Uzucapiune. Legea aplicabila

Prin sentinta civila nr. 337 din 06.11.2007 a Judecatoriei Somcuta Mare s-a admis actiunea civila formulata de reclamantii D.I. si D.A. in contradictoriu cu paratii P.D.V., T.A., M.C. si in consecinta s-a constatat ca reclamantii au do�ban�dit dreptul de pro��prietate asupra suprafetei de 5.974 mp, teren inscris in CF 101 Hideaga nr. top. 28, astfel cum acesta a fost identificat in expertiza ing. Man Ve�ronica.
S-a mai constatat ca pe acest teren se afla edificata casa si anexe gos�po�da�resti proprietatea reclamantilor si s-a dispus intabularea drepturilor consta�ta�te in cartea funciara potrivit anexei 2 plan de amplasament si delimitare si schi�ta de dez�membrare din expertiza ing. Man Veronica, care face parte inte�gra�n��ta din sen�tinta.
A obligat pe parati in solidar la 1.432,9 lei cheltuieli de judecata in fa�vo��a�rea reclamantilor.
Pentru a ajunge la aceasta solutie instanta de fond a retinut urma�toa�re�le:
Imobilul teren inscris in CF 101 Hideaga, nr. top. 28, teren in suprafata de 5974 mp a avut, ca proprietari tabulari, pe numitii P.I. si sotia R.L., de pe ur�ma carora au ramas, ca mostenitori, paratii.
Prin actul sub semnatura privata intitulat "contract de vanzare-cum�pa�ra�re", numitul P.I., antecesorul paratului P.D.V., parata T.A. si parata M.C. au van�dut reclamantilor D.I. si D.A., imobilul situat in comuna Satulung, sat Hideaga nr. 48, com�pus din casa si anexe, fara a se face nici o mentiune cu privire la tere�nul afe�re�n�t.
In cauza s-a efectuat o expertiza tehnica topografica (f. 142-146) care a i�dentificat terenul pretins uzucapat cu imobilul teren inscris in CF 101 Hideaga, nr. top 28, in suprafata de 5.974 mp.
Proba testimoniala a evidentiat ca reclamantii au exercitat asupra imo�bi�lului teren astfel cum a fost identificat in raportul de expertiza, timp de 30 de ani, o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de pro�pri�etar.
Astfel, martorii S.L. (f. 113), P.I. (f. 112) si S.S. (f. 111) au aratat ca te�re�nul pretins uzucapat nu a fost cooperativizat, si din anul 1962 de cand recla�man�tii au cumparat constructiile, terenul aferent acestora a fost folosit de acestia din urma, care au daramat vechea casa si anexele aferente si au construit altele noi care, dupa cum rezulta din adeverinta nr. 770 din 28. 02.2006 emisa de Pri�ma�ria comunei Satulung (f. 8), au fost date in folosinta in a�nul 1970. Aceeasi mar�tori au aratat ca reclamantii sunt cunoscuti in sat ca pro�prietari atat ai con�s�tru�ctiilor, cat si ai terenului aferent.
Depozitiile acestor martori se coroboreaza cu adeverinta nr. 5542 din 23. 10.2007 emisa de Primaria comunei Satulung, conform careia terenul afe�rent con��structiilor din localitatea Hideaga nr. 47 (numar vechi 48) nu a fost co�o�pe�ra�ti�vizat, precum si cu raspunsul la interogatoriu al paratelor M.C. (f. 107-108) si T.A. (f. 109-110).
Din aceasta perspectiva, declaratia martorei B.V. (f. 119) in sensul ca toa�te terenurile din localitatea Hideaga, inclusiv cel in litigiu, au fost coope�ra�ti�vi�zate nu va fi luata in considerare de instanta, dat fiind faptul ca nu se coro�bo�rea�za cu nici o alta proba administrata in cauza.
Desi aceeasi martora a afirmat ca a aflat de la o vecina ca una dintre pa�rate "a mers dupa 1989 sa semene ceapa pe terenul in litigiu, insa a fost a�lun�gata de Daraban cu o furca", aceasta imprejurare nu este de natura sa afec�te�ze ca�li�ta�tea posesiei reclamantilor, reprezentand doar un incident izolat si ca�re, mai mult, nu poate fi  precis determinat in timp, pentru a se putea verifica da�ca a avut loc inainte sau dupa implinirea termenului de 30 de ani.
