Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare, in temeiul Legii nr.10/2001. Termenul de prescriptie pentru promovarea actiunii in constatarea nulitatii absolute. Distinctia dintre contractele incheiate inainte si dupa intrarea in...
(Decizie nr. 1073 din data de 29.06.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare, in temeiul Legii nr.10/2001. Termenul de prescriptie pentru promovarea actiunii in constatarea nulitatii absolute. Distinctia dintre contractele incheiate inainte si dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001. Nesolutionarea notificarii de restituire a imobilului in natura. Relevanta pronuntarii unei hotarari judecatoresti, prin care se recunoaste dreptul de proprietate al fostului proprietar.
C.p.cv., art.304 pct.9,art. 1, Legea nr.10/2001
1. Contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate absoluta a fost invocata de catre reclamanta, au fost incheiate la data de 2.08.2002, fiind intabulate.
Termenul special de un an prevazut de dispozitiile art. 45 alin. 5 Cod procedura civila, prelungit ulterior cu 6 luni, a fost instituit de la data intrarii in vigoare a legii, fiind evident, asa cum in mod corect a retinut si instanta de apel, ca fata de data de 14.08.2002, data la care a expirat termenul de un an , aceasta dispozitie speciala nu se poate aplica decat actelor juridice de instrainare incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
2.Imprejurarea ca reclamanta a formulat o notificare prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului coroborata cu sentinta civila nr. 10022/6.10.1993, a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, irevocabila, prin care s-a constatat ca reclamanta este proprietarul Imobilului, sunt suficiente pentru a concluziona ca reclamanta justifica un interes legitim, nascut si actual, precum si personal si direct, in exercitarea prezentei actiuni civile.
Reclamanta beneficiaza de o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a constatat calitatea sa de proprietar asupra imobilului in litigiu, imobil ce a fost preluat fara titlu valabil.
In mod corect, instanta de apel a constatat reaua -credinta a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, in conditiile in care parata S.C. IPCM SA era notificata cu o cerere de restituire in natura inca din anul 2001, fiind evident ca toate partile contractelor de vanzare-cumparare aveau cunostinta despre regimul juridic al bunului imobil, acest aspect fiind mentionat in mod expres in cuprinsul contractelor de vanzare-cumparare respectivele contracte fiind incheiate cu frauda la lege, nefiind fondate pe o cauza licita.
Asadar, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, fiind facuta pe deplin dovada in cauza a relei credinte a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, acestea fiind de coniventa frauduloasa, actele juridice fiind incheiate la aceeasi data.
Imprejurarea ca la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare nu era notat nici un litigiu in Cartea Funciara, in conditiile in care S.C. IPCM SA era notificata si s-a precizat acest lucru in mod expres in cuprinsul contractelor, nu poate conduce la concluzia ca paratele au fost de buna credinta la incheierea contractelor de vanzare-cumparare.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.1073 /29.06.2009, dosar nr.2227 /2/2009 Prin cererea inregistrata la data de 26.11.2003 pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr.15070/2003 reclamanta M.M. a chemat in judecata pe paratii I.P.C.M. SA, S.C. TEHNOINVEST SA si GRAMPET SA, actiunea introductiva avand ca obiect pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare incheiat cu IPCM SA si cu Societatea Comerciala Tehnoinvest SA, autentificat cu nr.2814/02.082002, precum si nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare dintre SC Tehnoinvest SA si S.C. Grampet SA, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractelor de vanzare-cumparare si obligarea societatii comerciale IPCM SA sa raspunda la notificarea nr.587/09.07.2001.
Prin sentinta civila nr. 1109/13.02.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 15070 /2003 s-a respins exceptia netimbrarii actiunii, ca neintemeiata si s-a admis exceptia prescrierii actiunii si in consecinta a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta M.M. , in contradictoriu cu paratele Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala Tehnoinvest SA si Societatea Comerciala Grampet SA,, ca prescrisa.
Pentru a pronunta aceasta hotarare , prima instanta a retinut ca, reclamanta M.M. este succesoarea defunctului ei sot, M.D. conform certificatului de mostenitor nr.42/1962 , acesta a fost proprietarul unei pravalii ce purta nr. 1, situata alaturi de blocul nr.112 din Calea Victoriei si aflata in cadrul imobilului din Bucuresti Calea Victoriei nr.114.
Reclamanta isi intemeiaza prezenta actiune pe dispozitiile Legii nr. 10/2001 , solicitand constatarea nulitatii absolute parte a contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 2814 si 2815 din 02.08.2002.
In ce priveste exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata , instanta de fond a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 51 din Legea nr. 10/2001 : "Cererile sau actiunile in justitie precum si transcrierea sau intabularea titlului de proprietate legate de aplicarea prevederilor prezentei legi si de bunurile ce fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxa de timbru.
In raport de aceste dispozitii legale, instanta a apreciat ca actiunea reclamantei, de constatare partiala a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare , fiind intemeiata pe Legea nr.10/2001 este scutita de plata taxei de timbru.
Referitor la cererea de repunere a partilor in situatia anterioara incheierii contractelor de vanzare-cumparare mentionate in petitul actiunii introductive, instanta de fond a retinut ca aceasta reprezinta efectul constatarii nulitatii absolute partiale a contractelor de vanzare-cumparare in discutie.
Instanta de fond a considerat ca termenul se constata implinit la data de 14 august 2002, iar actiunea reclamantei este introdusa la 26 noiembrie 2003 si ca atata timp cat cererea de chemare in judecata a reclamantei se intemeiaza pe dispozitiile Legii nr.10/2001, termenul de prescriptie prevazut de art. 46 din Legea nr. 10/2001 se aplica si prezentei cauze, reclamanta nu poate invoca faptul ca instrainarea imobilelor s-a realizat dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 , neputandu-se prevala de dispozitiile dreptului comun.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta M.M. , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand anularea acesteia, retinerea cauzei spre solutionare si pe fond admiterea actiunii introductive si in consecinta, constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare in discutie ca fiind incheiate in frauda dispozitiilor legale si a dreptului sau de proprietate.
