Tainuirea. Criterii de apreciere a laturii subiective a infractiunii

Tainuirea. Criterii de apreciere a laturii subiective a infractiunii

      Prin incheierea nr. 64 din 30.06.2009 pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu in dosarul nr. 8433/318/2009 prin care a fost admisa propunerea de arestare preventiva pentru un numar de patru inculpati ca autori ai infractiunilor principale, insa a fost respinsa propunerea de arestare preventiva formulata de parchet cu privire la inculpatul C.V., cercetat pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 211 si art. 26 rap. la art. 208-209 alin.1 lit.a si g C.pen. cu aplic. art. 75 lit.c  Cod penal si art. 33-34 Cod penal.
      Solutia de respingere a propunerii de arestare preventiva fata de inculpatul C.V. a fost motivata pe temeiul lipsei reprezentarii acestui inculpat ca bunurile primite provin din sustrageri repetate.  Si-a motivat solutia prima instanta in principal, pe argumentul ca inculpatul in declaratia data nu a recunoscut ca avea cunostinta de provenienta ilicita a bovinelor cumparate de la alti 4 (patru) inculpati in cauza, ce le sustrasesera de pe raza comunelor Negomir si Calnic.
      Impotriva acestei solutii a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Tg.Jiu aratand ca in mod gresit instanta de fond a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V., invocand ca inculpatul avea cunostinta de provenienta din comiterea unor furturi repetate a bovinelor pe care acesta le-a cumparat, aspect rezultat si din achizitionarea animalelor sustrase pe timp de noapte pentru a impiedica descoperirea faptelor si distrugerea de catre inculpat prin ardere a crotaliilor si oaselor bovinelor sacrificate la domiciliul sau, incercand astfel sa inlature urmele infractiunii si avand o atitudine nesincera pe parcursul urmaririi penale.
      Recursul parchetului a fost apreciat de catre tribunal ca intemeiat fiind admis, pe cale de consecinta, in lumina urmatoarelor considerente ce analizeaza tocmai latura subiectiva a infractiunii de tainuire ca fiind intrunita in speta analizata. Astfel, in mod gresit instanta de fond a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V., cu motivarea ca nu exista probe conform carora lasarea acestui inculpat in libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publica.
      In primul rand, motivarea primei instante a fost superficiala si neconforma cu realitatea intrucat activitatea infractionala desfasurata de acesta are un caracter principal in contextul  intregii activitati infractionale desfasurata de catre cei 5 inculpati, in sensul ca  prin discutiile prealabile sau concomitente savarsirii faptelor de sustragere de bovine de catre ceilalti inculpati, pe care acest inculpat le-a avut cu inculpatii V.M.I., in principal, si cu inculpatul N.D., in cazul unui singur act de sustragere, a intarit convingerea celorlalti 4 inculpati sa persiste si sa reitereze activitatea infractionala de sustragere de bovine, dandu-le acestora asigurarea ca va primi si va cumpara bunurile astfel sustrase.
      Prin urmare, apare ca intrunita latura obiectiva a infractiunii de complicitate la furt calificat, din moment ce  inculpatul C.V. a promis inainte sau in timpul savarsirii actelor de sustragere ca va tainui bunurile provenite din acestea, aspect ce se circumscrie tezei a II-a a infractiunii de complicitate stipulata prin dispozitiile art. 26 C.pen.
      Sub aspectul laturii subiective a activitatii infractionale desfasurata de inculpatul C.V., instanta de recurs nu a primit motivarea primei instante, conform careia nu ar fi cunoscut  ca bovinele cumparate de acesta provin din acte de sustragere repetate.
      Este neindoios ca elementul subiectiv intelectiv al infractiunilor pentru care s-a facut propunerea de arestare preventiva a inculpatului C.V. trebuie desprins din materialitatea faptelor sale si imprejurarile in care au fost comise, fiind lipsit de relevanta juridica atitudinea acestui inculpat de negare a cunoasterii provenientei bovinelor pe care le-a cumparat de la ceilalti inculpati.
      Ori, discutiile telefonice si nemijlocite pe care inculpatul C.V. le-a avut, in principal cu inculpatul V.M.I., cu care se cunostea din timpul satisfacerii serviciului militar, privitor la  primirea si cumpararea repetata a bovinelor sustrase, primirea acestor animale sustrase fara acte insotitoare si anume certificat de proprietate si certificat sanitar veterinar, in conditiile in care inculpatul C.V., asa cum acesta a declarat la instanta de recurs, desfasura de cca. 2 ani de zile activitati de negot cu animale, a indrituit convingerea tribunalului ca acest inculpat a avut pe deplin reprezentarea faptului ca bovinele provin din sustragere.
