regretabil si cu consecinte nefaste asupra victimei Z. A. - in sensul ca: in jurul datei de 11-13 iulie 2013, numitul Z. C., in varsta de 13 ani, fiul martorului Z. D., a calcat din greseala cu bicicleta o gaina apartinand inculpatului S. G.; ulterior acestui moment inculpatul i-a solicitat martorului Z. D. sa-i plateasca respectiva gaina, insa acesta din urma a refuzat sa faca acest lucru, sugerandu-i sa faca o reclamatie impotriva sa la Postul de politie al comunei Ciprian Porumbescu, astfel ca, la data de 18 iulie 2013, in jurul orelor 16:00, inculpatul aflandu-se la un local public din comuna Ciprian Porumbescu si observandu-l pe martorul Z. D., amintindu-si totodata si de "paguba" produsa de fiul acestuia, i-a solicitat din nou martorului sa-i plateasca gaina; deranjat fiind de noua solicitare din partea inculpatului pentru o problema lipsita de relevanta, martorul Z. D. i-a adresat inculpatului expresii neprincipiale astfel ca, dupa aceasta discutie cu martorul, inculpatul S. G. l-a sunat pe fiul sau, invinuitul S. V. G., informandu-l despre modul in care martorul si-a permis sa-i vorbeasca, invinuitul S. V. G. l-a apelat telefonic pe martorul Z. D. solicitandu-i sa vorbeasca civilizat cu tatal sau, martorul Z. D. raspunzandu-i si invinuitului in acelasi mod ca si tatalui sau, considerand ca aceste discutii legate de uciderea unui gaini sau de cererile de compensare nu isi au rostul, cat si modalitatea de succedare a evenimentelor ulterior acestor discutii intre cei implicati in incident, precum si suferintele produse victimei, respectiv: dupa aceasta convorbire telefonica martorul Z. D., impreuna cu fratii sai, martorul Z. V. G. si victima Z. A., s-au deplasat la locuinta martorei C. M. P., pentru a efectua o lucrare (respectiv realizarea unor santuri pentru canalizare), cei trei frati avand asupra lor uneltele specifice pentru astfel de activitati - tarnacop, harlet, lopata etc.; in jurul orelor 17:00, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul sau marca Dacia pe raza localitatii Paltinoasa, pentru a aduce de la locul lor de munca la domiciliu pe invinuitul S. V. G., precum si pe martorii C.F. G., C. C., C. P. D.. Tot din localitatea Paltinoasa a fost adus spre localitatea Ciprian Porumbescu si minorul N. L. C.; in jurul orelor 17:50, cu aproximatie, autoturismul condus de inculpat a ajuns in dreptul zonei unde lucrau fratii Z. astfel ca inculpatul S. G. a oprit masina chiar in dreptul acestuia, a coborat, dupa care l-a lovit pe Z. D. cu pumnul in piept. Si invinuitul S. V. a coborat din masina si, la randul sau, l-a bruscat pe martorul Z. D.; martorul Z. D. nu a ripostat in nici un mod la aceste acte de violenta ale inculpatului si invinuitului, ci l-a sunat de pe telefonul sau mobil pe numitul N. V. (lucrator in cadrul Postului de politie Ciprian Porumbescu, aflat in perioada respectiva in concediu de odihna) solicitandu-i sa vina la fata locului si sa ia masuri; sesizand disputa care are loc pe partea opusa a soselei, victima Z. A. s-a deplasat spre locul respectiv, a solicitat atat inculpatului, cat si invinuitului, sa inceteze violentele exercitate asupra fratelui sau si, totodata, s-a aratat dispus sa le ofere acestora o gaina in locul celei omorate de nepotul sau; desi victima nu a exercitat nici un act de violenta fizica sau verbala asupra acestora, invinuitul S. V. G. a luat de pe drum un harlet (unealta apartinand fratilor Z.) si cu acesta i-a aplicat victimei o lovitura in plan orizontal in umarul stang; in continuare, fara ca intre el si fiul sau sa fi existat o intelegere anterioara, dupa ce S. V. G. a lovit victima, inculpatul a luat tot de pe marginea santului un tarnacop si cu acest obiect i-a aplicat victimei o lovitura in zona cranio-cerebrala. Potrivit relatarilor martorilor oculari, lovitura a fost aplicata in plan vertical, de sus in jos, cu putere. Aceasta lovitura aplicata de inculpat nu a condus la dezechilibrarea victimei, ci doar la