In motivarea cererii de apel, s-a invocat faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere cu solutionarea caruia a fost investita si anume nu s-a pronuntat in vreun fel asupra cererii de obligare a unitatii detinatoare de a raspunde notificarii nr.587/09.07.2001.
De asemenea s-a mai invocat si faptul ca sentinta atacata a fost pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, intrucat instanta de fond a interpretat gresit dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr.10/2001, ceea ce a condus la admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei si la respingerea cererii de chemare in judecata , fara a se mai cerceta fondul pricinii dedusa judecatii.
Pe fondul cauzei, apelanta a solicitat instantei de recurs sa constate actiunea introductiva este intemeiata, intrucat contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate se invoca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor Legii nr.10/2001 , sens in care apelanta invoca dispozitiile art. 46 alin.1 din acest act normativ.
Apelanta a considerat ca, in raport de dispozitiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, intimata-parata SC IPCM SA avea obligatia legala de a emite decizia prin care sa ii restituie imobilul.
Prin decizia civila nr. 4927 A din 07.06.2004 instanta de apel , respectiv Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a Civila si Litigii de Munca, a admis apelul declarat de apelanta - reclamanta M.M. impotriva sentintei civile nr.1109 din 13.02.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.15070/2003 in contradictoriu cu intimatele-parate Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala Tehnoinvest SA si Societatea Comerciala GRAMPET SA, a anulat sentinta civila apelata si a acordat termen la 06.09.2004, C.1, ora 9,00 pentru evocarea fondului, cu citarea partilor.
Prin decizia civila nr. 574/19.01.2006 pronuntata in dosarul nr.519/2005 de Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala ca instanta de recurs, au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de societatile intimate -parate mentionate mai sus impotriva deciziei civile pronuntate in cauza.
Ulterior cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII Civila si pentru cauze privind Conflictele de Munca si Asigurarile Sociale nr.8553/2/2004 , care prin decizia civila nr.11 A /15.01.2007 a admis exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VII Civila si pentru Cauze privind Conflictele de Munca si Asigurarile Sociale si a declinat in favoarea Tribunalului Bucuresti, competenta solutionarii apelului formulat de apelanta reclamanta M.M. impotriva sentintei civile nr.1109/13.02.2004, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 15070/2003 in contradictoriu cu intimatele parate Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala TEHNOINVEST SA si Societatea Comerciala GRAMPET SA.
Pricina a fost inregistrata la data de 19.03.2007 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V -a Civila sub nr. 8553 /2/2004.
Prin incheierea de sedinta din 18.06. 2007 instanta a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si a respins ca neintemeiate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C.IPCM SA si exceptia de prematuritate a cererii.
Pentru a pronunta aceasta solutie , instanta a retinut cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei ca pentru solutionarea acesteia este nevoie de administrarea si a altor probe , atat cu inscrisuri cat si administrarea altor mijloace de proba. In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC IPCM SA instanta a retinut ca aceasta este parte in contractul de vanzare-cumparare a carui nulitate se solicita , aceasta calitate de parte contractanta fiind suficienta pentru justificarea calitatii procesuale pasive a paratei.
Cat priveste prematuritatea actiunii invocata de parati pe motiv ca dreptul reclamantei nu este nascut si actual cata vreme lipseste expertiza extrajudiciara necesara solutionarii notificarii, instanta a constatat ca dreptul reclamantei la solutionarea notificarii formulate in temeiul Legii nr.10/2001 este un drept nascut si actual, prin raportare la dispozitiile art. 26 din legea speciala si nu are legatura cu expertiza extrajudiciara pretinsa de catre parati.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri precum si proba cu expertiza tehnica judiciara imobiliara al carei raport a fost depus la dosar, filele 139-154. Au fost formulate obiectiuni la acest raport iar raspunsul la obiectiuni a fost depus la dosar la filele 180-189.
Prin decizia civila nr. 1381 /A/ 27.10.2008, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active ca fiind neintemeiata. A admis actiunea cu privire la constatarea nulitatii si repunerea partilor in situatia anterioara. S-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractelor de vanzare-cumparare si s-a dispus repunerea in situatia anterioara. A fost disjuns capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei sa raspunda la notificarea nr.587/9.07.2001,
Pentru a se pronunta in acest mod instanta de apel a retinut, in esenta reaua credinta a paratelor , care la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr.2814 si 2815 din 02.08. 2002 aveau cunostinta de existenta notificarii formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 si nesolutionate.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti au formulat recurs in termen legal paratele SC IPCM SA si S C GRAMPET SA, criticand-o pentru nelegalitate.
Astfel, parata SC IPCM SA a sustinut urmatoarele prin motivele de recurs formulate.
In ceea ce priveste decizia nr.492/A/2004, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, recurenta sustine ca sunt incidente dispozitiile art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, in sensul ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, respectiv faptul ca motivul de apel constand in nepronuntarea instantei pe un capat de cerere, constituia un motiv de apel inadmisibil fata de dispozitiile procedurale civile.
Dispozitiile art. 2822 Cod procedura civila sunt de stricta interpretare si reclamanta nu poate sa solicite direct instantei de apel sanctionarea omisiunii pretinse, atata timp cat nu a formulat cererea de completare a hotararii pronuntate de prima instanta.
O alta critica vizeaza incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, in sensul ca instanta de fond a facut o corecta interpretare a dispozitiilor art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 atunci cand a respins ca prescris dreptul la actiunea in constatarea nulitatii absolute a primului contract autentic de vanzare-cumparare, ceea ce facea de necercetat controlul valabilitatii actului subsecvent de instrainare, reclamanta motivandu-si cererea de nulitate a celei de a doua vanzari,pe nulitatea actului anterior incheiat .