De altfel, reclamantii s-au comportat ca adevarati proprietari ai imo�bi�lu�lui teren in litigiu, asa cum rezulta din certificatul fiscal nr. 6739 din 23.11. 2006 emis de Primaria comunei Satulung (f. 120), acestia platind impozitul  pe con�structiile casa si anexa si terenul aferent in suprafata de 0,60 ha.
In ceea ce priveste sustinerile paratilor in sensul ca reclamantii nu pot u�zucapa terenul in litigiu pe considerentul ca acesta nu a facut obiect al con�ven�ti�ei sub semnatura privata si ca reclamantii nu au achitat vreo suma de bani pen�tru acesta, aceste sustineri urmeaza a fi apreciate ca nefondate. Este real ca imo�bilul teren inscris in  CF 101 Hideaga, nr. top 28 nu a facut obiect al con�tra�c�tului sub sem�natura privata, dar potrivit art. 1890 Cod civil, pentru ca dreptul de pro�pri�e�ta�te sa poata fi dobandit prin uzucapiunea de 30 de ani, este necesara in�depl�i�ni�rea cumulativa a doua conditii: 1. sa existe o posesie utila si 2. posesia sa fi fost e�xercitata timp de 30 de ani, fiind irelevant daca uzucapantul a fost de bu�na sau rea-credinta. Aceasta critica a paratilor nu prezinta relevanta in ca�u�za, intrucat pre�zenta actiune este intemeiata pe dispozitiile art. 1890 Cod civil, res�pectiv u�zu�capiunea de 30 de ani si nu pe dispozitiile art. 1895-1897 Cod ci�vil, respectiv u�zucapiunea de la 10 la 20 de ani, doar in aceasta ultima situatie pu�nandu-se pro�blema daca inscrisul sub semnatura privata ar putea sa con�s�ti�tu�ie just titlu pen�tru a putea uzucapa.
Desi paratii au formulat la data de 10.07.1991, la Legea nr. 18/1991, ce�rere de reconstituire cu privire la terenurile ce au apartinut antecesorilor lor, prin sen�tinta civila nr. 2 din 03.01.1992 pronuntata in dosar nr. 5366/1991 al Ju�de�ca�toriei Baia Mare (f. 25-26) avand ca obiect plangere la legea fondului fun�ciar, s-a reconstituit dreptul de proprietate al paratilor cu privire la tere�nu�ri�le ce au apar�ti�nut antecesorilor acestora, fara insa ca imobilul teren inscris in CF 101 Hideaga, nr. top. 28 sa faca obiect al reconstituirii.
Raportat insa la dispozitiile art. 1865 Cod civil, instanta a apreciat ca, in ca��uza, cursul prescriptiei achizitive nu a fost intrerupt, articolul mentionat an�te�rior stabilind trei situatii in care poate avea loc intreruperea civila a pres�crip�tiei a�chizitive, respectiv: 1) prin sesizarea instantei de judecata cu o cerere de che�ma�re in judecata ori arbitrala; 2) printr-un act incepator de executare; 3) re�cu�noa�sterea de catre posesor a dreptului celui impotriva caruia curge acest ter�men.
Primul caz de intrerupere nu este aplicabil, intrucat sentinta civila nr. 2 din 03.01.1992 pronuntata in dosar nr. 5366/1991 al Judecatoriei Baia Mare, nu este opozabila reclamantilor care nu au fost chemati in judecata si dupa cum am a�ratat nu vizeaza terenul in litigiu. In ceea ce priveste cel de-al doilea caz de in�trer�upere, art. 1865 pct. 2 Cod civil prevede ca intreruperea civila opereaza printr-un act incepator de executare, precum sechestrul sau cererea executiei u�nui titlu caruia legea ii recunoaste puterea executorie, ceea ce nu este cazul in spe�ta. Nici cel de-al treilea caz de intrerupere, prevazut de art. 1865 pct. 3 Cod civil nu este incident in cauza.
Ca mod de dobandire a proprietatii, uzucapiunea se intemeiaza pe faptul po��sesiei imobilului pe perioada de timp ceruta de lege.
Cand posesiunea unui imobil se prelungeste o anumita durata de timp, in a�numite conditii impuse de lege, acest fapt nu ramane fara consecinte juri�di�ce, cea mai importanta fiind aceea ca la epuizarea termenului, aceasta stare de fapt  duce la nasterea dreptului de proprietate asupra imobilului in patrimoniul per�soanei care a avut posesia utila a acestuia.