anihilarea oricarei posibilitati de reactie din partea acesteia; imediat invinuitul S. V. G. i-a aplicat victimei o lovitura cu piciorul in zona barbiei, in urma careia victima a cazut pe acostamentul soselei; imediat dupa aplicarea primei lovituri cu harletul, invinuitul a intentionat sa mai loveasca victima cu acelasi obiect, insa nu a reusit deoarece a fost impiedicat de martora C. M. P.. In jurul orelor 20:00 victima a fost transportata cu un echipaj medical la Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava unde a fost supusa unor interventii neurochirurgicale, in vederea salvarii vietii. Conform concluziilor cuprinse in raportul nr. 207-SV/A1/2013, intocmit de medicul legist din cadrul S.M.L. Suceava, victima a prezentat fractura craniana cominutiva, cu infundare si plaga durala produsa prin lovire cu corp dur, care poate necesita in vederea vindecarii un numar de 70-80 zile de ingrijiri medicale. In opinia medicului legist, leziunea cranio-cerebrala a fost de natura a pune viata victimei in primejdie iar lipsa de substanta osoasa constituie infirmitate fizica permanenta.
Se impune a se mentiona si analiza si solicitarea de schimbare de incadrare juridica formulata de catre aparatorul inculpatului in interesul acestuia, bazata doar pe o interpretare diferita a elementului subiectiv - dedus si dintr-o prezentare diferita a elementului obiectiv al infractiunii, prezentarea apararii nefiind insa sustinuta sub aspect probator astfel cum instanta a retinut in cele ce preced, in temeiul ansamblului probator din faza de urmarire penala si faza de judecata.
Esential pentru incadrarea juridica a faptei, dupa caz, in tentativa la omor calificat (art. 20 raportat la art. 174, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal) ori in vatamare corporala grava (art. 182 alin. 2 Cod penal - cu punerea in primejdie a vietii victimei), este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care a fost savarsit fapta. Daca in cazul infractiunii de vatamare corporala grava faptuitorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in cazul tentativei la omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere. In cazul infractiunii de omor (ramasa in forma tentativei), actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve - prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite - ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama. Astfel, exista tentativa de omor, si nu de vatamare corporala grava, ori de cate ori infractorul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional. Anumite stari ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
Atat in literatura de specialitate, cat si in practica judiciara, s-a aratat ca pozitia psihica a faptuitorului trebuie stabilita in fiecare caz, in raport cu imprejurarile concrete si indeosebi, instrumentul folosit de faptuitor (instrument apt sau nu de a produce moartea), cu regiunea corpului lovita (o zona vitala sau nu), cu numarul si intensitatea loviturilor (o singura lovitura sau mai multe, aplicate cu mare intensitate), cu raporturile dintre infractor si victima anterioare savarsirii faptei (de dusmanie sau de prietenie etc.), atitudinea infractorului dupa savarsirea faptei (a incercat sa dea un prim ajutor victimei sau a lasat-o in starea in care a adus-o).
Prin raportare la probele mai sus analizate s-a confirmat fara putinta de tagada modalitatea de desfasurare a agresiunii constand in aceea ca: la data de 18 iulie 2013, intr-un loc public situat pe raza localitatii Ciprian Porumbescu, inculpatul a exercitat cu un corp contondent dur - tarnacop - acte de violenta de intensitate ridicata, in zone vitale - zona cranio cerebrala - asupra victimei Z. A., producandu-i astfel leziuni grave care au necesitat in vederea vindecarii un numar de 70-80 zile de ingrijiri medicale si care i-au pus viata in primejdie, lovitura cu tarnacopul fiind aplicata in zona capului in plan vertical, de sus in jos, cu putere.