Actiunea reclamantei este motivata in drept exclusiv pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, astfel incat nu se putea sustine in apel ca instanta de fond ar fi trebuit sa analizeze cererile reclamantei sub un alt temei de drept decat acela cu care insasi reclamanta a investit instanta.
In acest context, sustinerea instantei de apel in sensul ca nu este aplicabil art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 atata vreme cat reclamanta s-a intemeiat exclusiv pe acest act normativ, constituie o aplicare gresita a legii.
In ceea ce priveste decizia civila nr. 1381/27.10.2008, recurenta parata a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, aratand urmatoarele;
In mod gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptie pe care instanta a unit-o cu fondul cauzei, intrucat cu inscrisurile depuse reclamanta nu face dovada identitatii intre spatiul actual si cel ce rezulta ca a fost achizitionat in anul 1949, de catre autorul ei.
Expertiza tehnica efectuata in cauza nu constituie dovada faptului ca reclamanta este titulara vreunui potential drept de proprietate asupra spatiului ce a format parte din obiectul vanzarilor.
Se mai sustine ca decizia de constatare a nulitatii absolute partiale a contractelor de vanzare-cumparare este data cu aplicarea gresita a legii , intrucat respectivele contracte au fost incheiate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul incheierii acestora, inclusiv cu respectarea dispozitiilor Legii nr.10/2001, sustinerile reclamantei fiind neintemeiate si in ceea ce priveste invocarea art. 45 alin.1 din Legea nr. 10/2001.
Hotararea judecatoreasca invocata de catre reclamanta este inopozabila paratei recurente intrucat aceasta nu a fost parte in cauza.
Se sustine ca solutionarea pe fond a actiunii este dependenta de constatarea modalitatii in care imobilul a trecut in proprietatea statului, cu sau fara titlu, si sub acest aspect, de stabilirea situatiei juridice a proprietatii .
Se precizeaza ca instrainarea imobilului care ar cuprinde si spatiul la care se refera reclamanta, de catre S.C.IPCM SA catre SC TEHNOINVEST SA s-a facut in cadrul procesului de privatizare al SC IPCM SA, fiind urmarea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare pentru acelasi imobil, incheiat in forma autentica in baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor S.C. IPCM SA data in baza mandatului special emis de APAPS in acest scop, respectiv in baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, S.C.TEHNOINVEST SA, aceste argumente inlaturand fara putinta de tagada sustinerile nefondate ale reclamantei din motivele de apel relative la instrainarea imobilului de catre recurenta.
Incheierea contractului de leasing si a vanzarii subsecvente a avut loc ca urmare a punerii in executare a hotararilor AGA ale societatilor implicate , hotarari care nu au fost atacate in justitie, de tertii interesati ( cum se poate considera si reclamanta) , astfel incat efectele acestor hotarari, respectiv incheierea contractelor de vanzare-cumparare nu mai pot fi inlaturate prin promovarea unei actiuni vizand constatarea nulitatii instrainarilor.
Cele doua contracte de vanzare-cumparare a caror nulitate partiala este invocata de reclamanta , sunt autentificate de catre un notar public si prin urmare conform Legii nr.36/1995, precum si art. 1173-1174 Cod civil, fac dovada deplina (pana la inscrierea in fals) atat intre parti cat si fata de terti cu privire la dispozitiile si conventiile ce constata.
Parata SC GRAMPET SA a solicitat prin recursul formulat, in principal, casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, iar in subsidiar modificarea in parte a hotararii recurate in sensul respingerii apelului sau casarea hotararii judecatoresti cu consecinta rejudecarii in fond a apelului formulat de Minculescu Manda si a respingerii ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata privind constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare .
Astfel, se sustine ca instanta de apel a respins in mod nelegal exceptiile invocate.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei extinctive, fata de prevederile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, ultima zi in care s-ar mai fi putut formula o actiune in anulare avand ca obiect contractele de vanzare-cumparare nr.2814/02.08.2002 si nr.2815/02.08.2002, era 14.08.2002.
Actiunea a fost formulata la data de 26.11.2003, cu depasirea termenului de prescriptie special, prevazut de lege.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, in mod gresit se sustine de catre recurenta, instanta a considerat valabile concluziile raportului de expertiza, desi acestea nu erau conforme cu realitatea.
De asemenea se arata ca si exceptia lipsei de interes a fost solutionata in mod gresit de catre instanta de judecata, intrucat , conform art. 29 din Legea nr.10/2001, reclamanta este indreptatita exclusiv la despagubiri si ca atare nu justifica un interes legitim in promovarea actiunii introductive.
Notificarea trebuia, deci introdusa la aceasta autoritate, care este cea obligata sa raspunda si sa stabileasca, daca este cazul, masurile reparatorii.
O alta critica vizeaza faptul ca in cauza, instanta nu a retinut, in mod gresit, ca termenul de solutionare a notificarii nu a expirat, termenul de 60 de zile fiind calificat constant in doctrina ca fiind termen de recomandare.
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, in raport de criticile formulate cat si de dispozitiile legale incidente in materie, Curtea a retinut ca recursurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente :
In ceea ce priveste criticile formulate impotriva deciziei civile nt.492/A/7.06.2004, Curtea retine ca hotararea judecatoreasca pronuntata in cauza este legala, nefiind afectata de motivele de modificare prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 6 si 9 Cod procedura civila.
Nu se poate sustine ca instanta de apel a acordat mai mult decat s-a cerut, intrucat a retinut ca instanta de fond nu s-a pronuntat pe un capat de cerere cu care a fost investita si prin respingerea actiunii in integralitatea sa s-a pricinuit partii o vatamare care, conform art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii atacate. De asemenea, s-a retinut, in mod corect, ca instanta de fond a solutionat cauza gresit , pe calea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune,impunandu-se ca urmare anularea sentintei civile in baza dispozitiilor art. 297 Cod procedura civila, in forma in vigoare la data pronuntarii deciziei civile.
