Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare, determinata de insuficienta descriere a faptelor si insuficienta individualizare a actelor materiale in cuprinsul rechizitoriului.

R O M A N I A
TRIBUNALUL MURES
SECTIA PENALA
DOSAR NR. 2557/102/2008  (Nr. in format vechi 4981/2008)
Operator de date cu caracter personal Inregistrat sub nr. 2991

SENTINTA PENALA NR.93
Sedinta publica din data de 23  iunie 2011
JUDECATOR : O.V.
GREFIER : G.A.

Ministerul Public a fost reprezentat de domnul procuror Dan Seniciu, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Mures.

Pe rol pronuntarea asupra cererii de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare prin care au fost trimisi in judecata inculpatii:
1) C.M., pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda, sub denumirea de "folosire de acte falsificate" in forma continuata  prev. si ped de art. 273 din Codul Vamal  (fostul art. 178 din Legea 141/1997) cu aplic. art 41 alin. 2 C.p. Avand in vedere ca de la data inceperii urmarii penale in cauza,  a intervenit o lege noua care incrimineaza fapta mai sus descrisa, in speta noul Cod Vamal al Romaniei, se va retine si art. 13 C.p. privind aplicarea legii mai favorabile; inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art.215 al.1 si3 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; instigare la fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata, prev. si ped. de art.25 C.penal rap.la art.288 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; uz de fals in forma continuata, prev. si ped. de art.291 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal;  instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata, prev. si ped. de art.25 C.penal rap.la art.290 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; " punere in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat_  si  punerea in circulatie a unui autovehicul cu numere false de inmatriculare_" prev. si ped. de art. 85 alin 1 si 2 din O.U.G. 195/2002 R. cu aplic. art. 13 C.p.; constituirea si conducerea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 alin 1 din Legea nr.39/2003, cu aplicare art.33 lit.a C.penal. si disp. art 37 C.p.;
2) M.C., pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda, sub denumirea de "folosire de acte falsificate" in forma continuata  prev. si ped de art. 273 din Codul Vamal  (fostul art. 178 din Legea 141/1997) cu aplic. art 41 alin. 2 C.p. Avand in vedere ca de la data inceperii urmarii penale in cauza,  a intervenit o lege noua care incrimineaza fapta mai sus descrisa, in speta noul Cod Vamal al Romaniei, se va retine si art. 13 C.p. privind aplicarea legii mai favorabile;  inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art.215 al.1 si 3 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; instigare la fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata, prev. si ped. de art.25 C.penal rap.la art.288 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; uz de fals in forma continuata, prev. si ped. de art.291 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; fals in declaratii prev. si ped. de art 292 C.p.; constituirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art.33 lit.a C.penal si disp. art 37 C.p.;
3) P.S.S.C., pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art.215 al.1 si3 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; uz de fals in forma continuata, prev. si ped. de art.291 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; " punere in circulatie a unui autovehicul neinmatriculat_  si  punerea in circulatie a unui autovehicul cu numere false de inmatriculare_" prev. si ped. de art. 85 alin 1 si 2 din O.U.G. 195/2002 R. cu aplic. art. 13 C.p.; constituirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art. 33 lit.a C.penal;
4) S.L.C., trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata prev. si ped. de art.288 C.penal cu art.41 al.2 C.penal si sprijinirea unui grup infractional organizat prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003, cu aplicarea art. art.33 lit.a C.penal.
5) I.D.M., pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art.26 C.penal rap.la art.215 al.1 si 3 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata, prev. si ped. de art.288 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal; uz de fals prev. si ped. de art 291 Cp.; fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata, prev. si ped. de art.290 C.penal cu aplic.art.41 al.2 C.penal;  fals in declaratii prev. si ped. de art. 292 C.p.; sprijinirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003; cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;
6) G.C., pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda sub denumirea de "folosire de acte falsificate" prev. si ped de art. 273 din Codul Vamal  (fostul art. 178 din Legea 141/1997) Avand in vedere ca de la data inceperii urmarii penale in cauza,  a intervenit o lege noua care incrimineaza fapta mai sus descrisa, in speta noul Cod Vamal al Romaniei, se va retine si art. 13 C.p. privind aplicarea legii mai favorabile; sprijinirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003; cu aplicarea art. 33, lit. a C.pen.
7) D.D., pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. si ped. de art.290 C.penal; uz de fals prev. si ped. de art.291 C.penal; fals in declaratii prev. si ped. de art.292 C.penal; complicitate la inselaciune prev. si ped. de art.26 C.penal rap.la art.215 al.1 si 3 C.penal si sprijinirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003; cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;
8) N.C.Z., pentru savarsirea infractiunilor de contrabanda sub denumirea de "folosire de acte falsificate" prev. si ped de art. 273 din Codul Vamal  (fostul art. 178 din Legea 141/1997) Avand in vedere ca de la data inceperii urmarii penale in cauza,  a intervenit o lege noua care incrimineaza fapta mai sus descrisa, in speta noul Cod Vamal al Romaniei, se va retine si art. 13 C.p. privind aplicarea legii mai favorabile; fals in declaratii prev. si ped. de art.292 C.penal; tainuire prev. si ped. de art. 221 alin 1 C.p. sprijinirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art.7 din Legea nr.39/2003; cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.;
9) M.B., pentru savarsirea infractiunilor de tainuire, prev. si ped. de art. 221C.p. si sprijinirea unui grup infractional organizat, prev. si ped. de art. 7 din Legea 39/2003; cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care:
Mersul dezbaterilor si sustinerile asupra cererii ridicate, au fost consemnate in cuprinsul incheierii de sedinta din data de 17 iunie 2011, incheiere care face parte integranta din prezenta si prin care s-a amanat pronuntarea asupra solutiei la data de astazi, 23 iunie 2011.

I N S T A N T A

Cu privire la exceptia neregularitatii actului de sesizare si la cererea de restituire a cauzei la procuror in vederea refacerii acestuia:
La termenul de judecata din data de 11 martie 2011, s-a admis exceptia neregularitatii actului de sesizare a instantei, ridicata de inculpatii Sandru Lucian Calin, C.M., Ifrim Dan Mircea si D.D., iar in temeiul art. 300 alin. 2 din Codul de procedura penala, s-a dispus ca D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tg-Mures, sa inlature toate neregularitatilor consemnate in incheierea de sedinta, pana la termenul de judecata din data de 23 martie 2011, urmand ca, in caz de neconformare, sa se dispuna restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii actului de sesizare.
La termenul de judecata din data de 23 martie 2011, procurorul de sedinta a solicitat acordarea unui nou termen pentru a se putea proceda la inlaturarea neregularitatilor actului de sesizare, cerere admisa.
La data de 13 mai D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tg-Mures a comunicat instantei punctul sau de vedere, admitand ca, intr-adevar, privitor la infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale s-a omis precizarea alineatului 1 al art. 288 din Codul penal, iar cu privire la celelalte aspecte nu impartaseste opinia instantei de fond, in sensul ca rechizitoriul nu cuprinde nici o neregularitate, motiv pentru care nu se impune vreo modificare a acestuia.
S-a precizat in adresa ca la momentul emiterii rechizitoriului, procurorul de caz a avut in vedere dispozitiile imperative ale art. 263 alin. 1 din Codul de procedura penala, care cereau ca actul de sesizare al instantei sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute de art. 203 din Codul de procedura penala, datele privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa, incadrarea juridica data acestei fapte, probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva si durata acesteia precum si dispozitia de trimitere in judecata.