Evidentiate fiind cele doua elemente ale faptei retinuta in sarcina inculpatului, de ordin exclusiv material obiectiv si anume: o activitate fizica, ce se infatiseaza sub forma unei actiuni (forma de manifestare concretizata in acte, gesturi violente, respectiv in cazul de fata o fapta de lovire ce a condus la producerea unei schimbari in lumea exterioara), precum si un rezultat socialmente periculos (constand cauzarea prin actiunea inculpatului a unor leziuni de natura celor descrise in actul medico-legal anterior amintit), instanta are a analiza in continuare elementul intentional, pentru o justa incadrare juridica a acesteia.
Asadar examenul instantei urmeaza a fi canalizat asupra infractiunii, ca act de conduita umana, ce comporta nu numai o latura exterioara, obiectiva, cu exprimare perceptibila sub aspect material-fizic, dar si o latura interioara, subiectiva, alcatuita din fenomenele si procesele psihice care preced, pun in miscare si insotesc actul de conduita delicvent, imprimandu-i orientarea antisociala.
Ori, retine instanta ca, in ciuda lipsei intentiei directe de a omori victima, a fost prezenta in mintea si vointa inculpatului S. G. intentia indirecta de a ucide, astfel cum aceasta este definita de art.19 alin. 1 lit. b Cod penal - "Fapta este savarsita cu intentie cand infractorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui", el adoptand in mod vadit o atitudine de indiferenta fata de acest rezultat. Ceea ce deosebeste intentia directa de intentia indirecta este elementul volitiv. In timp ce la intentia directa faptuitorul are o atitudine ferma fata de rezultatul constand in moartea victimei, voind sa produca acel rezultat si nu altul, la intentia indirecta faptuitorul are in vedere o pluralitate de efecte posibile, dintre care unul este moartea victimei, fiindu-i indiferent care dintre acest rezultat se va produce.
In concret demonstreaza, prin urmare, intentia indirecta de ucidere: zona corpului inspre care lovitura a fost indreptata (zona cranio-cerebrala), modalitatea de lovire, lovitura fiind data de sus in jos, coroborat cu leziunile suferite in aceasta zona (conform concluziilor cuprinse in raportul nr. 207-SV/A1/2013, intocmit de medicul legist din cadrul S.M.L. Suceava, victima a prezentat fractura craniana cominutiva, cu infundare si plaga durala produsa prin lovire cu corp dur, care poate necesita in vederea vindecarii un numar de 70-80 zile de ingrijiri medicale; in opinia medicului legist, leziunea cranio-cerebrala a fost de natura a pune viata victimei in primejdie iar lipsa de substanta osoasa constituie infirmitate fizica permanenta) si obiectul vulnerant folosit (un tarnacop). Ca lovitura a fost data de sus in jos este confirmat si de cele retinute in raportul de constatare medico legala - in care se arata ca s-a intervenit neurochirurgical, practicandu-se prelungirea plagii contuze parietale stangi cu 2 cm anterior si 2 cm posterior, decolarea partilor moi tumefiate; se evidentiaza focarul fracturii cominutive cu infundare; gaura de trepan situata postero-inferior focarului de fractura; se practica eschilectomie a numeroase fragmente osoase, ramanand o lipsa de substanta osoasa.
Cu argumentatia faptica si juridica transpusa in cele ce preced, in temeiul art.334 cod procedura penala, instanta va respinge, ca neintemeiata, cererea de schimbare a incadrarii juridice, formulata de catre aparatorul inculpatului, din infractiunea prev. de art. 20 raportat la art.174 si art.175 alin.1 lit. i cod penal, de "tentativa la omor calificat", pentru care inculpatul a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava nr.392/P/2013, in infractiunea de "vatamare corporala grava" prev. de art.182 alin.2 cod penal.