Motivul de modificare prevazut de art.304 pct. 6 Cod procedura civila, are in vedere ipoteza in care instanta de judecata s-a pronuntat asupra unor cereri cu care nu a fost investita sau fiind investita in mod nelegal, a acordat mai mult decat partile au solicitat.
In cauza, imprejurarea ca au fost adoptate dispozitiile art. 2812 alin.1 Cod procedura civila, referitoare la completarea hotararii nu au relevanta, intrucat motivul pentru care instanta de apel a anulat hotararea judecatoreasca a fost pe de o parte, ca instanta nu s-a pronuntat pe un capat de cerere, iar pe de alta parte, ca a solutionat in mod gresit cauza pe cale de exceptie, fara a intra in cercetarea fondului dreptului dedus judecatii.
Dispozitiile art. 2812 alin.1 Cod procedura civila, instituie doar o facultate, un drept pus la dispozitia partilor, insa, nu au caracter imperativ , acest aspect rezultand din modul de redactare a textului de lege.
In ceea ce priveste aplicarea gresita a legii de catre instanta de apel in solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, Curtea retine urmatoarele:
Contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate absoluta a fost invocata de catre reclamanta, au fost incheiate la data de 2.08.2002, fiind intabulate.
Termenul special de un an prevazut de dispozitiile art. 45 alin. 5 Cod procedura civila, prelungit ulterior cu 6 luni, a fost instituit de la data intrarii in vigoare a legii, fiind evident, asa cum in mod corect a retinut si instanta de apel, ca fata de data de 14.08.2002, data la care a expirat termenul de un an , aceasta dispozitie speciala nu se poate aplica decat actelor juridice de instrainare incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
In ceea ce priveste criticile formulate de recurente, cu privire la decizia civila nr. 1381/27.10.2008, prin care Tribunalul Bucuresti a evocat fondul, Curtea retine :
Instanta de apel a solutionat in mod corect exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei , intemeindu-si solutia pronuntata pe concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza si constatand identitatea intre imobilul stapanit de autorul reclamantei si cel care face obiectul contractelor de vanzare-cumparare a caror nulitate se solicita.
Astfel, expertul a concluzionat ca exista identitate intre cele doua imobile, facand referiri exacte la actele de proprietate vechi, prezentate de reclamanta cu trimitere la configuratia actuala a imobilului.
Neconcordantele constatate de expert sunt minore si nu prezinta relevanta in ceea ce priveste identificarea imobilului, fiind inerente fata de vechimea mentiunilor existente in actele de proprietate ale autorului reclamantei, ce au fost intocmite in anul 1949.
De asemenea nu se pot retine sustinerile formulate de catre recurentele parate in sensul ca reclamanta nu justifica un interes in promovarea actiunii fata de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 10/2001,
Imprejurarea ca reclamanta a formulat o notificare prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului coroborata cu sentinta civila nr. 10022/6.10.1993, a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, irevocabila, prin care s-a constatat ca reclamanta este proprietarul Imobilului, sunt suficiente pentru a concluziona ca reclamanta justifica un interes legitim, nascut si actual, precum si personal si direct, in exercitarea prezentei actiuni civile.
Curtea mai retine in ceea ce priveste exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a S.C.IPCM si S.C. TEHNOINVEST ca referirea recurentelor la dispozitiile art.27 alin. (2) din Legea nr.10/2001, nu are legatura cu solutionarea celor doua exceptii, cele doua parate fiind parti in contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate se solicita, au calitate procesuala pasiva in actiunea dedusa judecatii.
Consideratiile formulate de recurenta-parata S C Grampet SA cu privire la termenul de solutionare a notificarii, nu sunt fondate si, mai mult, nu pot fi retinute, cata vreme capatul de cerere vizand obligarea paratei SC IPCM SA sa raspunda la notificare, a fost disjuns si, ca atare, instanta nu a cercetat fondul dreptului dedus judecatii.
Pe fond, Curtea constata legalitatea modului de solutionare a pricinii in sensul constatarii nulitatii absolute a celor doua contracte de vanzare-cumparare.
Astfel, in mod corect, instanta de apel si-a argumentat solutia pe efectele sentintei civile nr.10022/6.10.1993, ce beneficiaza de puterea de lucru judecat in ceea ce priveste constatarea calitatii de proprietar asupra imobilului a reclamantei.
Termenul de prescriptie prevazut de dispozitiile art.405 Cod procedura civila, de care fac vorbire recurentele se poate considera implinit in ceea ce priveste petitul actiunii vizand revendicarea imobiliara si nu in ceea ce priveste actiunea in constatare promovata, care nu este susceptibila de executare silita.
Ca urmare, reclamanta beneficiaza de o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a constatat calitatea sa de proprietar asupra imobilului in litigiu, imobil ce a fost preluat fara titlu valabil.
In mod corect, instanta de apel a constatat reaua -credinta a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, in conditiile in care parata S.C. IPCM SA era notificata cu o cerere de restituire in natura inca din anul 2001, fiind evident ca toate partile contractelor de vanzare-cumparare aveau cunostinta despre regimul juridic al bunului imobil, acest aspect fiind mentionat in mod expres in cuprinsul contractelor de vanzare-cumparare respectivele contracte fiind incheiate cu frauda la lege, nefiind fondate pe o cauza licita.
Asadar, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, fiind facuta pe deplin dovada in cauza a relei credinte a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, acestea fiind de coniventa frauduloasa , actele juridice fiind incheiate la aceeasi data.
Imprejurarea ca la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare nu era notat nici un litigiu in Cartea Funciara, in conditiile in care S.C. IPCM SA era notificata si s-a precizat acest lucru in mod expres in cuprinsul contractelor, nu poate conduce la concluzia ca paratele au fost de buna credinta la incheierea contractelor de vanzare-cumparare.