In raport cu raspunsul dat de procuror, instanta apreciaza ca, avand in vedere neregularitatile actului de sesizare enumerate in incheierea de sedinta din data de 11 martie 2011, neregularitati pe care procurorul nu le-a indreptat in vreun fel, dimpotriva a considerat ca nu exista, se impune restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii rechizitoriului, solutie intemeiata pe prevederile art. 300 alin. 2, teza finala, din Codul de procedura penala.
La formularea acestei concluzii s-au avut in vedere urmatoarele:
In primul rand, de notat ca la baza masurii ce urmeaza a fi dispusa de instanta stau unele dispozitii legale, dispozitii a caror analiza va fi facuta in cele ce urmeaza, atat din punct de vedere doctrinar cat si din punct de vedere jurisprudential.
Potrivit art. 300 alin. 2 din Codul de procedura penala, in cazul cand se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare in vederea refacerii acestuia.
In doctrina si jurisprudenta se apreciaza ca nerespectarea dispozitiilor privitoare la "sesizarea instantei" are in vedere incalcarea dispozitiilor privitoare la "sesizarea primara" (sesizarea prin rechizitoriul), "sesizarea suplimentara" (extinderea actiunii penale, extinderea procesului penal) si "sesizarea de trimitere" (casarea cu trimitere, declinarea competentei, regulatorul de competenta, stramutarea). Doctrina si jurisprudenta sunt, intr-o covarsitoare majoritate, in sensul opiniei ca verificarile instantei, conform art. 300 alin. 1 din Codul de procedura penala poarta asupra actului propriu-zis (rechizitoriu), asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege in ceea ce priveste continutul actului de sesizare si respectarii art. 264 alin. 3 din Codul de procedura penala1.
Potrivit art. 317 din Codul de procedura penala judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare al instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta sau persoana la care se refera extinderea.
Pentru a satisface cerintele art. 317 din Codul de procedura penala este necesar ca fapta sa fie prezentata in rechizitoriu in toate elementele ce prezinta relevanta penala, sub aspectul continutului unei infractiuni, pentru a inlatura orice indoiala ca fapta face obiectul judecatii, creandu-se astfel posibilitatea inculpatului sa se apere si instantei sa se pronunte asupra acestei fapte2 
Pentru sesizarea instantei cu judecarea unei infractiuni nu este suficienta descrierea acesteia in expunerea facuta in rechizitoriu; sesizarea instantei este legala numai in cazul in care in dispozitivul de trimitere in judecata al rechizitoriului este mentionata fapta, cu incadrarea ei juridica3.
Referirea incidenta la o fapta prevazuta de legea penala nu satisface exigentele cerute de art. 317, cu atat mai putin cand fapta nu a facut obiectul cercetarii penale, deoarece nu creeaza certitudinea sesizarii instantei cu judecarea unei asemenea fapte4.
Potrivit art. 263 alin. 1 din Codul de procedura penala rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute de art. 203, printre altele, fapta retinuta in sarcina inculpatului si incadrarea juridica a acesteia.
In privinta limitelor instituite de dispozitia legala mentionata mai sus, nu se poate dispune trimiterea in judecata pentru o fapta pentru care inculpatul nu a fost invinuit si ascultat, in vederea exercitarii dreptului la aparare5.
Rechizitoriul procurorului, ca act de sesizare a instantei, trebuie sa aiba, potrivit art. 263 din Codul de procedura penala, un anumit continut pentru a contura obiectul judecatii. Intre elementele pe care trebuie sa le cuprinda rechizitoriul se inscrie si incadrarea juridica a faptei.
Descrierea faptei in rechizitoriu trebuie sa se refere la toate imprejurarile de loc, timp, mijloace, mod scop in care a fost savarsita fapta, daca acestea au consecinte asupra incadrarii faptei retinute. Daca urmarirea s-a desfasurat cu privire la mai multe infractiuni sau la mai multe persoane, expunerea trebuie sa cuprinda descrierea tuturor faptelor retinute si forma de participare a tuturor inculpatilor, cu rolul fiecaruia in savarsirea faptelor6.
In practica instantei supreme s-a statuat ca instanta de judecata se va putea considera legal sesizata cu judecarea unei infractiuni care nu a fost mentionata in partea dispozitiva a rechizitoriului, cu conditia ca fapta sa fie precis determinata - sub aspectul tuturor elementelor ce au relevanta penala, sub aspectul continutului unei infractiuni - in partea expozitiva a acestuia, in asa fel incat sa rezulte cu certitudine caracterul ei penal si vointa neechivoca a procurorului de a-l trimite in judecata pe inculpat si pentru acea fapta7.
In ceea ce priveste descrierea faptei aceasta trebuie sa cuprinda actul, actiunea, inactiunea, atitudinea faptuitorului astfel incat sa rezulte cu certitudine actele retinute in sarcina sa, iar in cazul infractiunilor sub forma continuata, trebuie descris fiecare act material in parte in aceeasi maniera mentionata anterior.
Faptul ca in rechizitoriu trebuie precizate concret actele materiale ale infractiunii sub forma continuata, atat din punct de vedere al starii de fapt cat si din punct de vedere al numarului exact al acestora reiese si din continutul dispozitiilor art. 335 din Codul de procedura penala.
Potrivit dispozitiei de mai sus, daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta dispune, prin incheiere, extinderea actiunii penale cu privire si la aceste acte si procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei.
Pentru a se putea face aplicarea dispozitiilor art. 335 din Codul de procedura penala, trebuie sa se plece de la o sesizare a instantei cu o fapta concreta sub forma continuata, in componenta careia intra un numar determinat de acte materiale, pentru ca numai asa, la o eventuala descoperire de noi acte materiale ce intra in continutul aceleiasi infractiuni, s-ar putea face extinderea actiunii penale. Daca numarul actelor materiale initiale nu se cunoaste sau este vag atunci operatiunea de extindere a actiunii penale devine deosebit de dificila daca nu chiar imposibila, instanta neavand certitudinea asupra actelor materiale vizate de actul de sesizare si asupra noilor acte materiale descoperite ulterior.
Pentru satisfacerea cerintelor legale aratate mai sus este necesar a se tine seama si de separatia functiunilor juridice in sensul ca procurorul este cel care trebuie sa consemneze in rechizitoriu toate aceste elemente legate de fapta retinuta si de incadrarea ei juridica si astfel sa-si exprime vointa, iar nu instanta sa fie cea care sa stabileasca ce acuze se aduc inculpatului.
Satisfacerea exigentelor art. 6, paragraful 1 din CEDO, in sensul dreptului la un proces echitabil, paragraful 3 litera a, in sensul ca orice acuzat are, in special, dreptul sa fie informat, in termenul cel mai scurt, intr-o limba pe care o intelege si in mod amanuntit, asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa si paragraful 3 litera b, in sensul dreptului la aparare, presupune o descriere adecvata in rechizitoriu a naturii si cauzei acuzei ce i se aduce, determinarea precisa a persoanei si a faptei, pe ce probe este bazata acuzatia; incadrarea in drept, respectiv incadrarea juridica a fiecarei fapte si persoane.
Satisfacerea acelorasi exigente presupune ca, legat de probe, in rechizitoriu trebuie indicate probele pentru fiecare invinuire in parte, de unde rezulta acea stare de fapt. Nu este suficienta insiruirea la sfarsit a probelor si lasata instanta sa stabileasca ce proba atesta care anume fapta. Rolul instantei este acela de a arata daca probele sunt temeinice sau nu. Pe de alta parte, potrivit art. 66 alin. 2 din Codul de procedura penala acuzatul are dreptul de a demonstra lipsa de temeinicie a probelor de vinovatie. Dar daca acesta nu cunoaste pe ce probe se intemeiaza acuzatia nu are cum sa demonstreze lipsa de temeinicie a acestora.