Fata de aceste considerente instanta o admis actiunea reclamantilor si pe cale de conse�cinta:
In temeiul art. 111 Cod procedura civila, art. 1846 si  art. 1847 Codul ci�vil, a constatat ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate asupra su�pra�fetei de teren de 5.974 mp, teren inscris in CF 101 Hideaga, nr. top. 28,  ast�fel cum a fost aceasta identificata in expertiza tehnica judiciara efectuata de ing. Man Veronica, prin uzucapiune.
In temeiul art. 111 Cod procedura civila, a constatat ca pe acest teren se afla edificate casa si anexe gospodaresti, proprietatea reclamantilor.
In temeiul art. 22 din Legea nr. 7/1996, a dispus Biroului de Carte Fun�ci�ara de pe langa OCPI Maramures, notarea constructiilor in cartea funciara si in�tabularea dreptului de proprietate al reclamantilor asupra terenului si cons�tru�c�tiilor conform planului de amplasament si delimitare si schitei de dezmem�bra�re e�videntiate in anexa 2 a raportului de expertiza tehnica judiciara efec�tu�a�ta de ing. Man Veronica.
In temeiul art. 274 Cod procedura civila, a obligat paratii sa le pla�tea�s�ca re�clamantilor suma de 1432,9 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte au promovat recurs paratii, in termen legal so��li�citand modificarea ei in sensul respingerii actiunii ca fiind inadmisibila.
In motivarea recursului se arata ca sentinta atacata este nelegala si ne�te�meinica.
Este adevarat ca la data de 09.09.1962 reclamantii au cumparat de la P.I. (antecesorul lui P.D.V.), T.A. si M.C. constructiile situate in Hideaga, nr. 47 (fost 48), dar nu si terenul aferent, asa cum rezulta explicit din cuprinsul ins�cri�su�lui semnat de parti si depus la do�s�ar. Deci, terenul aferent nu a facut obiectul a�celei conventii, iar reclamantii nu au achitat vreo suma de bani pentru acesta.
De altfel, imobilul in speta, la data incheierii acestei conventii, era scos din circuitul civil si nu putea face obiectul vreunui contract de vanzare cum�pa�ra�re. Ca este asa rezulta explicit si din adresa Primariei Satulung nr. 300/26.06. 2007 in care se mentioneaza in mod expres ca terenul in speta a fost coope�ra�ti�vi�zat.
Mai mult din adresa Primariei Satulung cu nr. 3328/27.08.2006 rezulta faptul ca Comisia Locala a propus spre validare, in favoarea paratului P.D.V., o su�prafata de 5.974 mp, adica exact imobilul ce face obiectul pre�zentului dosar.
Ca urmare, nu se poate sustine de reclamanti ca au posedat acest teren sub nume de proprietar. Mai mult, nici posesia terenului nu a fost pasnica, in�tru�cat intre parti au avut loc mai multe diferende.
Martora B.V. declara ca sotul acesteia a fost de fata la in�che�ierea con�trac�tului de vanzare cumparare si de la el stie ca obiect al con�tra�c�tu�lui l-au for�mat doar casa si sura nu si terenul. Martora mai declara ca in vre�mea incheierii a�cestei tranzactii toate terenurile, inclusiv gradinile, erau coo�pe�ra�tivizate. Ea mai men�tioneaza si faptul ca, dupa revolutie, una din fiicele lui P. a mers sa semene cea�pa pe terenul in speta, insa nu a fost lasata de re�cla�man�tul D.I., aceasta fiind a�lungata cu o furca.
Dupa aparitia Legii fondului funciar nr. 18/1991 paratii au depus la Pri�ma�ria Satulung o cerere prin care au solicitat reconstituirea dreptului lor de pro��prietate asupra mai multor imobile, inclusiv asupra terenului in litigiu, cere�re in�re�gistrata sub nr. 4569 din 10.07.1991.
Prin hotararea Comisiei Judetene nr. 1000 din 21.01.1994 s-a stabilit drep��tul de proprietate al paratilor asupra mai multor imobile, inclusiv asupra ce�lui care face obiectul prezentului dosar, asa cum rezulta din adeverinta emisa la data de 10.02.1994 de Comisia Locala Satulung. Anterior emiterii acestei ho�ta�rari, paratii au formulat si o plangere la Le�gea nr. 18/1991 prin care au so�li�ci�tat a�nularea Hotararii nr. 1041/1991 a Co�mi�siei Judetene de aplicare a Legii nr. 18/ 1991, intrucat nu li s-a reconstituit a�ces�tora dreptul de proprietate asu�pra tuturor te�renurilor care li se cuveneau.