Indiferent cum S.C.IPCM SA a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului, transferul a operat de la un neproprietar, imobilul fiind preluat fara titlu valabil de catre Statul Roman, acest aspect fiind constatat cu putere de lucru judecat prin sentinta civila nr. 10022 a Judecatoriei Sectorului 1, irevocabila.
Imprejurarea ca paratele recurente nu au fost parti in litigiul ce a fost finalizat prin aceasta hotarare judecatoreasca nu are relevanta asupra aprecierii dreptului de proprietate al reclamantei, precum si asupra modului de preluare a bunului imobil de catre stat.
Conform dispozitiilor art. 17 Cod procedura civila- cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
Aceste dispozitii legale nu sunt incidente in cauza, capatul de cerere vizand obligatia de a face neavand caracterul unei cereri accesorii sau incidentale, asa incat instanta de apel a procedat in mod corect dispunand disjungerea acestui capat de cerere.
Fata de aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, recursurile formulate In cauza urmeaza a fi respinse , ca fiind nefondate.
C.p.cv., art.304 pct.9,art. 1, Legea nr.10/2001
1. Contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate absoluta a fost invocata de catre reclamanta, au fost incheiate la data de 2.08.2002, fiind intabulate.
Termenul special de un an prevazut de dispozitiile art. 45 alin. 5 Cod procedura civila, prelungit ulterior cu 6 luni, a fost instituit de la data intrarii in vigoare a legii, fiind evident, asa cum in mod corect a retinut si instanta de apel, ca fata de data de 14.08.2002, data la care a expirat termenul de un an , aceasta dispozitie speciala nu se poate aplica decat actelor juridice de instrainare incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
2.Imprejurarea ca reclamanta a formulat o notificare prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului coroborata cu sentinta civila nr. 10022/6.10.1993, a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, irevocabila, prin care s-a constatat ca reclamanta este proprietarul Imobilului, sunt suficiente pentru a concluziona ca reclamanta justifica un interes legitim, nascut si actual, precum si personal si direct, in exercitarea prezentei actiuni civile.
Reclamanta beneficiaza de o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a constatat calitatea sa de proprietar asupra imobilului in litigiu, imobil ce a fost preluat fara titlu valabil.
In mod corect, instanta de apel a constatat reaua -credinta a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, in conditiile in care parata S.C. IPCM SA era notificata cu o cerere de restituire in natura inca din anul 2001, fiind evident ca toate partile contractelor de vanzare-cumparare aveau cunostinta despre regimul juridic al bunului imobil, acest aspect fiind mentionat in mod expres in cuprinsul contractelor de vanzare-cumparare respectivele contracte fiind incheiate cu frauda la lege, nefiind fondate pe o cauza licita.
Asadar, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, fiind facuta pe deplin dovada in cauza a relei credinte a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, acestea fiind de coniventa frauduloasa, actele juridice fiind incheiate la aceeasi data.
Imprejurarea ca la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare nu era notat nici un litigiu in Cartea Funciara, in conditiile in care S.C. IPCM SA era notificata si s-a precizat acest lucru in mod expres in cuprinsul contractelor, nu poate conduce la concluzia ca paratele au fost de buna credinta la incheierea contractelor de vanzare-cumparare.
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A IV A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR.1073 /29.06.2009, dosar nr.2227 /2/2009 Prin cererea inregistrata la data de 26.11.2003 pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti sub nr.15070/2003 reclamanta M.M. a chemat in judecata pe paratii I.P.C.M. SA, S.C. TEHNOINVEST SA si GRAMPET SA, actiunea introductiva avand ca obiect pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare incheiat cu IPCM SA si cu Societatea Comerciala Tehnoinvest SA, autentificat cu nr.2814/02.082002, precum si nulitatea absoluta partiala a contractului de vanzare-cumparare dintre SC Tehnoinvest SA si S.C. Grampet SA, repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractelor de vanzare-cumparare si obligarea societatii comerciale IPCM SA sa raspunda la notificarea nr.587/09.07.2001.
Prin sentinta civila nr. 1109/13.02.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 15070 /2003 s-a respins exceptia netimbrarii actiunii, ca neintemeiata si s-a admis exceptia prescrierii actiunii si in consecinta a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta M.M. , in contradictoriu cu paratele Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala Tehnoinvest SA si Societatea Comerciala Grampet SA,, ca prescrisa.
Pentru a pronunta aceasta hotarare , prima instanta a retinut ca, reclamanta M.M. este succesoarea defunctului ei sot, M.D. conform certificatului de mostenitor nr.42/1962 , acesta a fost proprietarul unei pravalii ce purta nr. 1, situata alaturi de blocul nr.112 din Calea Victoriei si aflata in cadrul imobilului din Bucuresti Calea Victoriei nr.114.
Reclamanta isi intemeiaza prezenta actiune pe dispozitiile Legii nr. 10/2001 , solicitand constatarea nulitatii absolute parte a contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 2814 si 2815 din 02.08.2002.
In ce priveste exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata , instanta de fond a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 51 din Legea nr. 10/2001 : "Cererile sau actiunile in justitie precum si transcrierea sau intabularea titlului de proprietate legate de aplicarea prevederilor prezentei legi si de bunurile ce fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxa de timbru.
In raport de aceste dispozitii legale, instanta a apreciat ca actiunea reclamantei, de constatare partiala a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare , fiind intemeiata pe Legea nr.10/2001 este scutita de plata taxei de timbru.
Referitor la cererea de repunere a partilor in situatia anterioara incheierii contractelor de vanzare-cumparare mentionate in petitul actiunii introductive, instanta de fond a retinut ca aceasta reprezinta efectul constatarii nulitatii absolute partiale a contractelor de vanzare-cumparare in discutie.