Asadar, aspectul incadrarii juridice a faptei retinute in rechizitoriu in sarcina inculpatului este esential in ceea ce priveste respectarea dreptului la aparare, pentru ca inculpatul trebuie sa cunoasca in raport cu ce fapte sau acte materiale trebuie sa-si pregateasca apararea si chiar daca nerespectarea acestor dispozitii legale nu este prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute, inculpatii mentionati la inceput au invocat incalcarea in termenul prevazut de lege iar vatamarea ce li s-a produs si li s-ar produce in cazul in care nu s-ar arata concret pentru care anume fapte sunt acuzati (inclusiv pentru care anume acte materiale componente ale infractiunii sub forma continuata) este lesne de dedus.
Aplicand toate aceste consideratii teoretice si practice la speta de fata se constata ca:
1. Potrivit rechizitoriului, in sarcina inculpatului Sandru Lucian Calin s-a retinut (in partea descriptiva a rechizitoriului) si a fost trimis in judecata sub acuzatia savarsirii urmatoarelor infractiuni:
- sprijinirea unui grup infractional organizat - prevazuta si pedepsita de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, constand in aceea ca inculpatul, in perioada 2002-2004, si-a adus aportul in calitate de falsificator la activitatile infractionale desfasurate de grupul infractional organizat condus de inculpatul C.M. (pana in iunie 2004 cand a fost retinut 24 ore si i s-a adus la cunostinta faptul ca este urmarit penal), cunoscand ca acest grup ce era format din mai multe persoane, care a existat o anumita perioada si in care s-a actionat in mod coordonat, sub comanda inculpatului C.M., in scopul comiterii mai multor infractiuni grave (contrabanda, inselaciuni etc.), pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
- fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 288 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, constand in aceea ca inculpatul, in perioada 2002-2004, a falsificat mai multe inscrisuri oficiale (unele de provenienta straina), prin contrafacerea scrierii si subscrierii, in scopul producerii de consecinte juridice (punctele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 19, 20, 21, 22 din rechizitoriu).
Referitor la cea de-a doua infractiune, cea de fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata, prevazuta si pedepsita de art. 288 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, se observa ca nu a fost indicat si alineatul de la art. 288, desi articolul respectiv are doua alineate, primul incriminand forma simpla a faptei iar cel de-al doilea forma agravata, cu limite ale pedepsei diferite.
Pe de alta parte, prin indicarea punctelor (1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 17, 19, 20, 21, 22 din rechizitoriu) s-ar putea deduce, la prima vedere, ca ar fi vorba de tot atatea acte materiale cate puncte sunt indicate, respectiv un numar de 17.
Verificand rechizitoriul se constata ca:
- la punctul nr. 1 se face vorbire de un singur act (inscris), afirmativ falsificat de catre inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv certificatul Eur 1 aferent autoturismului FIAT PUNTO, serie sasiu ZFA 18800005147228;
- la punctul 2 se face vorbire despre un singur act (inscris), afirmativ falsificat de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv certificatul Eur 1 aferent autoturismului OPEL CORSA cu nr. sasiu WOLOXCF6816074790;
- la punctul 3 se face vorbire despre un singur act (inscris), afirmativ falsificat de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv certificatul Eur 1 aferent autoturismului VW PASSAT cu nr. sasiu WVWZZZ3BZ1E232727;
- la punctul 4 se face vorbire despre un singur act (inscris), afirmativ falsificat de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv certificatul Eur 1 aferent autoturismului BMW 320 cu nr. sasiu WBAAS71040FY09341;
- la punctul 5 se face vorbire despre un singur act (inscris), afirmativ falsificat de inculpatul Sandru Lucian Calin respectiv certificatul Eur 1 aferent autoturismului FIAT DUCATO cu nr. sasiu ZFA 23000006183879;
- la punctul 9 se face vorbire despre doua acte (inscrisuri), afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv un talon austriac cu nr. SD-43-LS si o carte verde pentru autoturismul FIAT MULTIPLA cu nr. sasiu ZFA 18600002023262;
- la punctul 10 se face vorbire despre actele masinii NISSAN TERANO avand seria sasiu WMIWNYD21U0008009, fara a se specifica care anume acte, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, precum si  despre faptul ca, cu ocazia vanzarii acestui autoturism, cumparatorilor le-au fost oferite si alte acte falsificate prin intermediul aceluiasi falsificator, in speta o carte verde cu seria A 08775712889, o procura speciala in limba germana si o traducere dupa aceasta procura, legalizata in fals la BNP V. Onea;
- la punctul 11 se face vorbire despre o procura speciala din partea lui Jude Zaharie, pentru autoturismul AUDI 80 cu nr. sasiu WAUZZZ89ZJA119241, iar la finalul punctului ca "...actele se gasesc depuse la dosarul cauzei vol...., iar modelul dupa care au fost falsificate actele pentru acest caz, de catre inculpatul Sandru Lucian Calin, se gaseste...";
- la punctul 12 se face vorbire despre acte false (schein, brief si carte de identitate, precum si actele romanesti, respectiv talon si CIV pe numele Parohiei Reformate din Ludus) referitoare la autoturismul marca VW GOLF cu serie sasiu WVWZZZ19ZJW406385, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin;
- la punctul 13 se face vorbire despre mai multe acte (inscrisuri), afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv un talon, verificare tehnica si procura speciala, emise de autoritatile din Republica Moldova pentru autoturismele AUDI 80 cu nr. sasiu WAZZZZ89ZJA166853 si VOLVO S 440 avand seria sasiu XLBKY703ERC493412;
- la punctul 14 se face vorbire despre actele autoturismului VW GOLF avand seria sasiului WVWZZZ1GZKB143698, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv cartea de identitate, cartea verde, procura in limba germana si traducerea acesteia in limba romana;
- la punctul 15 se face vorbire despre actele autoturismului VW GOLF II avand seria sasiu WVWZZZ19ZJB041546, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, fara a se indica cate si care sunt acestea;
- la punctul 17 se face vorbire despre actele autoturismului CITROEN PICASSO avand seria sasiu VF/SNFX1357531021, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, fara a se indica cate si care sunt acestea;
- la punctul 19 se face vorbire despre actele autoturismului KIA CARNIVAL avand seria sasiu KNEUP75231604 2101, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, fara a se indica cate si care sunt acestea;
- la punctul 20 se face vorbire despre actele autoturismului FIAT DUKATO avand seria sasiu ZFA23000006062009, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv o carte de identitate in forma intermediara de prelucrare pe numele Morariu Cristian, certificatul de inmatriculare seria 002166792;
- la punctul 21 se face vorbire despre o procura, afirmativ falsificata de inculpatul Sandru Lucian Calin;
- la punctul 22 se face vorbire ca inculpatul ar fi realizat o serie de falsuri atat a actelor de identitate ale autoturismelor in discutie cat si de alt gen, indicandu-se cu titlu de exemplu numele unor persoane de care ar fi uzat la falsificarea unor acele de identitate, precum si despre faptul ca inculpatul Sandru Lucian Calin a mai falsificat pentru gruparea condusa de C.M. un numar mare de documente cum sunt: taloane denumite schein, germane, austriece, italiene, moldovenesti, carti de identitate pentru autovehicule denumite brief, procuri speciale in limbile germana, italiana, traduceri ale unor asemenea procuri cu autentificare la notar, semnaturi, stampile notariale, acte de comodat etc., fiind exemplificat cazul unui autoturism VW GOLF cu nr. de inmatriculare germane NE-ZW-241 oprit in trafic, ocazie cu care s-a constatat ca actele de identitate ale autoturismului erau false;
Apoi, verificand, de pilda, despre ce acte este vorba in cazul punctului 9 se constata ca in volumul XVI, la filele 76-80, se gasesc un numar de 5 acte, insa nici unul in limba germana sau reprezentand un talon austriac cu nr. SD-43-LS in conditiile in care in rechizitoriu se face vorbire despre doua acte, afirmativ falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, respectiv un talon austriac cu nr. SD-43-LS si o carte verde pentru autoturismul FIAT MULTIPLA cu nr. sasiu ZFA 18600002023262, iar la fila 17 a volumului XIII se gaseste un inscris in care sunt insiruite unele date, posibil unele numere de telefoane, fara a fi descrisa in vreunul din documentele mentionate modalitatea de falsificare a lor sau de ce se considera ca sunt false.