      Aceasta reprezentare a provenientei bunurilor cumparate este demonstrata si de primirea bovinelor sustrase uneori pe timpul noptii,  aduse de catre aceeasi inculpati, care nu au negociat in nici un mod pretul de vanzare al acestor bovine, activitate de notorietate in situatia unor vanzatori de buna credinta, proprietari ai bunurilor oferite spre vanzare.
      Dimpotriva, pretul platit de catre inculpatul C.V. a fost lasat numai la aprecierea acestuia, motiv pentru care a oferit preturi modice pentru bovinele primite, provenite din sustragere, situatie specifica vanzatorilor si cumparatorilor de bunuri de provenienta ilicita.
      Mai mult decat atat, inculpatul C.V. a sacrificat  bovinele procurate astfel, la domiciliul sau, in conditii neigienice si nu in unitati de abator specializate si autorizate in acest sens, valorificand la un pret superior celui de cumparare carnea rezultata "la negru", asa cum a declarat la instanta de recurs, catre o carmangerie din Piata centrala a Municipiului Tg-Jiu, asadar comercializare facuta in mod ilegal, pentru care  organul de urmarire penala urmeaza sa extinda cercetarile penale in cauza.
      De asemenea, incercarea de zadarnicire a aflarii adevarului de catre inculpatul C.V. a rezultat si din conduita sa oscilanta si total nesincera in cursul audierii la instanta de fond si la instanta de recurs, privitor la provenienta bovinelor cumparate, afirmand ca acestea provin din gospodaria parintilor inculpatilor, precum si prin distrugerea prin ardere a crotaliilor si oaselor bovinelor sacrificate la domiciliul sau, incercand astfel sa inlature urmele infractiunii.
      Incercarea de a zadarnici aflarea adevarului este demonstrata si de declaratia sa initiala, conform careia animalele cumparate le-ar fi dus la un abator din Danesti.
      Asa fiind, s-a apreciat ca fiind intrunite pe deplin conditiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen. pentru a se dispune arestarea preventiva a acestui inculpat.
      De asemenea, s-au constatat indeplinite si conditiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., intrucat pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani si lasarea acestuia in libertate prezinta pericol pentru ordinea publica.
      Pericolul pentru ordinea publica a rezultat din modul de operare, savarsirea in mod similar si repetat a  acestor fapte  derulate pe o perioada  relativ lunga de timp, faptul ca a actionat dupa acelasi modus operandi, constituind un grup infractional  cu ceilalti 4 inculpati in vederea  savarsirii mai multor infractiuni de furt, precum si temerea ca  prin lasarea in libertate, inculpatul ar putea continua realizarea unor acte de natura celor pentru care  este cercetat si care ar declansa reactii negative in randul opiniei publice, mai ales pentru urmarile vizand sanatatea publica a cetatenilor, potentiali cumparatori, de astfel de carne, introdusa ilegal in reteaua alimentara in conditii ce incalca igiena sanitar veterinara.
      Pericolul social concret pentru ordinea publica este amplificat de numarul de fapte  materiale   in care  s-a  constituit  activitatea infractionala,   de  modalitatea savarsirii  faptelor  ce a  presupus o anumita organizare  si de numarul  mare de faptuitori - 6- ( incluzandu-l  si pe  invinuitul minor  C. M., in varsta de 15 ani).
      Astfel, starea de pericol pentru ordinea publica presupune si o rezonanta a faptei penale, o afectare a echilibrului social firesc, producerea unei stari de indignare sau dezaprobare publica, precum si sentimentul unei insecuritati sociale ce s-ar putea provoca prin lasare in libertate a inculpatilor cercetati.
  In plus, aceasta masura preventiva  a fost judicios aleasa in raport cu ansamblul criteriilor enumerate in art.136 alin.1 si 8 din C.proc. pen., neimpunandu-se pentru argumentele  mentionate anterior luarea masurii obligarii de a nu parasii localitatea  sau tara.  
      In concluzie, pentru aprecierea intrunirii laturii subiective a infractiunii de tainuire au fost analizate toate imprejurarile primirii si dobandirii bunurilor provenite din savarsirea de acte materiale repetate de sustragere precum si intreaga materialitate a faptelor desprinzandu-se, fara putinta de dubiu, concluzia subzistentei elementului intelectiv subiectiv al acestei infractiuni si pe cale de consecinta admiterea propunerii de arestare preventiva formulata de parchet, casarea incheierii recurate si arestarea preventiva pentru o perioada de 29 zile a inculpatului C.V.
       
      
      
      
      judecator,  Teofil Boncu
4