Decretul lege nr. 119/1990 prvind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate or constituite in prizonieri. Anularea deciziei de...

      Decretul-lege nr.119/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri. Anularea     deciziei de revizuire emisa de Comisia de aplicare a D.L. 118/1990.
      
      
      Art. 13 al. 1 si 2 din D.L. nr. 118/1990   ( ale carei dispozitii abilitau directiile de munca si protectie sociala ca, atunci cand sunt sesizate sau din proprie initiativa, sa verifice legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestui act normativ pana la data publicarii O.U.G nr. 41/1997 in M.O. al Romaniei, iar in cazul in care se constata incalcari ale prevederilor legale sa emisa decizia de revizuire )    au fost declarate ca neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 55/2000 si nr. 56/2000 si deosebit de aceasta, nici un text de lege nu abiliteaza Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, sa-si anuleze propriile decizii ori sa emita decizii de revizuire.
       Modalitatea prin care eventualele erori ale Comisiei respective pot fi inlaturate este aceea a exercitarii controlului judecatoresc asupra deciziilor sale de catre instanta competenta, potrivit legii contenciosului administrativ.
      
      
      Prin  cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Mehedinti reclamanta a solicitat instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea Deciziei de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 emisa de parata Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Mehedinti prin care i s-a anulat dreptul de a beneficia de prevederile D.L. nr. 118/1990 ca urmasa a prizonierului de razboi D.N.
        In motivarea cererii arata ca sotul sau, D.N , a fost prizonier de razboi in Germania, fapt pentru care prin Decizia nr. 475 din 19 decembrie 2001 a beneficiat de drepturile si facilitatile prevazute de D.L. 118/1990 pana la data decesului acestuia. Ulterior decesului, reclamanta a inaintat paratei actele necesare pentru a beneficia, in calitate de urmasa a unui prizonier de razboi, de prevederile stipulate in acest act normativ. Ca urmare, prin Decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 i se admite cererea, plata drepturilor respective facandu-se incepand cu 1 februarie 2007 pana in luna aprilie 2007, intrucat prin  decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007, comunicata la 24 aprilie 2007, tot Comisia de aplicare a D.L. 118/1990 anuleaza decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 cu motivarea ca beneficiaza de aceste drepturi persoana care a fost constituita ca prizonier de catre partea sovietica dupa data de 23 august 1944 ori, constituita ca atare inainte de aceasta data, a fost retinuta in captivitate dupa incheierea armistitiului.
      Reclamanta mai precizeaza ca aceasta modificare vine in urma adresei nr. 782/14 martie 2007 a Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale - Directia Indrumare Metodologica, or o institutie centrala nu poate abroga sau modifica un decret - lege.
      Parata D.M.P.S.F. Mehedinti a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca prin adresa nr. 782/14 martie 2007 Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale a sesizat Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990 din cadrul Directiei in vederea anularii actelor emise pentru acordarea drepturilor fostilor prizonieri de razboi in Germania sau a sotiilor urmase ale acestora, considerand ca situatia prizonieratului in Germania nu se incadreaza in prevederile acestui act normativ.
      Ca urmare, reanalizand prevederile D.L. nr. 118/1990, dar luand in considerare recomandarile C.N.P., comisia abilitata cu stabilirea acestor drepturi a anulat decizia emisa anterior pentru acordarea indemnizatiei reclamantei.
      Tribunalul Mehedinti  prin sentinta nr.4260/ CAF/04.09.2007 a admis a anulat decizia de revizuire nr. 22/28 martie 2007 ca fiind nelegala.
      La pronuntarea sentintei instanta  a retinut:
      Prin decizia nr. 475 din 19 decembrie 2001 Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990 din cadrul D.M.S.S.F. Mehedinti a stabilit pentru numitul D.N. - decedat la 11 octombrie 2006 - calitatea de beneficiar al D.L. nr. 118/1990, acesta fiind prizonier de razboi in Germania, in perioada septembrie 1944 - octombrie 1946.
      Ulterior, prin decizia nr. 2/22 ianuarie 2007 aceeasi comisie acorda reclamantei, in temeiul art. 4 din D.L. nr. 118/1990, republicat, drepturile in calitate de urmas a sotului sau decedat, plata acestora urmand sa se faca de catre Casa Judeteana de Pensii Mehedinti incepand cu 1 februarie 2007.
      La 14 martie 2007 C.N.P.A.D.A.S. - Directia de Indrumare Metodologica a emis catre parata adresa nr. 782  prin care, in temeiul dispozitiilor art. 13 al. 1 din D.L. nr. 118/1990, i se solicita reanalizarea dosarului unei persoane aflata intr-o situatie identica cu reclamanta, cu precizarea ca legiuitorul a reglementat numai situatia in care o persoana a fost luata prizoniera de razboi de catre partea sovietica. De asemenea, i se solicita luarea masurilor pe care le considera necesare ( fila 13).
      Ca urmare, Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, procedeaza si la revizuirea cererii reclamantei, inregistrata sub nr. 4502 din 22 august 2006, si avand in vedere prevederile art. 1 al. 2 lit. b din acest act normativ precum si adresa nr. 782/14 martie 2007 a C.N.P.A.D.A.S. - Directia de Indrumare Metodologica, emite decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 prin care, in temeiul art. 13 din D.L. nr. 118/1990, anuleaza decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2007.
      Decizia de revizuire nr. 22 din 28 martie 2007 emisa in temeiul dispozitiilor art. 13 din D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, este nelegala din urmatoarele considerente :
      Art. 13 al. 1 si 2 din D.L. nr. 118/1990   ( ale carei dispozitii abilitau directiile de munca si protectie sociala ca, atunci cand sunt sesizate sau din proprie initiativa, sa verifice legalitatea drepturilor acordate beneficiarilor acestui act normativ pana la data publicarii O.U.G nr. 41/1997 in M.O. al Romaniei, iar in cazul in care se constata incalcari ale prevederilor legale sa emisa decizia de revizuire )    au fost declarate ca neconstitutionale prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 55/2000 si nr. 56/2000.
      Prin urmare, temeiul legal invocat atat in adresa nr. 782/14 martie 2007, cat si in decizia de revizuire nu mai este in vigoare, dispozitiile respective incetandu-si efectele la 45 de zile de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale, conform art. 31 al. 3 din Legea nr. 47/2001.
      Deosebit de aceasta, nici un text de lege nu abiliteaza Comisia de aplicare a D.L. nr. 118/1990, republicat, cu modificarile ulterioare, sa-si anuleze propriile decizii ori sa emita decizii de revizuire.
      Modalitatea prin care eventualele erori ale Comisiei respective pot fi inlaturate este aceea a exercitarii controlului judecatoresc asupra deciziilor sale de catre instanta competenta, potrivit legii contenciosului administrativ.
      
SECTIA COMERCIALA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV- SENTINTA
NR.4260/CAF/4 SEPTEMBRIE 2007