Efectuand acelasi tip de verificari se constata ca, referitor la punctul 10, in volumul XVI, la filele 108-111, exista un numar de 4 inscrisuri printre care o carte verde cu seria A 08775712889 (fila 108), o procura speciala in limba germana si o traducere dupa aceasta procura legalizata la BNP V. Onea (fila 112); in volumul XII, la fila 77 verso se afla un inscris in limba germana, iar la fila 136 un alt inscris in limba germana. In volumul XIV la fila 38 se afla o copie a aceluiasi inscris aflat la fila 112 vol. XVI dar fara semnaturi si stampile, iar la fila 48 un inscris in limba germana. Nu rezulta ca vreunul din inscrisurile mentionate este fals si care a fost modalitatea de falsificare.
Intrucat situatiile sunt similare si la celelalte puncte unde se mentioneaza despre mai multe acte, nu se mai impune a le repeta.
In plus, se mai constata ca si la punctele 6, 7 din rechizitoriu se mentioneaza (la finalul acestora) ca: "... actele se gasesc depuse la dosarul cauzei, vol...., iar modelul dupa care a fost falsificat certificatul Eur 1, de catre inculpatul S.L.C., se gaseste in procesele-verbale de realizare a perchezitiilor asupra mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpat, in vol. ...".
Ca atare, se constata ca in considerentele rechizitoriului sunt descrise in fapt mai multe acte materiale decat numarul punctelor din rechizitoriu consemnate la rubrica incadrarea in drept (numele inculpatului S.L.C. fiind mentionat si la punctele 6 si 7 in conditiile in care din enumerarea punctelor din rechizitoriu unde s-ar gasi acuzele aduse acestui inculpat lipsesc aceste cifre), iar in dispozitivul rechizitoriului nu este mentionat nici macar numarul actelor materiale ale infractiunii sub forma continuata.
In concluzie, se constata, deci, ca in rechizitoriu nu sunt aratate cu exactitate numarul actelor materiale ale infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale si nici in ce ar consta concret fiecare din acestea, singura referire la cele 17 puncte din rechizitoriu nefiind suficienta in opinia instantei, in conditiile in care, asa cum s-a aratat, la unele din puncte sunt mentionate mai multe inscrisuri iar la altele se mentioneaza doar expresia "acte", fara a se indica natura si numarul lor. Ca atare, nu se poate sti daca este vorba de 17 acte materiale sau este vorba de un numar de acte materiale egal cu numarul inscrisurilor falsificate despre care se face vorbire la toate cele 17 puncte din rechizitoriu. Aceasta deoarece, daca la punctele 1, 2, 3, 4, 5, 11 si 21 se indica doar cate un inscris, la celelalte puncte se indica fie mai multe inscrisuri - cu indicarea lor concreta, fie se indica "actele autoturismului" la modul generic, fara a se arata cate si care sunt acestea.
Nelamurirea este si mai accentuata daca facem referire la punctul 22, unde se arata ca este vorba de o serie de falsuri, atat a actelor de identitate ale autoturismelor in discutie cat si de alt gen, precum si ca inculpatul S.L.C. a mai falsificat pentru gruparea condusa de C.M. un numar mare de documente cum sunt (si urmeaza o insiruire de denumiri de inscrisuri specifice achizitionarii si inmatricularii autovehiculelor). Prin descrierea de la punctul 22 se deschide o lista nesfarsita de acte (inscrisuri), denumite doar generic, care, afirmativ, ar fi fost falsificate de inculpatul Sandru Lucian Calin, fara a se cunoaste concret care sunt aceste acte si daca inculpatul este acuzat si in raport cu ele.
In aceasta situatia nu este clara deloc intentia procurorului, respectiv daca a dorit sa-l trimita in judecata pe inculpat si pentru aceste presupuse fapte sau nu, pentru ca referirea incidenta la o fapta prevazuta de legea penala nu satisface exigentele cerute de art. 317, cu atat mai putin cand fapta nu a facut obiectul cercetarii penale, deoarece nu creeaza certitudinea sesizarii instantei cu judecarea unei asemenea fapte, iar pentru a satisface cerintele art. 317 din Codul de procedura penala este necesar ca fapta sa fie prezentata in rechizitoriu in toate elementele ce prezinta relevanta penala, sub aspectul continutului unei infractiuni, pentru a inlatura orice indoiala ca fapta face obiectul judecatii, creandu-se astfel posibilitatea inculpatului sa se apere si instantei sa se pronunte asupra acestei fapte.
Neclaritatile in privinta intentiei procurorului de a-l acuza pe inculpatul S.L.C., provin si din faptul ca, desi la incadrarea juridica a faptei de fals material in inscrisuri oficiale sunt indicate, asa cum s-a mai aratat, 17 puncte din rechizitoriu care l-ar viza pe acest inculpat, referiri la acesta si la faptul ca ar fi falsificat unele inscrisuri se gasesc si la punctele 6 si 7 din rechizitoriu, puncte neincluse pe lista celor 17.
Un alt aspect foarte important care trebuie relevat este acela ca nu este descrisa la nici unul din acte modalitatea de realizare a falsului, sau de ce se considera ca actul este fals ori cine ar fi autorul falsului.
Este adevarat ca in volumul VII, filele 17-29, exista un raport de constatare tehnico-stiintifica din concluziile caruia rezulta ca certificatul de inmatriculare si cartea de identitate ale autoturismului marca FIAT DUCATO, inmatriculat pe numitul Morariu Cristian sub nr. TM-07-EMU sunt false, insa nu este identificat autorul falsificarii.
De asemenea, in cauza, s-au dispus si efectuat si alte constatari tehnico-stiintifice care s-au soldat cu concluzia ca si alte acte supuse examinarii erau contrafacute, alterate etc. insa nu s-a facut nici o legatura intre actele respective si posibilele persoane responsabile de realizarea falsurilor.