In consecinta, analizand probele legal administrate in cauza, care au rasturnat in mod neindoielnic prezumtia de nevinovatie instituita in favoarea inculpatului S. G. prin dispozitiile art. 51 si 66 Cod penal, facandu-se dovada certa si indubitabila a savarsirii infractiunii pentru care a fost deferit justitiei, acesta actionand cu vinovatia in forma ceruta de lege, se impune ca acesta sa raspunda penal. Solutia de condamnare impunandu-se in cauza fata de realitatile sus stabilite, instanta de judecata va lua in considerare, la individualizarea judiciara a pedepsei in limitele legale - reduse la jumatate ca urmare a retinerii starii de tentativa, in special circumstantele reale ale cauzei, in speta configurandu-se savarsirea unei fapte de o gravitate extrema, primind relevanta natura si gravitatea infractiunii imputate (ce se reflecta chiar si in limitele de pedeapsa prevazute de legiuitor), modalitatea in care inculpatul a actionat (agresand victima cu un corp contondent dur - tarnacop, apt de a produce moartea, ceea ce denota un potential de agresivitate deosebit de ridicat), imprejurarile in care a intersectat sfera infractionalitatii (in public, chiar in prezenta fiului sau - care este astfel pe cale de a-si insusi un model comportamental gresit, prin raportare la alta scara de valori si reguli de convietuire sociala, contrare celor edictate de stat ca entitate individuala si garant al valorilor sociale protejate de lege, incurajandu-l asadar sa savarseasca pe viitor fapte asemanatoare, nefiind de neglijat ascendentul moral ce-l are asupra lui, atitudinea sa reprobabila de la data de referinta, fiind desigur de natura sa afecteze sentimentul de siguranta si celor care au asistat la incident, prin gesturile sale agresive le-a inspirat teama si neliniste, intrucat prin modul de manifestare ce nu putea fi controlat, prezenta un real pericol atat pentru partea vatamata, cat si pentru cei aflati in preajma), precum si urmarea produsa (punerea in primejdie a vietii unui seaman, victima suferind leziunile descrise in concluziile actului medico-legal la care s-a facut trimitere in cele ce preced).
Examenul de individualizare a pedepsei implica cercetarea si evaluarea unui complex de date care privesc si persoana infractorului, cu luarea in considerare a starii psihofizice si structurii biologice, particularitatilor psihice ale persoanei acestuia, ambianta sociala, precum si comportarea avuta inaintea si dupa savarsirea infractiunii. In acest registru, nu este de neglijat ca, desi inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale - de altfel lipsa acestora nu se constituie intr-un titlu de glorie, nu pune in evidenta decat o stare de normalitate, conform careia fiecare persoana este datoare sa respecte ordinea de drept si sa se abtina de la comiterea de fapte antisociale - asa cum se contureaza din actele si lucrarile dosarului, el nu are capacitatea de identificare a modalitatilor alternative de gestionare a unor posibile situatii conflictuale care, desigur, pot interveni la un moment dat in viata cotidiana din diverse motive, cu consecinta adoptarii unei atitudini responsabile si acceptata social si nu ezita sa recurga la solutii extreme. Asadar, isi aroga dreptul de a corija, printr-o modalitate trecuta prin filtrul propriei gandiri, comportamentul semenilor considerat ca necorespunzator exigentelor de el pretinse, prin acte de violenta.
Gravitatea faptei trebuie evaluata si din perspectiva acelor elemente care se regasesc situate in afara continutului esential constitutiv al infractiunii imputate, cu inraurire asupra gradului ridicat de periculozitate a inculpatului. In acest context se acorda insemnatatea cuvenita imprejurarii ca inculpatul a agresat o persoana - victima Z. A. - ce a incercat sa aplaneze practic un conflict care degenerase in violenta ce se consuma intre el, inculpatul S. V. G., pe de o parte si martorul Z. D. (fratele partii vatamate) pe de alta parte. Astfel, in momentul interventiei partii vatamate, de altfel cu intentii declarate bune, in sensul ca Z. A. s-a aratat dispus sa ofere inculpatului o gaina in locul celei omorate de nepotul sau, numai sa puna capat diferendului, cel in cauza si-a indreptat actele de violenta asupra acesteia, chiar in prezenta fiului sau (inculpatul S. V. G.). Este de remarcat din materialitatea faptei ca inculpatul este stapanit de o violenta latenta, care in ziua critica s-a manifestat gradual, initial implicandu-se intr-un diferend verbal cu acelasi martor Z. D., asa cum s-a aratat, pentru un motiv banal, ca ulterior acesta sa escaladeze, ajungandu-se la situatia faptica descrisa anterior, ce a stat la baza invinuirii. Astfel inculpatul este portretizat intr-o imagine total diferita de cea pe care aparatorul sau a incercat sa o contureze, in ideea retinerii de circumstante atenuante in favoarea inculpatului, fata de atitudinea sociala corecta avuta anterior in societate, cu luarea in considerare si a starii de boala - adevarat grava - in care se afla inculpatul S. G.. Cu toate acestea, fata de gravitatea deosebita a faptei, instanta nu va da prevalenta acestora din urma.