Instanta de fond a considerat ca termenul se constata implinit la data de 14 august 2002, iar actiunea reclamantei este introdusa la 26 noiembrie 2003 si ca atata timp cat cererea de chemare in judecata a reclamantei se intemeiaza pe dispozitiile Legii nr.10/2001, termenul de prescriptie prevazut de art. 46 din Legea nr. 10/2001 se aplica si prezentei cauze, reclamanta nu poate invoca faptul ca instrainarea imobilelor s-a realizat dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 , neputandu-se prevala de dispozitiile dreptului comun.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta M.M. , criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand anularea acesteia, retinerea cauzei spre solutionare si pe fond admiterea actiunii introductive si in consecinta, constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare in discutie ca fiind incheiate in frauda dispozitiilor legale si a dreptului sau de proprietate.
In motivarea cererii de apel, s-a invocat faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere cu solutionarea caruia a fost investita si anume nu s-a pronuntat in vreun fel asupra cererii de obligare a unitatii detinatoare de a raspunde notificarii nr.587/09.07.2001.
De asemenea s-a mai invocat si faptul ca sentinta atacata a fost pronuntata cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, intrucat instanta de fond a interpretat gresit dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr.10/2001, ceea ce a condus la admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei si la respingerea cererii de chemare in judecata , fara a se mai cerceta fondul pricinii dedusa judecatii.
Pe fondul cauzei, apelanta a solicitat instantei de recurs sa constate actiunea introductiva este intemeiata, intrucat contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate se invoca au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor Legii nr.10/2001 , sens in care apelanta invoca dispozitiile art. 46 alin.1 din acest act normativ.
Apelanta a considerat ca, in raport de dispozitiile art. 9 din Legea nr. 10/2001, intimata-parata SC IPCM SA avea obligatia legala de a emite decizia prin care sa ii restituie imobilul.
Prin decizia civila nr. 4927 A din 07.06.2004 instanta de apel , respectiv Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a Civila si Litigii de Munca, a admis apelul declarat de apelanta - reclamanta M.M. impotriva sentintei civile nr.1109 din 13.02.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr.15070/2003 in contradictoriu cu intimatele-parate Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala Tehnoinvest SA si Societatea Comerciala GRAMPET SA, a anulat sentinta civila apelata si a acordat termen la 06.09.2004, C.1, ora 9,00 pentru evocarea fondului, cu citarea partilor.
Prin decizia civila nr. 574/19.01.2006 pronuntata in dosarul nr.519/2005 de Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia Civila si de Proprietate Intelectuala ca instanta de recurs, au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de societatile intimate -parate mentionate mai sus impotriva deciziei civile pronuntate in cauza.
Ulterior cauza a fost inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII Civila si pentru cauze privind Conflictele de Munca si Asigurarile Sociale nr.8553/2/2004 , care prin decizia civila nr.11 A /15.01.2007 a admis exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VII Civila si pentru Cauze privind Conflictele de Munca si Asigurarile Sociale si a declinat in favoarea Tribunalului Bucuresti, competenta solutionarii apelului formulat de apelanta reclamanta M.M. impotriva sentintei civile nr.1109/13.02.2004, pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 15070/2003 in contradictoriu cu intimatele parate Societatea Comerciala IPCM SA, Societatea Comerciala TEHNOINVEST SA si Societatea Comerciala GRAMPET SA.
Pricina a fost inregistrata la data de 19.03.2007 pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a V -a Civila sub nr. 8553 /2/2004.
Prin incheierea de sedinta din 18.06. 2007 instanta a unit cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei si a respins ca neintemeiate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a S.C.IPCM SA si exceptia de prematuritate a cererii.
Pentru a pronunta aceasta solutie , instanta a retinut cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei ca pentru solutionarea acesteia este nevoie de administrarea si a altor probe , atat cu inscrisuri cat si administrarea altor mijloace de proba. In ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC IPCM SA instanta a retinut ca aceasta este parte in contractul de vanzare-cumparare a carui nulitate se solicita , aceasta calitate de parte contractanta fiind suficienta pentru justificarea calitatii procesuale pasive a paratei.
Cat priveste prematuritatea actiunii invocata de parati pe motiv ca dreptul reclamantei nu este nascut si actual cata vreme lipseste expertiza extrajudiciara necesara solutionarii notificarii, instanta a constatat ca dreptul reclamantei la solutionarea notificarii formulate in temeiul Legii nr.10/2001 este un drept nascut si actual, prin raportare la dispozitiile art. 26 din legea speciala si nu are legatura cu expertiza extrajudiciara pretinsa de catre parati.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri precum si proba cu expertiza tehnica judiciara imobiliara al carei raport a fost depus la dosar, filele 139-154. Au fost formulate obiectiuni la acest raport iar raspunsul la obiectiuni a fost depus la dosar la filele 180-189.
Prin decizia civila nr. 1381 /A/ 27.10.2008, Tribunalul Bucuresti Sectia a V-a Civila a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active ca fiind neintemeiata. A admis actiunea cu privire la constatarea nulitatii si repunerea partilor in situatia anterioara. S-a constatat nulitatea absoluta partiala a contractelor de vanzare-cumparare si s-a dispus repunerea in situatia anterioara. A fost disjuns capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei sa raspunda la notificarea nr.587/9.07.2001,
Pentru a se pronunta in acest mod instanta de apel a retinut, in esenta reaua credinta a paratelor , care la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr.2814 si 2815 din 02.08. 2002 aveau cunostinta de existenta notificarii formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 si nesolutionate.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti au formulat recurs in termen legal paratele SC IPCM SA si S C GRAMPET SA, criticand-o pentru nelegalitate.
Astfel, parata SC IPCM SA a sustinut urmatoarele prin motivele de recurs formulate.
