Inadmisibilitatea plangerii impotriva rezolutiei prim procurorului de netrimitere in judecata in cazul in care prin ordonanta prim procurorului din Parchetul ierarhic superior a fost infirmata aceasta rezolutie ca si a recursului impotriv...

Inadmisibilitatea plangerii  impotriva rezolutiei prim procurorului de netrimitere in judecata   in cazul in care   prin ordonanta prim procurorului din Parchetul ierarhic superior  a  fost infirmata  aceasta rezolutie  ca    si a recursului impotriva sentintei de scoatere de pe rol a plangerii si de trimitere a acesteia la  prim procurorul Parchetului ierarhic superior amandurora.  Prin decizia nr. 395 pronuntata de Tribunalul Olt in dosarul nr..440/207/2010 a fost respins recursul formulat  de persoana vatamata HC  impotriva  sentintei penale nr. 144 din 31.05.2010 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr.440/207/2010

Prin sentinta penala nr.144 din 31.05.2010 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr.440/207/2010, in baza art.2781 alin.13C.p.p. rap. la decizia nr.1/2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, s-a dispus trimiterea cauzei Procurorului general al Parchetului de pe langa  Curtea de Apel Craiova.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca urmare a trimiterii dosarului Tribunalului Olt nr.3952/104/2009 in care a fost pronuntata sentinta penala nr.5/18.01.2010 prin care s-a dispus in baza art.42C.p.p. cu referire la art.2781  alin.1 si art.25 C.p.p. declinarea competentei solutionarii cauzei penale privind pe persoana vatamata H. C.n si intimatul N.M.,  la data de 25.01.2010 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Caracal, sub nr.440/207/2010, plangerea formulata de persoana vatamata H. C.
S-a precizat ca la termenul din data de 31 mai 2010 intimatul a solicitat scoaterea cauzei de pe rol si inaintarea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova in vederea solutionarii plangerii persoanei vatamate de catre Procurorul general.
Analizand actele si lucrarile cauzei in raport si de cererea formulata de aparatorul ales al intimatului Nita Marian, prima instanta a retinut urmatoarele:
La data de 25.01.2010 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Caracal plangerea persoanei vatamate H. C. impotriva ordonantei Prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Olt nr.683/II/2/2009  dispusa la data de 23.11.2009 prin  care s-a admis plangerea persoanei vatamate H. C., s-a infirmat rezolutia Prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal in ceea ce priveste solutia de scoatere de sub urmarire penala a invinuitului Nita Marian pentru savarsirea infractiunilor prev. de art.290 C.p. si art.26 rap. la art.215 alin.1 si 3C.p. si s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei amenzi administrative.
S-a aratat ca prin decizia nr.1/2009 publicata in M.Of. nr.418/18.06.2009 Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul general si a stabilit ca "organul judiciar competent sa solutioneze plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei prim procurorului prin care s-a infirmat rezolutia sau ordonanta procurorului de netrimitere in judecata si s-a dat aceeasi ori alta solutie de netrimitere in judecata pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de persoana vatamata, este procurorul ierarhic superior. Numai in situatia in care, la randul sau, procurorul ierarhic superior astfel sesizat, a respins plangerea si a mentinut solutia Prim procurorului sau nu a solutionat plangerea in termenul legal prevazut la art.277 C.p.p., persoana vatamata precum si orice alte persoane ale caror interese legitime  sunt afectate , se pot adresa cu plangere instantei de judecata".
Prima instanta a retinut ca in cauza de fata rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Caracal nr.1557/P/2009 prin care s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, a fost infirmata prin ordonanta Prim procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Olt prin care s-a dispus o alta solutie de netrimitere in judecata.
Pentru aceste considerente, s-a apreciat ca fiind intrunite toate conditiile expuse in decizia nr.1/2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite, decizie obligatorie pentru instante potrivit art.414/1 alin.3 C.p.p.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs persoana vatamata H. C., invocand netemeinicia si nelegalitatea acesteia sustinand ca intrucat a formulat plangere impotriva ordonantei dispuse de procurorul din cadrul Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal competenta judecarii cauzei revenea Judecatoriei Caracal, astfel ca in mod gresit aceasta a trimis cauza Curtii de Apel Craiova.
Pe parcursul recursului intimatul N. M. a formulat concluzii scrise solicitand respingerea recursului persoanei vatamate si mentinerea dispozitiilor instantei de fond privind inaintarea plangerii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova ca organ competent conform art.278C.p.p.
Si recurentul se arata ca  a formulat concluzii scrise si a depus la dosar si inscrisuri; a solicitat "admiterea recursului, casarea ordonantei nr.434/II/2/2010/19.04.2010 ca fiind nelegala si netemeinica si analizand probele existente la dosar sa se dispuna admiterea plangerii si trimiterea in judecata a invinuitului Nita Marian pentru savarsirea infractiunilor de fals si inselaciune prev. de art.290 si art.26 rap. la art.215 alin.1 si 3 C.p.; au fost indicate motive vizand solutia dispusa prin ordonanta procurorului, care insa nu a fost examinata de prima instanta prin sentinta recurata.
S-a sustinut ca din probele administrate reiese ca N. M. cu intentie a falsificat o adeverinta din care rezulta ca persoana vatamata era angajat, desi nu era angajat la societatea mentionata in anul 2006, ca la 01.04.2008 a fost angajat cu contract de munca dar nu a primit salariul cuvenit, nu s-a platit la Casa de pensii, astfel ca ar fi fost privat de acordarea pensiei pe o perioada de 3 luni.
Recurentul  a mai precizat ca a obtinut un credit de 35.000 lei, dupa incetarea contractului de munca, in baza adeverintei false eliberate de intimatul N. M; a invocat ca amenda administrativa nu este suficienta pentru corijarea intimatului.

