Contestatie in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 teza a II-a din Codul de procedura civila. Distinctia dintre motivele de modificare sau de casare a hotararii si argumente invocate pentru dovedirea unui motiv.

Contestatie in anulare intemeiata pe dispozitiile art. 318 teza a II-a din Codul de procedura civila. Distinctia dintre motivele de modificare sau de casare a hotararii si argumente invocate pentru dovedirea unui motiv.

Sectia civila. Decizia civila nr. 453/RC din 10.05.2010       

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bicaz sub nr. 2456 din 14.12.2006 (numar in format ECRIS 202/188/2006) petentul Composesoratul Gheorgheni a formulat, in contradictoriu cu intimatele Comisia judeteana Neamt si Comisia locala Bicazu Ardelean pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, plangere impotriva Hotararii nr. 5097/22.09.2006, pronuntata de prima intimata, prin care i s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 463,36 ha teren cu vegetatie forestiera.
In motivare a aratat ca a detinut acel teren, fapt probat cu o foaie cadastrala si o harta cadastrala, iar amplasamentul acestuia a fost identificat impreuna cu reprezentantii Ocolului Silvic Bicaz.
A mentionat ca a formulat cerere de reconstituire la Comisia locala Bicazu Ardelean, care a respins-o motivat de faptul ca actul de proprietate nu este redactat in limba romana iar loturile nu pot fi localizate pe raza comunei Bicazu Ardelean, solutia fiind ulterior confirmata de Comisia judeteana Neamt.
Prin sentinta civila nr. 740 din 19.05.2009 prima instanta a admis in parte plangerea si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea petentului pentru suprafata de 170,79 ha teren cu vegetatie forestiera, pe raza comunei Bicazu Ardelean judetul Neamt, pe vechiul amplasament al proprietatii.
S-a retinut din expertiza tehnica specialitatea silvicultura ca terenul solicitat are in realitate 170,79 ha, este constituit din mai multe parcele situate pe raza comunei Bicazu Ardelean, si ca pretinsul schimb de terenuri intre orasul Gheorgheni pe de o parte si comunele Bicaz Chei si Bicazu Ardelean pe de alta parte, nu a fost dovedit.
Impotriva acestei sentinte au declarat in termenul legal recurs intimatele Comisia judeteana Neamt si Comisia locala Bicazu Ardelean, care au invocat faptul ca din totalul de 170,79 ha pentru care petentului i s-a reconstituit dreptul de proprietate, suprafata de 138,49 ha are categoria de folosinta pasune si apartine comunei Bicazu Ardelean, folosind la pasunatul animalelor. Intrucat vechiul amplasament era teren cu vegetatie forestiera iar cel reconstituit este pasune, nu se poate respecta reconstituirea pe vechiul amplasament, cu atat mai mult cu cat petentul nu a facut dovada dreptului de proprietate, motivat de faptul ca terenul solicitat a fost expropriat prin Ordonanta nr. 1440/1941 emisa de regimul de ocupatie maghiar, ce a fost abrogata prin Legea nr. 260/1945, si nici nu s-a depus la dosar traducerea in limba romana a pretinsului act doveditor al proprietatii.
Au mai invocat faptul ca desi s-a dovedit existenta actului de schimb intocmit intre orasul Gheorgheni si comuna Bicazu Ardelean, acesta nu a fost luat in considerare, si este posibil ca ulterior sa fi operat alte schimburi de terenuri care nu au fost operate in evidentele cadastrale, care puteau sa afecteze marimea proprietatii.
Prin decizia civila nr. 74/RC din 28.01.2010 Tribunalul Neamt a admis cele doua recursuri si a modificat in parte sentinta recurata, in sensul ca reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 138,49 ha, reprezentand pasune comunala, se realizeaza pe un alt amplasament al proprietatii, indiferent de categoria de folosinta, sau prin echivalent.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de control judiciar a retinut, din prevederile art. 46 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, ca fostii composesori sau, dupa caz, mostenitorii acestora, pot cere retrocedarea terenurilor cu vegetatie forestiera, paduri, zavoaie, tufarisuri, pasuni si fanete impadurite, care au trecut in proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate si in limitele suprafetelor prevazute in acele acte.
Potrivit art. 63 din HG nr. 890/2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra acestor terenuri se face pe vechile amplasamente, restituindu-se in intregime suprafata avuta in proprietate.