Legat de acest ultim aspect al descrierii in rechizitoriu a tuturor elementelor ce prezinta relevanta penala, sub aspectul continutului unei infractiuni, se apreciaza ca rechizitoriul nu este regulat intocmit si pentru faptul ca asa cum s-a aratat detaliat in incheierea de sedinta din data de 11 martie 2011, in cazul nici unui act material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale nu s-a indicat in ce consta falsul, modalitatea concreta de falsificare, care a fost continutul inscrisului inainte de falsificare si care este continutul acestuia dupa falsificare etc., iar aceste aspecte nu ar putea fi lamurite nici de instanta, in urma judecatii, pentru ca parte din inscrisurile la care se face referire nici nu pot fi identificate (a se vedea, de exemplu, comentariul referitor la punctul 9 din rechizitoriu, punct la care se arata ca au fost falsificate doua, acte, respectiv un talon austriac si o carte verde, indicandu-se filele dosarului de urmarire penala unde s-ar gasi cele doua acte, iar la filele respective se gasesc cu totul alte inscrisuri).
2. In sarcina inculpatului C.M., s-a retinut (in partea descriptiva a rechizitoriului) si a fost trimis in judecata, printre altele, sub acuzatia savarsirii infractiunii de contrabanda sub denumirea de "folosire de acte falsificate" in forma continuata.
Se constata ca nu a fost indicat numarul actelor materiale componente.
De asemenea, se constata ca, doar in dispozitivul rechizitoriului se mentioneaza ca acesta este trimis in judecata in stare de recidiva, indicandu-se art. 37 din Codul penal, fara a se indica litera, adica care ar fi modalitatea recidivei in care se afla.
Referitor la individualizarea formei recidivei de mentionat ca prin precizarile prin care le-a facut procurorul de sedinta din data de 18.02.2009, acest aspect a fost clarificat.
In acest context primul aspect mentionat mai sus, respectiv faptul ca, la fel ca si in cazul inculpatului Sandru Lucian Calin, nu s-au indicat numarul si natura actelor materiale in cazul infractiunii sub forma continuata de care este acuzat inculpatul C.M. (indicandu-se doar la modul general punctele din rechizitoriu in care aceste acte materiale ar fi descrise - 4, 5 si 7), au determinat si determina instanta sa aprecieze, ca si in cazul inculpatului Sandru Lucian, ca actul de sesizare a instantei contine neregularitati, legate de rigurozitatea descrierii starii de fapt si de incadrarea juridica a fiecarei fapte identificate si puse in sarcina inculpatului.
Spre exemplu, la punctul 4 din rechizitoriu se mentioneaza despre autoturismul marca BMW 320 dat la schimb numitului Bege Robert, autoturism despre care inculpatul C.M. a afirmat ca l-a adus in tara in decembrie 2002. Din descrierea starii de fapt rezulta ca numitul Bege Robert este cel care a achitat taxa vamala fara a se preciza daca a fost prezent si inculpatul C.M. si cine a prezentat actele masinii pentru vamuire. Se mai mentioneaza la acest punct ca, ulterior, noul proprietar a aflat ca autoturismul era furat. De asemenea ca in Romania autoturismul ar fi fost introdus la data de 24.11.2002 prin PF Nadlac de catre trei cetateni italieni.
In concluzie, aceleasi omisiuni prezinta rechizitoriul, asa cum s-a mai aratat, si in cazul inculpatului Cadis Mircea (nefiind mentionata la incadrarea juridica a faptei de contrabanda sub denumirea de "folosire de acte falsificate" in forma continuata, numarul actelor materiale si in ce ar consta concret fiecare).
3. Chiar daca inculpatii G.C. si M.C., carora li se aduce aceeasi acuza de contrabanda sub denumirea de "folosire de acte falsificate" in forma continuata, nu au invocat exceptia neregularitatii actului de sesizare, tot ceea ce s-a mentionat in prezenta hotarare in cazul inculpatului C.M. este valabil si in cazul lor.
4. Referitor la inculpatul Ifrim Dan Mircea se constata ca in sarcina acestuia s-a retinut (in partea descriptiva a rechizitoriului) si a fost trimis in judecata sub acuzatia savarsirii urmatoarelor infractiuni:
- aderare la un grup infractional organizat - prevazuta si pedepsita de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, constand in aceea ca invinuitul, in perioada  2002-2004 si-a adus aportul in calitate de falsificator si complice  la unele activitati  infractionale desfasurate de grupul infractional organizat condus de inculpatul C.M., grup ce era format din mai multe persoane,  care a existat o anumita perioada, si  in care s-a actionat in mod coordonat, sub comanda inculpatului C.M., in scopul comiterii mai multor infractiuni grave (contrabanda, inselaciuni etc.), pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
- complicitate la inselaciune in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 26 din Codul penal raportat la art. 215 alin. 1 si 3 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, constand in aceea ca, in perioada  2002-2004, cu intentie, a ajutat la inducerea in eroare de catre inculpatii C.M., M.C. si  P.S.S.C., a mai multor parti vatamate si martori (punctele 6, 7, 8) prin prezentarea ca adevarate a unor situatii si acte nereale, cu prilejul incheierii tranzactiilor privind autoturismele detinute de inculpati,  in scopul de a obtine pentru sine si pentru ceilalti inculpati un folos material injust, creand  prin acestea pagube partilor vatamate, care fara a fi induse in eroare nu ar fi incheiat contractele respective.
- fals material in inscrisuri oficiale in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 288 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal; uz de fals - prevazuta si pedepsita de art. 291 din Codul penal (desi la incadrarea in drept din partea descriptiva a rechizitoriului s-a retinut forma continuata, fiind indicat art. 41 alin. 2 din Codul penal) si fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, constand in aceea ca, in perioada 2002-2004, cu intentie, a falsificat inscrisuri oficiale (cele mai multe provenind de la autoritatile straine) prin contrafacerea scrierii si subscrierii si a unor inscrisuri sub semnatura privata, pe care apoi le-a folosit in scopul producerii de consecinte juridice (punctele 6, 7, 8).
- fals in declaratii - prevazuta si pedepsita de art. 292 din Codul penal constand in aceea ca s-a prezentat in fata unui organ al statului, in speta S.E.I.P., declarand date necorespunzatoare adevarului, declaratie care a fost de natura sa produca efecte juridice pentru grupul infractional organizat condus de inculpatul C.M. (punctul 8).
Din cele de mai sus se observa ca si in situatia acestui inculpat, in cazul acuzelor referitoare la savarsirea unor infractiuni sub forma continuata, s-au indicat doar punctele din rechizitoriu, dandu-se de inteles ca ar fi vorba de tot  atatea acte materiale cate puncte sunt mentionate, respectiv cate trei pentru fiecare infractiune.
Cu toate acestea, in urma verificarii considerentelor rechizitoriului, se constata ca:
- la punctul 6 numele inculpatului Ifrim Dan Mircea nu figureaza deloc.
- la punctul 7 se mentioneaza ca inculpatul C.M. i-ar fi dat o procura inculpatului Ifrim Dan Mircea prin care l-ar fi delegat pe acesta sa se ocupe de inmatricularea unei masini, iar de falsificarea certificatului Eur 1 este invinuit numai inculpatul Sandru Lucian Calin.
- la punctul 8 se mentioneaza ca impreuna cu inculpatul Cadis Mircea si la cererea acestuia, inculpatul Ifrim Dan Mircea, profitand de neatentia lucratorului de la ghiseul SEIP, ar fi inmatriculat pe numele sau un autoturism fara a prezenta vreun document vamal sau declaratie notariala, iar actul translativ de proprietate era intocmit in fals intre proprietarul belgian al masinii si inculpatul Ifrim, in sensul ca purta o data ulterioara inmatricularii. Apoi inculpatul Ifrim a participat la revanzarea masinii catre Danila Silviu Leon, iar ulterior cumparatorul, razgandindu-se si dorind sa ia legatura cu fostul proprietar, adica cu inculpatul Ifrim, acesta i-a indicat de fiecare data sa ia legatura cu C.M. pentru ca el conducea afacerea si lua decizii.