Asupra recursului penal de fata ;
Examinand recursul declarat de persoana vatamata, Tribunalul apreciaza ca este inadmisibil pentru urmatoarele considerente:
Dispoz. art.2781 alin.10C.p.p. care reglementeaza calea de atac ce poate fi exercitata impotriva hotararilor privind plangerile impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, prevad posibilitatea exercitarii recursului numai in situatia hotararii instantei pronuntata potrivit alin.8 lit. a si b. Nu este insa prevazuta nici o cale de atac pentru sentinta dispusa conform art.2781  alin.13 C.p.p. (cum este aceea recurata in prezenta cauza), astfel ca recursul declarat impotriva unei asemenea sentinte nefiind prevazut de lege, nu este admisibil.
Pe de alta parte ,o asemenea sentinta care nu analizeaza fondul este expres exceptata de la posibilitatea atacarii cu apel potrivit dispozitiilor art.361 alin.1 lit. e C.p.p. si nu este mentionata nici printre hotararile care pot fi atacate cu recurs potrivit dispozitiilor generale prevazute  de art.3851 C.p.p. care reglementeaza "hotararile supuse recursului".
Totodata potrivit art.2 alin.1 C.p.p. "procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute de lege". 
In aceleasi sens sunt si dispozitiile art.129 din Constitutia Romaniei reglementeaza expres posibilitatea exercitarii cailor de atac numai in conditiile legii.
Argumente similare au fost avute in vedere si de Inalta Curte de Casatie si Justitie la pronuntarea deciziei in interesul legii nr.XII/21 noiembrie 2005 in care s-a retinut ca in cazul in care dispozitii legale nu prevad o cale de atac pentru anumite hotarari judecatoresti-in cazul respectiv incheieri privind unele solutii referitoare la masurile preventive, a recunoaste calea de atac a recursului intr-o astfel de situatie ar insemna a recunoaste o cale de atac neprevazuta de lege, ceea ce ar fi contrar art. 23 alin.7 si art.129 din Constitutie.
Prin urmare, exercitarea cailor de atac nu este posibila decat cu respectarea dispozitiilor legale care le reglementeaza si in cadrul procesual stabilit expres de lege. 
Iar din actele si lucrarile dosarului astfel cum s-a mentionat, se constata ca persoana vatamata  a formulat prezentul recurs impotriva unei sentinte pronuntate de prima instanta in baza art. 2781 alin.13 C.p.p. ca  si a deciziei nr.1/2009 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectiile Unite.
Si nu exista nici o norma legala care sa prevada posibilitatea exercitarii unei asemenea cai de atac - recurs - in cazul hotararilor judecatoresti pronuntate in cadrul procedurii speciale reglementate de dispoz. art.2781 alin.13 C.p.p. privind trimiterea plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, gresit indreptata, organului judiciar competent.
Alte argumente relevante rezulta si din examinarea deciziei nr.1370 din 11 aprilie 2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, in care s-a retinut ca in cazul in care dispozitiile art.2781 C.p.p. nu prevad anumite institutii procesuale nu poate opera analogia cu alte drepturi procesuale, fiecare cale de atac fiind reglementata distinct  iar normele de drept procesual penal sunt de stricta interpretare. 
     Fata de toate considerentele expuse, in baza dispoz. art.385/15 pct.1 lit.a C.p.p., Tribunalul s-a  respins recursul declarat de persoana vatamata H. C. impotriva sentintei penale nr.144 din data de 31.05.2010 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr.440/207/2010 ca inadmisibil.
In baza art.192 alin.2 C.p.p. recurenul persoana vatamata  a fost obligat la plata catre stat a sumei de 10 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate pe parcursul solutionarii prezentei cauze. Data publicarii pe portal : 26.10.2010