Din analiza acestor texte instanta de recurs a retinut ca pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea composesoratelor trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sa existe o cerere de reconstituire formulata in conditiile procedurii generale, prevazute de art. 9 din Legea nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare;
- sa fie facuta dovada calitatii asociatiei, care sa fie aceea de composesorat, continuatoare a personalitatii composesoratului care a avut calitatea de proprietar al terenurilor;
- sa fie facuta dovada cu inscrisuri a existentei in patrimoniul composesoratului a terenurilor pentru care solicita reconstituirea;
- sa fie identificat vechiul amplasament al terenului si sa fie facuta dovada ca respectivul amplasament este liber si ca poate fi reconstituit in natura, fara a exista o interdictie legala in acest sens.
In speta petentul a formulat cerere de reconstituire pentru suprafata de 463,63 ha teren, pentru care Comisia locala Bicazu Ardelean a propus respingerea ei, iar propunerea a fost validata de Comisia judeteana Neamt prin HCJ nr. 5097/22.09.2006. Cum cererea a fost analizata pe fondul ei, reiese ca in faza administrativ - jurisdictionala de solutionare a cererii petentul a fost considerat ca fiind continuatorul personalitatii Composesoratului Gheorgheni, ce figura inscris in actele de proprietate prezentate. Nici in fata instantei de fond si nici in calea de atac intimatele nu i-au contestat aceasta calitate, motiv pentru care instanta de recurs a apreciat ca aceasta conditie este indeplinita, tinand cont si de faptul ca prin sentinta civila nr. 116 din 27.01.2000 a Judecatoriei Gheorgheni a fost autorizata functionarea composesoratului, care a dobandit astfel calitatea de asociatie inscrisa in registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa acestei instante.
In ce priveste dovedirea cu acte a dreptului de proprietate asupra terenului solicitat, tribunalul a constatat ca petentul a depus la dosar, tradusa in limba romana, Foaia cadastrala de proprietate nr. 95, in care se mentioneaza averea cadastrala a Composesoratului Gheorgheni. Din acest inscris coroborat cu concluziile raportului de expertiza a reiesit ca in proprietatea composesoratului au fost mai multe suprafete de teren, avand categoriile de folosinta pasune, padure si fanat. Dintre acestea, pe raza comunei Bicazu Ardelean a fost identificata suprafata de 170,79 ha, ce corespunde cu planul cadastral de carte funciara aflata in administrarea Ocolului Silvic Bicaz.
S-a mai retinut ca foaia cadastrala corespunde cu mentiunile din planul cadastral, astfel ca acest act constituie un inscris doveditor al proprietatii, pe care nici intimatele nu l-au contestat, iar ordonanta de expropriere emisa de regimul de ocupatie maghiar, invocata de intimata Comisia judeteana Neamt, nu se refera la terenurile din Foaia cadastrala de proprietate nr. 95, ci la cele solicitate de Asociatia Bunurile Private din Ciuc, care este distincta de Asociatia Composesoratului Gheorgheni.
In privinta amplasamentului terenului de 170,79 ha, identificat de expert pe raza comunei Bicazu Ardelean, tribunalul a constatat ca 138,49 ha reprezinta pasune comunala, exclusa de la retrocedare potrivit art. 33 si art. 44 din Legea nr. 18/1991, motiv pentru care reconstituirea dreptului de proprietate pentru aceasta suprafata trebuie facuta pe alt amplasament al proprietatii, indiferent de categoria de folosinta, sau prin echivalent.
Impotriva deciziei civile nr. 74/RC din 28.01.2010 recurenta Comisia comunala Bicazu Ardelean a formulat, prin reprezentantul sau legal primarul localitatii, prezenta contestatie in anulare prin care a solicitat anularea deciziei, iar in urma rejudecarii cauzei sa fie admis recursul sau impotriva sentintei civile nr. 740 din 19.05.2009.
In motivarea contestatiei, intemeiata pe dispozitiile art. 318 teza a II-a din Codul de procedura civila - omiterea cercetarii din greseala a motivelor de modificare referitoare la actul de schimb intervenit intre orasul Gheorgheni si comuna Bicazu Ardelean, respectiv cu privire la considerentele pentru care a respins cererea de reconstituire formulata de petent - a invocat urmatoarele:
Prin depunerea la dosar a actului de schimb, a facut dovada ca petentul a primit terenul din pct. "Munticel" situat pe raza orasului Gheorgheni; acesta a si fost motivul pentru care a considerat ca cererea de reconstituire trebuia depusa la primaria acestei localitati, nu la Primaria comunei Bicazu Ardelean.