Se are in vedere si atitudinea procesuala incorecta pe care acesta a adoptat-o pe tot parcursul procesului penal: in faza de urmarire penala - in primele declaratii date in fata lucratorilor de politie, precum si a organelor de urmarire penala, a negat orice act de violenta asupra victimei Z. A.; cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala inculpatul a revenit partial asupra pozitiei anterioare sustinand insa ca nu ar fi exercitat vreo lovitura cu tarnacopul asupra victimei, ci leziunea s-ar datora faptului ca in timp ce el tinea tarnacopul, aceasta victima ar fi tras la randul sau de el si in acele imprejurari s-ar fi produs leziunea identificata de medicul legist, sustinere infirmata atat de constatarile obiective ale medicului legist, cat si de depozitiile martorilor oculari ai incidentului (aceste mijloace de proba sustinand fara echivoc ca inculpatul i-a aplicat victimei o lovitura cu tarnacopul in plan vertical, de sus in jos); de asemenea, acesta a incercat sa obstructioneze actulu de justitie prin influentarea unor martori - C. F. G., C. C. si C. P. D. - astfel, nu se poate trece cu usurinta peste afirmatiile martorului C. C., consemnate in suplimentul de declaratie luat la data de 22.07.2013 (f. 98 ds. u.p.) din care instanta reda rezumativ: "Dupa ceva vreme, C. P. D. a primit un telefon de la S. G. - l-a rugat atat pe el, cat si pe mine si pe C. sa spunem, in cazul in care vom fi si noi chemati la audieri, ca el l-ar fi lovit pe Z. A. doar cu palma, nu ca ar fi dat si cu tarnacopul in victima. Toti trei am convenit impreuna ulterior acestui telefon ca nu vom spune adevarul, ne-am inteles la rugamintea lui S. G. sa spunem ca acesta a dat cu palma in victima. Spre seara a venit S. G. sa ne ia cu masina din Paltinoasa si pe drum ne-a cerut inca o data sa declaram ca l-am vazut pe el lovind cu palma pe victima Z. A., iar S. G. V. l-ar fi lovit tot cu palma pe Z. D.; ne-a cerut sa nu pomenim de harlet sau de tarnacop. De asemenea ne-a spus ca el a declarat politistilor aceasta varianta in scris." - cu notarea de final ca initial cei trei martori au si declarat in acest sens, ulterior reconsiderandu-si pozitia.; in faza de judecata: pe langa sustinerea in continuare a pozitiei din faza de urmarire penala, prezentata intr-o alta maniera, ca el ar fi dorit doar sa ridice tarnacopul de jos, sa-l inlature de acolo, moment in care din greseala s-a produs lovirea victimei, acesta a incercat sa acrediteze ideea ca leziunile suferite de victima la nivelul capului nu ar avea legatura cu incidentul din data de 18 iulie 2013, ci s-ar datora unui alt eveniment petrecut anterior - caderea victimei dintr-un copac, cazatura in urma careia acesta ar fi suferit leziuni grave la cap, finalizate cu interventie chirurgicala la Iasi, aspecte pe care inculpatul le-ar fi cunoscut de la fratele victimei - Z. V., fara insa ca aceasta versiune sa fie confirmata de victima, fratele acesteia - indicat de inculpat ca sursa a celor relatate, sau alti martori audiati in cauza. Cu luarea in considerare a tuturor acestor incercari nereusite de sustragere de la raspundere penala a inculpatului, instanta retine ca nu este data in cauza nici starea de provocare a inculpatului - invocata in mod implicit de catre aparatorul sau in concluziile finale, datorata unei jigniri anterioare din partea martorului Z. D., la adresa fiului inculpatului, de mama (in conditiile in care inculpatul si-a crescut singur copii, cu greutati, sotia sa fiind decedata, conform sustinerilor aparatorului), o astfel de varianta nefiind invocata in aparare decat in final, astfel ca nu este credibila, reprezentand inca o incercare de atenuare, cel putin, a raspunderii penale.