In concluzie, nici in cazul acestui inculpat nu sunt mentionate concret actele materiale ale fiecareia din infractiunile sub forma continuata, respectiv complicitate la inselaciune, fals material in inscrisuri oficiale si fals in inscrisuri sub semnatura privata, singurele referiri in rechizitoriu despre activitatea presupus infractionala a inculpatului fiind cele mentionate mai sus. S-au mentionat doar punctele unde ar fi descrise actele materiale (punctele 6, 7 si 8), fara a se preciza concret daca este vorba de tot atatea acte materiale cate puncte sunt.
Mai grav, inculpatul este acuzat de fapta de la punctul 6 unde numele sau nu este mentionat.
In plus fata de inadvertenta relevata mai sus intre incadrarea in drept a infractiunii de uz de fals in partea descriptiva a rechizitoriului si in dispozitiv, intr-un loc retinandu-se forma continuata iar in alt loc forma simpla, mai exista o alta inadvertenta legata de aceeasi acuza, constand in aceea ca la descrierea starii de fapt se arata ca s-au falsificat mai multe inscrisuri care apoi s-au folosit in scopul producerii de consecinte juridice, fara a se arata care anume folosire ar constitui elementul material al infractiunii de uz de fals. Distinctia era necesara cu atat mai mult cu cat este cunoscut faptul ca infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata absoarbe in continutul sau uzul de fals si trebuie stiut atunci care anume “folosiri de inscrisuri" sunt inglobate in continutul infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata si care formeaza elementul material al infractiunii de sine statatoare, uzul de fals, in concurs cu falsul material in inscrisuri oficiale.
In legatura cu infractiunea de fals in declaratii este indicat punctul 8 din rechizitoriu, dar desi, asa cum s-a aratat mai sus, nu exista alte referiri la activitatea infractionala a inculpatului, probabil ca procurorul a avut in vedere, la retinerea acestei infractiuni, faptul ca inculpatul a predat actele, afirmativ false, la S.E.I.P., pentru inmatricularea unei masini cumparata pe numele sau de la un cetatean belgian.
Ca atare, in cazul acestui inculpat, pe langa faptul ca nu se poate sti care sunt actele materiale concrete ale infractiunilor sub forma continuata de care este acuzat, mai exista si impedimentul ca unele infractiuni nu sunt descrise deloc (gen falsul in declaratii).
5. Referitor la inculpatul D.D. se constata ca in sarcina acestuia (in partea descriptiva a rechizitoriului), la rubrica incadrarea in drept a faptelor, s-a retinut:
- sprijinirea unui grup infractional organizat - prevazuta si pedepsita de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, constand in aceea ca, in perioada 2002-2004, a ajutat sub forma unor acte de fals si inselaciune, la activitatile infractionale desfasurate de grupul infractional organizat condus de inculpatul C.M., grup ce era format din mai multe persoane, care a existat o anumita perioada, si in care s-a actionat in mod coordonat, sub comanda inculpatului C.M., in scopul comiterii mai multor infractiuni grave (contrabanda, inselaciuni etc.), pentru a obtine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
- complicitate la inselaciune in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 26 din Codul penal raportat la art. 215 alin. 1 si 3 din Codul penal, constand in aceea ca, in perioada 2002-2004, cu intentie, a ajutat la inducerea in eroare, de catre  inculpatii C.M., M.C. si P.S.S.C., a mai multor  parti vatamate si martori (pct. 16) prin prezentarea ca adevarate a unor situatii si acte nereale, cu prilejul incheierii tranzactiilor privind autoturismele detinute de inculpati,  in scopul de a obtine pentru sine si pentru ceilalti inculpati un folos material injust, creand  prin acestea pagube partilor vatamate, care fara a fi induse in eroare nu ar fi incheiat contractele respective.
- fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal; uz de fals in forma continuata - prevazuta si pedepsita de art. 291 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, constand in aceea ca, in octombrie 2002, cu intentie, a falsificat inscrisuri sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii si subscrierii, pe care apoi le-a folosit in scopul producerii de consecinte juridice (pct. 16).
- fals in declaratii - prevazuta si pedepsita de art. 292 din Codul penal, constand in aceea ca acesta s-a prezentat in fata unui organ al statului, in speta S.E.I.P., declarand date necorespunzatoare adevarului, declaratie care a fost de natura sa produca efecte juridice, pentru grupul infractional organizat condus de inculpatul C.M. (pct.16).
La punctul 16 din rechizitoriu se mentioneaza ca inculpatul D.D. a facut la data de 3 octombrie 2002, in fata notarului public Stela Balgaradean, o declaratie pe proprie raspundere, in sensul ca el este cel care, la data de 1 octombrie 2002, a introdus in tara (pe slep) prin Vama Bors, autoturismul Fiat Scudo cu seria sasiu ZFA22000012840781, desi acesta fusese introdus la data de 28 septembrie 2002, de cetateanul italian Calabria Lorenza, prin P.F. Nadlac. Acelasi inculpat apare pe actele de solicitare a inmatricularii provizorii a masinii, care a primit nr. MS 04510. Printre actele depuse figura si un contract de vanzare-cumparare intre cetateanul italian Pisoni Alessandro si inculpat in calitate de cumparator precum si traducerea legalizata a contractului, in conditiile in care cetateanul italian nu figura ca fiind in Romania in acea perioada. Inculpatul a declarat ca ar fi actionat la solicitarea inculpatului Cadis Mircea. Nu se specifica foarte clar daca inculpatul a participat mai departe la vanzarea autoturismului catre numitul Paal Karoly.
Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-stiintifica din data de 20.02.2004 (filele 61-79 vol. VII), doar semnatura de pe documentul “Act de vanzare-cumparare" din data de 27.10.2002, prin care inculpatul D.D. a vandut autoturismul marca FIAT SCUDO fundatiei ORA INTERNATIONAL Gheorgheni, apartine inculpatului, semnaturile de pe celelalte documente supuse constatarii  neputand fi stabilit cui apartin.
Cu toate ca, asa cum s-a aratat, in cazul faptelor de fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, s-a retinut la incadrarea in drept si art. 41 alin. 2 din Codul penal in dispozitiv nu s-a mai mentionat acest articol sau ca faptele ar fi sub forma continuata. Referitor la acuza savarsirii infractiunii de complicitate la inselaciune, desi la incadrarea in drept s-a mentionat ca ar fi vorba de forma continuata a faptei, cand s-a indicat articolele din lege nu s-a mentionat si art. 41 alin. 2 din Codul penal, iar in dispozitiv nu s-a mai mentionat ca ar fi vorba de o fapta sub forma continuata.
Ca atare, referitor la aceste infractiuni, se constata o neconcordanta intre incadrarea lor in drept in partea descriptiva a rechizitoriului si dispozitivul aceluiasi rechizitoriu.
In plus trebuie observat ca fiind vorba si de infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata ar fi trebuit descris in ce consta uzul de fals, stiut fiind ca falsul in inscrisuri sub semnatura privata absoarbe in continutul sau constitutiv, in mod necesar, uzul de fals.