Mai mult, in motivarea hotararii prin care a propus respingerea acestei cereri a aratat ca nu s-a depus un extras de carte funciara actual prin care petentul sa faca dovada ca mai este proprietarul terenului inscris in Foaia cadastrala de proprietate nr. 95, cu atat mai mult cu cat el a depus numai prima parte a cartii funciare referitoare la intinderea proprietatii, si aceasta copiata incorect, iar terenul in cauza a fost expropriat pentru efectuarea reformei agrare din anul 1921 in baza unor decizii ale fostei Comisii de ocol agricol Ciuc si a unor hotarari ale fostei Comisii judetene Ciuc, pe care le-a atasat contestatiei in anulare.
Analizand motivul invocat si argumentele aduse in sprijinul acestuia tribunalul apreciaza ca contestatia in anulare este neintemeiata si a va respinge pentru urmatoarele considerente:
Activitatea de solutionare a unei pricini se finalizeaza cu pronuntarea unei hotarari irevocabile care este prezumata in mod absolut ca reflecta adevarul conform principiului res judicata pro veritate habetur. Pentru ca aceste hotarari sa se bucure de stabilitate in timp, li s-a recunoscut atributul de autoritate de lucru judecat, care impiedica atacarea lor prin intermediul cailor de atac ordinare.
Intrucat realizarea justitiei a demonstrat ca exista si cazuri cand hotararile irevocabile pot fi gresite, au fost adoptate remedii procesuale care sa permita supunerea hotararilor in cauza unei noi proceduri judiciare in vederea indreptarii greselilor din activitatea anterioara de jurisdictie. Aceste remedii au constat in instituirea altor cai de atac extraordinare, pe langa recurs.
Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare, prin care se cere instantei care a pronuntat hotararea irevocabila contestata, despre care se afirma ca a fost pronuntata cu incalcarea dispozitiilor legale vizate de art. 317 si 318 din Codul de procedura civila, sa o desfiinteze si sa procedeze la o noua judecata.
Acest Cod reglementeaza doua feluri de contestatie in anulare: de drept comun (art. 317) si speciala (art. 318), deosebite prin motivele ce pot fi invocate si prin conditiile de admisibilitate.
Potrivit motivului de contestatie prevazut de art. 318 teza a II-a din Cod, invocat in speta, contestatia in anulare poate fi formulata atunci cand instanta de recurs a omis sa cerceteze unele motive de casare sau de modificare a hotararii din cele prevazute la art. 304 pct. 1 - 9 din Cod.
In prealabil trebuie insa facuta deosebirea dintre motivele de modificare a hotararii - care sunt cele indicate mai sus - si argumente, care sunt considerentele invocate de parti pentru dovedirea unui motiv. De aceea instanta de recurs nu este obligata sa raspunda fiecarui argument folosit in dezvoltarea unui motiv, ci este in drept sa grupeze aceste argumente pentru a raspunde printr-un considerent comun.
Din cererea de recurs impotriva sentintei civile nr. 740 din 19.05.2009, formulata de contestatoare, tribunalul retine, pe de o parte, ca aceasta nu a facut referire la considerentele din propria hotarare prin care a propus respingerea cererii de retrocedare depuse de petent, iar pe de alta parte ca in expozitivul deciziei contestate s-a facut o analiza a Foii cadastrale nr. 95, care a fost considerata de instanta de recurs ca indeplinind cerintele unui inscris doveditor al dreptului de proprietate.
Aceasta inseamna ca, implicit, instanta de recurs a considerat ca presupusul act de schimb invocat de contestatoare nu a avut loc.
De altfel, si argumentatia contestatoarei este contradictorie, din moment ce afirma ca petentul a efectuat un schimb de terenuri cu orasul Gheorgheni, in baza Foii cadastrale nr. 95, pentru ca in prezenta contestatie sa invoce pentru prima data faptul ca petentul ar fi fost expropriat de aceste terenuri cu ocazia efectuarii reformei agrare din anul 1921 in Transilvania.
Avand in vedere considerentele expuse, in temeiul art. 320 raportat la art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila tribunalul va respinge ca neintemeiata contestatia.