In ceea ce priveste decizia nr.492/A/2004, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, recurenta sustine ca sunt incidente dispozitiile art. 304 pct. 6 Cod procedura civila, in sensul ca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, respectiv faptul ca motivul de apel constand in nepronuntarea instantei pe un capat de cerere, constituia un motiv de apel inadmisibil fata de dispozitiile procedurale civile.
Dispozitiile art. 2822 Cod procedura civila sunt de stricta interpretare si reclamanta nu poate sa solicite direct instantei de apel sanctionarea omisiunii pretinse, atata timp cat nu a formulat cererea de completare a hotararii pronuntate de prima instanta.
O alta critica vizeaza incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, in sensul ca instanta de fond a facut o corecta interpretare a dispozitiilor art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 atunci cand a respins ca prescris dreptul la actiunea in constatarea nulitatii absolute a primului contract autentic de vanzare-cumparare, ceea ce facea de necercetat controlul valabilitatii actului subsecvent de instrainare, reclamanta motivandu-si cererea de nulitate a celei de a doua vanzari,pe nulitatea actului anterior incheiat .
Actiunea reclamantei este motivata in drept exclusiv pe dispozitiile Legii nr. 10/2001, astfel incat nu se putea sustine in apel ca instanta de fond ar fi trebuit sa analizeze cererile reclamantei sub un alt temei de drept decat acela cu care insasi reclamanta a investit instanta.
In acest context, sustinerea instantei de apel in sensul ca nu este aplicabil art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 atata vreme cat reclamanta s-a intemeiat exclusiv pe acest act normativ, constituie o aplicare gresita a legii.
In ceea ce priveste decizia civila nr. 1381/27.10.2008, recurenta parata a invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, aratand urmatoarele;
In mod gresit a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, exceptie pe care instanta a unit-o cu fondul cauzei, intrucat cu inscrisurile depuse reclamanta nu face dovada identitatii intre spatiul actual si cel ce rezulta ca a fost achizitionat in anul 1949, de catre autorul ei.
Expertiza tehnica efectuata in cauza nu constituie dovada faptului ca reclamanta este titulara vreunui potential drept de proprietate asupra spatiului ce a format parte din obiectul vanzarilor.
Se mai sustine ca decizia de constatare a nulitatii absolute partiale a contractelor de vanzare-cumparare este data cu aplicarea gresita a legii , intrucat respectivele contracte au fost incheiate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare la momentul incheierii acestora, inclusiv cu respectarea dispozitiilor Legii nr.10/2001, sustinerile reclamantei fiind neintemeiate si in ceea ce priveste invocarea art. 45 alin.1 din Legea nr. 10/2001.
Hotararea judecatoreasca invocata de catre reclamanta este inopozabila paratei recurente intrucat aceasta nu a fost parte in cauza.
Se sustine ca solutionarea pe fond a actiunii este dependenta de constatarea modalitatii in care imobilul a trecut in proprietatea statului, cu sau fara titlu, si sub acest aspect, de stabilirea situatiei juridice a proprietatii .
Se precizeaza ca instrainarea imobilului care ar cuprinde si spatiul la care se refera reclamanta, de catre S.C.IPCM SA catre SC TEHNOINVEST SA s-a facut in cadrul procesului de privatizare al SC IPCM SA, fiind urmarea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabila de vanzare pentru acelasi imobil, incheiat in forma autentica in baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor S.C. IPCM SA data in baza mandatului special emis de APAPS in acest scop, respectiv in baza Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor, S.C.TEHNOINVEST SA, aceste argumente inlaturand fara putinta de tagada sustinerile nefondate ale reclamantei din motivele de apel relative la instrainarea imobilului de catre recurenta.
Incheierea contractului de leasing si a vanzarii subsecvente a avut loc ca urmare a punerii in executare a hotararilor AGA ale societatilor implicate , hotarari care nu au fost atacate in justitie, de tertii interesati ( cum se poate considera si reclamanta) , astfel incat efectele acestor hotarari, respectiv incheierea contractelor de vanzare-cumparare nu mai pot fi inlaturate prin promovarea unei actiuni vizand constatarea nulitatii instrainarilor.
Cele doua contracte de vanzare-cumparare a caror nulitate partiala este invocata de reclamanta , sunt autentificate de catre un notar public si prin urmare conform Legii nr.36/1995, precum si art. 1173-1174 Cod civil, fac dovada deplina (pana la inscrierea in fals) atat intre parti cat si fata de terti cu privire la dispozitiile si conventiile ce constata.
Parata SC GRAMPET SA a solicitat prin recursul formulat, in principal, casarea hotararii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, iar in subsidiar modificarea in parte a hotararii recurate in sensul respingerii apelului sau casarea hotararii judecatoresti cu consecinta rejudecarii in fond a apelului formulat de Minculescu Manda si a respingerii ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata privind constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare-cumparare .
Astfel, se sustine ca instanta de apel a respins in mod nelegal exceptiile invocate.
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei extinctive, fata de prevederile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, ultima zi in care s-ar mai fi putut formula o actiune in anulare avand ca obiect contractele de vanzare-cumparare nr.2814/02.08.2002 si nr.2815/02.08.2002, era 14.08.2002.
Actiunea a fost formulata la data de 26.11.2003, cu depasirea termenului de prescriptie special, prevazut de lege.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, in mod gresit se sustine de catre recurenta, instanta a considerat valabile concluziile raportului de expertiza, desi acestea nu erau conforme cu realitatea.
De asemenea se arata ca si exceptia lipsei de interes a fost solutionata in mod gresit de catre instanta de judecata, intrucat , conform art. 29 din Legea nr.10/2001, reclamanta este indreptatita exclusiv la despagubiri si ca atare nu justifica un interes legitim in promovarea actiunii introductive.
Notificarea trebuia, deci introdusa la aceasta autoritate, care este cea obligata sa raspunda si sa stabileasca, daca este cazul, masurile reparatorii.