Revenind la adresa D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tg-Mures inregistrata la Tribunalul Mures la data de 13 mai 2011, de mentionat si urmatoarele:
Referitor la indicarea numarului actelor materiale ale infractiunilor sub forma continuata se putea accepta, eventual, ca rechizitoriul a fost corect intocmit doar in situatia in care s-ar fi descris toate imprejurarile de loc, timp, mijloace, mod, scop in care a fost savarsita fapta (fiecare act material) pentru ca numai asa s-ar fi putut observa daca nu cumva unele din inscrisuri au fost falsificate de aceeasi persoana in aceleasi imprejurari si in acelasi timp, situatie in care ar fi vorba de un singur act material si nu de atatea acte materiale cate inscrisuri sunt.
Teza de mai sus este insa contrazisa chiar de afirmatia din raspunsul D.I.I.C.O.T., de la fila 5, potrivit careia daca la punctul 15 "sunt descrise si denumite clar patru acte ce au fost falsificate, prin urmare sunt 4 acte materiale".
In aceste imprejurari este clar ca nu se poate considera ca au fost retinute atatea acte materiale cate puncte din rechizitoriu sunt indicate la fiecare acuza, intrucat sunt puncte la care se face referire la mai multe inscrisuri, iar in unele situatii nici nu se mai indica care sunt acele inscrisuri.
Este adevarat ca rechizitoriul contine parte din capitolele prevazute de art. 263 alin. 1 din Codul penal, insa instanta a sesizat ca neregularitati ale actului de sesizare o lipsa totala sau o insuficienta descriere a unor dintre faptele de care sunt acuzati unii din inculpati si o lipsa totala sau o insuficienta descriere a actelor materiale ale infractiunilor sub forma continuata, nefiind precizat nici macar numarul acestora, pentru ca instanta sa poata proceda la identificarea lor.
Deci, nu este vorba de un stil sau mod aparte de descriere a faptelor sau a actelor materiale, ci, pur si simplu, de lipsa sau de prea vaga descriere a lor, ori de formularea unor acuze impotriva unor inculpati fara a fi aratata participarea sau partea lor de contributie la savarsirea faptei (actului material), ceea ce vine in contradictie cu cerintele art. 263 alin. 1 din Codul de procedura penala.
Nu este vorba nici de suficienta sau insuficienta probare a faptelor, pe care instanta sa o analizeze si sa pronunte solutia corespunzatoare, pentru ca degeaba ar exista probe daca nu se poate sti la ce fapta sau act material se refera acestea.
Ca atare, in urma analizarii probelor administrate in cursul urmaririi penale, instanta nu ar putea complini lipsurile constatate pentru ca prevederile art. 317 limiteaza obiectul judecatii, iar administrarea de noi probe in cursul judecatii trebuie circumscrisa aceleiasi limitari, instanta nefiind abilitata sa administreze noi probe in vederea descoperirii de noi infractiuni, acesta fiind a tributul exclusiv al organelor de urmarire penala (art. 335, 336 si 337 referindu-se la situatia in care, in urma administrarii probelor circumscrise obiectului judecatii, limitat potrivit art. 317 din Codul de procedura penala, se descopera alte acte materiale, fapte prevazute de legea penala sau participanti).
Exista chiar si o confirmare din partea procurorului in sensul celor constatate de instanta, atunci cand afirma in adresa trimisa instantei ca: "Intr-adevar exista acte care au fost falsificate de catre unii dintre inculpati, dar care nu s-au mai regasit in fapt, in materialitatea lor, insa din activitatea de urmarire penala rezulta clar existenta acestora la momentul inmatricularii autoturismelor sau la momentul vanzarii lor, si apoi au fost descoperite la perchezitia informatica in unul din mediile de stocare a datelor informatice verificate, fapt ce a dus la invinuirea persoanei pentru acel fals". In aceasta situatie, daca inscrisul falsificat nu a mai putut fi identificat in materialitatea lui, se pune intrebarea daca falsul nu ar fi trebuit descris in intregul sau mecanism de producere, cu aratarea rezultatului si a efectelor, pentru a fi perceptibil atat pentru inculpat in vederea organizarii apararii, cat si pentru instanta, pentru a cunoaste limitele sesizarii.
La observatiile concrete ale procurorului din aceeasi adresa se cuvine a nota urmatoarele:
La punctul 15 din rechizitoriu se mentioneaza ca partea vatamata Farcas Aurel a primit actele in limba germana (talonul, cartea de identitate, cartea verde) si un contract de vanzare-cumparare, apoi ca actele predate cu ocazia vanzarii autoturismului  au fost falsificate de catre inculpatul S.L.C., iar la final ca actele pentru acest autoturism se gasesc depuse la dosarul cauzei in vol. XVI  fil. 167-169, iar modelul dupa care au fost falsificate actele pentru acest caz, de catre inculpatul S.L.C., se gaseste in Procesele-verbale de realizare a perchezitiilor asupra mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpat, in vol. XIV fil. 60.
In opinia instantei, din modul de descriere a starii de fapt nu rezulta modalitatea si imprejurarile savarsirii falsurilor pentru a putea sti daca avem de-a face cu un singur act material sau cu tot atatea acte materiale cate inscrisuri sunt.
Daca, in pofida observatiei de mai sus, am accepta ca starea de fapt in cazul acestui punct a fost descrisa, totusi, corespunzator, trebuie amintite alte puncte, la care procurorul nu a facut referire.
Astfel, la punctul 17, se mentioneaza ca martorul Albertini Zoltana primit de la inculpati certificatul de inmatriculare italian, certificatul de proprietate italian, asigurare italiana si carte verde. Observand ca asigurarea si cartea verde sunt expirate, martorul i-a intrebat pe inculpati cum vor rezolva acest fapt, acestia oferindu-se sa-l insoteasca pe martor la ASIROM unde a incheiat o polita RCA pe numele sau. De fapt, inculpatii au fost cei care au fost in sediul firmei de asigurari cu actele martorului, dupa care i-au adus asigurarea facuta. Copii dupa actele de identitate ale martorului si actele masinii au ramas la inculpati care se angajasera sa rezolve inmatricularea masinii pe numele martorului. In dec.2003, martorul si cei doi inculpati s-au deplasat la R.A.R. unde s-a facut verificarea in vederea omologarii. Si aici inculpatul C.M. a fost cel care a luat masina si a intrat cu ea la verificari, dupa 10 minute iesind si spunand ca urmeaza sa astepte actele intocmite de R.A.R. In luna ianuarie 2004, inculpatii l-au cautat din nou pe martor la locul de munca pentru a-i preda o procura de circulatie pe timp de 1 an de zile, in limba italiana, motivand ca procedura inmatricularii dureaza mai mult. Cu ocazia prelungirii politei R.C.A., martorul a aflat de la functionarul respectiv ca fiind vorba despre masina straina, taxa este de 3 mil. lei/lunar. In acel moment, martorul a luat legatura cu inculpatii solicitandu-le acestora restituirea banilor si incetarea conventiei dintre ei. Martorul le-a precizat inculpatilor ca este de acord si cu o plata esalonata a celor 9000 E. Intrucat inculpatii il amageau pe martor si nu-i restituiau banii, acesta a apelat la un avocat care pe calea somatiei a reusit recuperarea banilor de cei doi inculpati. Singurele acte care au mai ramas la martor au fost puse la dispozitia organelor de urmarire penala. Cu privire la acest autoturism, actele se gasesc depuse la dosarul cauzei in vol. XVII  fil. 2; 3; 7, iar modelul dupa care au fost falsificate actele pentru acest caz, de catre inculpatul S.L.C., se gaseste in Procesele-verbale de realizare a perchezitiilor asupra mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpat, in vol. XII fil. 100 si vol. XIII fil. 94;139.