Prin sentinta civila nr. 2/03.01.1992, plangerea acestora a fost admisa in parte, si printre altele s-a reconstituit si dreptul de proprietate asupra tere�nu�lui in na�tura gradina in intravilan in suprafata de 335 stanjeni, inscris in CF 101 Hideaga nr. top. 29.
Intrucat din eroare instanta de judecata nu a dispus si reconstituirea a�su�pra terenului ce face obiectul prezentului dosar, inscris in CF 101 Hideaga nr. top. 28, paratii au formulat o cerere de indreptare a erorii materiale din mi�nu��ta si dis�pozitivul sentintei civile nr. 2/03.01.1992.
Deoarece nu este vorba despre o eroare materiala, in sensul dis�po�zi�ti�i�lor din Codul de procedura civila, cererea acestora a fost respinsa, intrucat ca�lea pe ca�re acestia trebuiau sa o urmeze era formularea unui recurs impotriva ho��tararii ju�decatoresti in speta.
Paratii au formulat si o cerere de punere in posesie de catre Comisia Lo�cala Satulung, inregistrata sub nr. 902/11.06.1993, inclusiv pentru terenul in li��tigiu, dar din cate cunosteam nu s-a reusit acest lucru, reclamantii opunandu-se si u�zitand de violente.
Reclamantii s-au opus admiterii recursului, apreciind prin intampinarea de�pusa ca sentinta atacata este legala si temeinica, deoarece incepand din 1962 si pana in prezent reclamantii au exercitat o posesie continua, neintrerupta, publica si sub nume de proprietar timp de 30 de ani.
Terenul nu a fost cooperativizat, iar cererea de reconstituire a paratilor a fost respinsa intrucat li s-a validat doar suprafata care a rezultat din registrul a�gri�col din perioada 1959-1963 si care se afla in patrimoniu CAP. Nu a fost o e�roa�re aceea ca li s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pe parcele 29 nu si pe parcela cu nr. top. 28.
Dar cererea lor la Legea nr. 247/2005 a fost propusa spre validare, in mod abuziv deoarece reclamantii figureaza in Registrul agricol cu acest teren din anul 1964. Reclamantii la randul lor au formulat cerere la Legea nr. 247/ 2005 dar aceasta a fost respinsa, singura lor cale de a reglementa situatia juridica a terenului a fost actiunea in uzucapiune.
Examinand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs tribunalul constata ca ea este nelegala si netemeinica.
Reclamantii au solicitat instantei sa constate ca au dobandit dreptul de pr�o���pri�etate asupra terenului inscris in CF 101 Hideaga nr. top. 28 prin uzu�ca�pi�u�ne.
In drept si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 1847 si 1890 Cod ci�v�il.
Instanta de fond in mod gresit admite actiunea pe acest temei de drept, in��trucat actiunile in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzu�ca�pi�une in regim de carte funciara sunt guvernate de dispozitiile Decretului Lege nr. 115/1938. In speta, reclamantii au aratat si au dovedit posesia terenului in�ce�pand cu data cumpararii casei si anexei gospodaresti care potrivit con�trac�tu�lui de vanzare cumparare este 09.09.1962, deci legea sub care a inceput uzu�ca�pi�unea si care le guverneaza este Decretul Lege nr. 115/1938.
Intrucat in localitate a existat mai intai intovarasire si apoi GAC, si�tu�a�tia terenului din litigiu a ramas incerta, Primaria neputand afirma cu cer�ti�tu�di�ne daca a fost sau nu cooperativizat, fiind situat in intravilan.
In atare situatie posesia reclamantilor nu a fost utila in sensul art. 1847 Cod civil.
Mai mult, paratii in anul 1991 in baza Legii nr. 18/1991 au formulat o ce��rere de reconstituire a dreptului de proprietate, cerere care includea toate te�re�nu�rile cuprinse in CF 101 (inclusiv nr. top. 28), iar in anul 1993 au solicitat si pu��nerea in posesie.
Chiar si reclamantii au formulat cerere pentru terenul din litigiu in baza Le�gii nr. 247/2005, cerere care le-a fost respinsa. Paratii la randul lor au for�mu�lat cerere si in baza Legii nr. 247/2005, iar Comisia Locala a propus spre va�li�da�re terenul din litigiu.
Fata de considerentele de mai sus tribunalul, in temeiul art. 304 pct. 9 si 312 Cod procedura civila urmeaza a admite recursul paratilor, a modifica sen�tin�ta atacata in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata.
Cheltuieli de judecata nu s-au solicitat.