Cu motivatia expusa, instanta conchide astfel: chiar daca individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecatorului, ea nu este totusi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contra el trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al intregului material probatoriu, studiat dupa anumite reguli si criterii precis determinate. Inscrierea in lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei inseamna consacrarea explicita a principiului stabilirii acesteia, asa incat respectarea lui este obligatorie pentru instanta. Ca sa-si poata indeplini functiile care-i sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau si al legii, pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul naturii (privativa sau neprivativa de libertate) si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta, in mod real persoana infractorului, cat si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta pedepsei.
Functiile de constrangere si de reeducare, precum si scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justa individualizare a sanctiunii, care sa tina seama de persoana careia ii este destinata, pentru a fi ajutata sa se schimbe, in sensul adaptarii la conditiile socio-etice impuse de societate. Pentru a actiona ca un factor educativ, constrangerea penala trebuie sa fie in masura sa forteze procesele psihice mai profunde ale inculpatului, sa influenteze ratiunea, sentimentul, vointa acestuia, spre a-l determina sa-si modifice statornic comportamentul. Constrangerea nu poate sa nu provoace anumite framantari in constiinta individului pedepsit, care sa-l determine sa-si modifice conduita ilicita (preventiune speciala), ca si in constiinta publicului larg care afla despre fapta ilicita si despre pedeapsa aplicata, determinand-l sa adopte o conduita conforma cu modelul legal (preventiunea generala).
Cuantumul pedepsei trebuie sa aiba drept consecinta recuperarea inculpatului, intrucat ceea ce conteaza, in esenta, este ca aceasta sa aiba acea forta care sa-i arate ca a gresit, sa-l determine la reflectie si sa stimuleze in el dorinta ca pe viitor sa aiba o conduita corecta. Pedeapsa nu trebuie perceputa de catre inculpat ca o razbunare din partea comunitatii pentru ca s-a abatut de la normele legale si de convietuire sociala, ci ea trebuie sa conduca in final la redarea sa societatii, pedeapsa putand fi coercitiva numai daca tine seama de natura morala a omului, de capacitatea sa de a-si analiza faptele si de a se hotari pentru o conduita compatibila cu interesele societatii.
Pentru aceste motive, instanta de fond va dispune condamnarea inculpatului S. G. la pedeapsa de 7 (sapte) ani si 6 (sase) luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat, prev. de 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i C.pen. In temeiul art. 65 alin. 2, 3 Cod penal raportat la art. 53 alin. 1 pct.2 lit. a Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat), cu titlu de pedeapsa complementara, pentru o perioada de 5 (cinci) ani. Pe cale de consecinta, in baza art. 71 Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b cod penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat), cu titlu de pedeapsa accesorie.
In conformitate cu art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa aplicata durata retinerii si arestarii preventive de la data de 20 iulie 2013 pana in prezent.
Pentru toate motivele ce au stat la baza condamnarii inculpatului, care stau si la baza evaluarii pericolului concret pe care acesta il prezinta in continuare pentru ordinea publica, in baza art. 350 alin. 1 Cod procedura penala, instanta va mentine masura arestarii preventive a inculpatului S. G..
In temeiul art.357 alin. 2 lit. e raportat la art.169 cod procedura penala, se va dispune restituirea, catre partea vatamata Z. A. a obiectului ce consta in tarnacop (ambalat in colet nr. 1), folosit la savarsirea infractiunii si apartinand partii vatamate, aflat la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Suceava iar, in temeiul art.357 alin. 2 lit. e cod procedura penala, se va dispune restituirea catre partea vatamata Z. A. a obiectelor vestimentare (ambalate in colet nr. 3) ce-i apartin acesteia, constand in: bluza, tricou, salopeta, sapca si prosop.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanta retine urmatoarele:
Actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrangere judiciara a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege. Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.
Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral; b) intre infractiunea savarsita si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat; e) sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.
Se constata ca atat partea vatamata Z. A. cat si furnizorul de servicii medicale Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava si-au valorificat dreptul de a alatura actiunea civila celei penale, cu

Sursa: Portal.just.ro