Din modalitatea de descriere a starii de fapt nu se poate afla care inscrisuri au fost falsificate si, ca atare, care este numarul actelor materiale, intrucat, pe de o parte, daca la inceput se face referire la patru inscrisuri primite de martor (certificatul de inmatriculare italian, certificatul de proprietate italian, asigurare italiana si carte verde), la final se mentioneaza filele 2, 3 si 7 din vol. XVII, file la care se gasesc cartea verde, asigurarea italiana si o autorizatie in limba italiana, fila 100 din vol. XII, fila la care se gaseste o copie a inscrisului de la fila 7 vol. XVII, si filele 94, 139 din vol. XIII, file la care se gasesc copia unei procuri speciale in limba italiana si un inscris intitulat Raport EnCase care are pe verso modelul unei carti de identitate a vehiculului in alb,  iar pe de alta parte, nu este descris falsul material, adica care anume elemente din continutul lor au fost contrafacute sau alterate si modalitatea de falsificare.  
La punctul 19 din rechizitoriu se mentioneaza ca partea vatamata Clopotar Mucus, impreuna cu sotia sa, au cumparat la data de 19 octombrie 2003 autoturismul KIA CARNIVAL, serie sasiu KNEUP75231604 2101 si numarul de inmatriculare SFP-332 de la inculpatii Cadis Mircea si P.S.S.C., precum si faptul ca, cu privire la acest autoturism, actele se gasesc depuse la dosarul cauzei in vol. XVII filele 78-79; 82-84, iar modelul dupa care au fost falsificate actele pentru acest caz, de catre inculpatul S.L.C., se gaseste in Procesele-verbale de realizare a perchezitiilor asupra mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpat, in vol. XIII filele 65-66.              
Din modalitatea de descriere a starii de fapt nu se poate afla care inscrisuri s-au folosit la vanzarea-cumpararea autoturismului si la inmatricularea acestuia, respectiv care inscrisuri au fost falsificate si, ca atare, care este numarul actelor materiale, intrucat singurele referiri la unele inscrisuri sunt acelea ca dupa achitarea sumei restante inculpatii au condus partea vatamata la notarul public Stela Balgaradean, unde i s-a spus ca va semna un contract de comodat  cu proprietarul strain precizandu-i-se acesteia ca si cetateanul strain se afla la notar fara insa a i se face cunostinta sau a fi pusa in legatura cu acesta si ca, ulterior, impreuna cu inculpatii, partea vatamata s-a deplasat la un birou de copiat acte unde au incheiat o intelegere in care se stipula suma achitata ca avans si faptul ca urma sa achite restul banilor, pana la 9000 Euro, pana la data de 31.01.2004, precum si alte mentiuni, iar la final se mentioneaza filele 78-79; 82-84 din vol. XVII, file la care se gasesc copia contractului de comodat autentificat si copiile unor inscrisuri in limba germana (carte de identitate, talon) si filele 65-66 din vol. XIII, file la care se gasesc alte exemplare ale copiilor dupa aceleasi inscrisuri aflate la filele 82 si 83 din vol. XVII. Nici in acest caz nu este descris falsul material, adica care anume din elementele din continutul inscrisurilor mentionate mai sus sau al altor inscrisuri nementionate (pentru ca la inmatricularea unui autovehicul mai trebuiau si alte inscrisuri) au fost contrafacute sau alterate si modalitatea de falsificare.  
Nu in ultimul rand, de mentionat faptul ca instanta, inca de la termenul de judecata din data de 17 decembrie 2008 (filele 175-177 vol. I dos. instantei), a pus in vedere reprezentantului Ministerului Public sa aduca lamuri actului de sesizare sub aspectul numarului actelor materiale de contrabanda retinute in sarcina inculpatilor G.C., M.C. si C.M., solicitare la care parchetul nu a dat curs pana in prezent.
Este adevarat ca la termenul de judecata din data de 18 februarie 2009, procurorul de sedinta a comunicat ca numarul actelor materiale este precizat in rechizitoriu pentru fiecare inculpat in parte (“in paranteza numarul actelor materiale si ce reprezinta fiecare in parte"), insa, de remarcat, asa cum s-a tot aratat in cuprinsul prezentei, ca in rechizitoriu (si numai in partea descriptiva), s-au indicat doar numerele punctelor din rechizitoriu in care ar fi descrisa starea de fapt, nicidecum numarul actelor materiale, iar din dispozitiv lipseste si aceasta indicare a punctelor.    
Solutia restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii actului de sesizare ar putea fi criticata pe de o parte pentru momentul in care survine (la peste 2 ani de la sesizarea instantei), iar pe de alta parte, pentru ca in privinta infractiunilor de fals si uz de fals s-ar putea implini, nu peste mult timp, termenul prescriptiei speciale a raspunderii penale, situatie in care restituirea nu ar mai produce vreun efect.
Referitor la primul aspect, instanta apreciaza ca trecerea unui timp relativ indelungat de la momentul sesizarii instantei nu are nici o relevanta in conditiile in care exceptiile nu au putut fi puse in discutie si solutionate decat la primul termen cu procedura completa (prima zi de infatisare), conditie care s-a realizat abia la data de 11 martie 2011.
Referitor la cel de-al doilea aspect de mentionat ca, fiind vorba de fapte de fals si uz de fals, pretins comise in perioada 2002-2004, este posibila implinirea termenului prescriptiei speciale a raspunderii penale, insa neregularitatile actului de sesizare privesc si alte infractiuni pretins comise de unii din inculpati, precum contrabanda sau complicitate la inselaciune, infractiuni pentru care legea prevede termene ale prescriptiei speciale mult mai lungi, astfel ca restituirea nu ar fi lipsita de efect.
Pe de alta parte, nimic nu impiedica procurorul, atentionat din timp, sa indrepte neregularitatile mentionate mai sus, sau sa procedeze de indata la refacerea actului de sesizare astfel incat sa poata avea loc judecata in fond in cel mai scurt timp.
In raport cu toate cele mentionate mai sus, se vor admite cererile inculpatilor si, in temeiul art. 300 alin. 2, teza finala, din Codul de procedura penala, se va dispune restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii actului de sesizare.
Ca urmare, va fi respinsa ca neintemeiata cererea de revenire cu inca o adresa la D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Tg-Mures pentru a proceda la inlaturarea neregularitatilor actului de sesizare.
In temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza vor ramane in sarcina acestuia.
Sumele de 400 lei si 400 lei reprezentand onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii C.M. si N.C.Z. se vor plati din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Mures.       

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E

In temeiul art. 300 alin. 2, teza finala, din Codul de procedura penala, dispune restituirea cauzei la procuror in vederea refacerii actului de sesizare.
Respinge ca neintemeiata cererea de revenire cu inca o adresa la D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Tg-Mures pentru a proceda la inlaturarea neregularitatilor actului de sesizare.
In temeiul art. 192 alin. 3 din Codul de procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza vor ramane in sarcina acestuia.
Sumele de 400 lei si 400 lei reprezentand onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru inculpatii C.M. si N.C.Z. se vor plati din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Mures.
Cu recurs in termen de 3 zile de la comunicare pentru toate partile vatamate si civile, contestatoarea Muresan Angela si inculpatii C.M., M.C., N.C.Z. si M.B. si de la pronuntare pentru inculpatii P.S.S.C., S.L.C., Ifrim Dan Mircea, G.C., D.D. si procuror.   
Pronuntata in sedinta publica din data de 23 iunie 2011.

Judecator, Grefier,
O.V. G.A.