O alta critica vizeaza faptul ca in cauza, instanta nu a retinut, in mod gresit, ca termenul de solutionare a notificarii nu a expirat, termenul de 60 de zile fiind calificat constant in doctrina ca fiind termen de recomandare.
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, in raport de criticile formulate cat si de dispozitiile legale incidente in materie, Curtea a retinut ca recursurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente :
In ceea ce priveste criticile formulate impotriva deciziei civile nt.492/A/7.06.2004, Curtea retine ca hotararea judecatoreasca pronuntata in cauza este legala, nefiind afectata de motivele de modificare prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 6 si 9 Cod procedura civila.
Nu se poate sustine ca instanta de apel a acordat mai mult decat s-a cerut, intrucat a retinut ca instanta de fond nu s-a pronuntat pe un capat de cerere cu care a fost investita si prin respingerea actiunii in integralitatea sa s-a pricinuit partii o vatamare care, conform art. 105 alin. 2 Cod procedura civila, nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii atacate. De asemenea, s-a retinut, in mod corect, ca instanta de fond a solutionat cauza gresit , pe calea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune,impunandu-se ca urmare anularea sentintei civile in baza dispozitiilor art. 297 Cod procedura civila, in forma in vigoare la data pronuntarii deciziei civile.
Motivul de modificare prevazut de art.304 pct. 6 Cod procedura civila, are in vedere ipoteza in care instanta de judecata s-a pronuntat asupra unor cereri cu care nu a fost investita sau fiind investita in mod nelegal, a acordat mai mult decat partile au solicitat.
In cauza, imprejurarea ca au fost adoptate dispozitiile art. 2812 alin.1 Cod procedura civila, referitoare la completarea hotararii nu au relevanta, intrucat motivul pentru care instanta de apel a anulat hotararea judecatoreasca a fost pe de o parte, ca instanta nu s-a pronuntat pe un capat de cerere, iar pe de alta parte, ca a solutionat in mod gresit cauza pe cale de exceptie, fara a intra in cercetarea fondului dreptului dedus judecatii.
Dispozitiile art. 2812 alin.1 Cod procedura civila, instituie doar o facultate, un drept pus la dispozitia partilor, insa, nu au caracter imperativ , acest aspect rezultand din modul de redactare a textului de lege.
In ceea ce priveste aplicarea gresita a legii de catre instanta de apel in solutionarea exceptiei prescriptiei dreptului la actiune, Curtea retine urmatoarele:
Contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate absoluta a fost invocata de catre reclamanta, au fost incheiate la data de 2.08.2002, fiind intabulate.
Termenul special de un an prevazut de dispozitiile art. 45 alin. 5 Cod procedura civila, prelungit ulterior cu 6 luni, a fost instituit de la data intrarii in vigoare a legii, fiind evident, asa cum in mod corect a retinut si instanta de apel, ca fata de data de 14.08.2002, data la care a expirat termenul de un an , aceasta dispozitie speciala nu se poate aplica decat actelor juridice de instrainare incheiate inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.
In ceea ce priveste criticile formulate de recurente, cu privire la decizia civila nr. 1381/27.10.2008, prin care Tribunalul Bucuresti a evocat fondul, Curtea retine :
Instanta de apel a solutionat in mod corect exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei , intemeindu-si solutia pronuntata pe concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza si constatand identitatea intre imobilul stapanit de autorul reclamantei si cel care face obiectul contractelor de vanzare-cumparare a caror nulitate se solicita.
Astfel, expertul a concluzionat ca exista identitate intre cele doua imobile, facand referiri exacte la actele de proprietate vechi, prezentate de reclamanta cu trimitere la configuratia actuala a imobilului.
Neconcordantele constatate de expert sunt minore si nu prezinta relevanta in ceea ce priveste identificarea imobilului, fiind inerente fata de vechimea mentiunilor existente in actele de proprietate ale autorului reclamantei, ce au fost intocmite in anul 1949.
De asemenea nu se pot retine sustinerile formulate de catre recurentele parate in sensul ca reclamanta nu justifica un interes in promovarea actiunii fata de dispozitiile art. 29 din Legea nr. 10/2001,
Imprejurarea ca reclamanta a formulat o notificare prin care a solicitat restituirea in natura a imobilului coroborata cu sentinta civila nr. 10022/6.10.1993, a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, irevocabila, prin care s-a constatat ca reclamanta este proprietarul Imobilului, sunt suficiente pentru a concluziona ca reclamanta justifica un interes legitim, nascut si actual, precum si personal si direct, in exercitarea prezentei actiuni civile.
Curtea mai retine in ceea ce priveste exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a S.C.IPCM si S.C. TEHNOINVEST ca referirea recurentelor la dispozitiile art.27 alin. (2) din Legea nr.10/2001, nu are legatura cu solutionarea celor doua exceptii, cele doua parate fiind parti in contractele de vanzare-cumparare a caror nulitate se solicita, au calitate procesuala pasiva in actiunea dedusa judecatii.
Consideratiile formulate de recurenta-parata S C Grampet SA cu privire la termenul de solutionare a notificarii, nu sunt fondate si, mai mult, nu pot fi retinute, cata vreme capatul de cerere vizand obligarea paratei SC IPCM SA sa raspunda la notificare, a fost disjuns si, ca atare, instanta nu a cercetat fondul dreptului dedus judecatii.
Pe fond, Curtea constata legalitatea modului de solutionare a pricinii in sensul constatarii nulitatii absolute a celor doua contracte de vanzare-cumparare.
Astfel, in mod corect, instanta de apel si-a argumentat solutia pe efectele sentintei civile nr.10022/6.10.1993, ce beneficiaza de puterea de lucru judecat in ceea ce priveste constatarea calitatii de proprietar asupra imobilului a reclamantei.
Termenul de prescriptie prevazut de dispozitiile art.405 Cod procedura civila, de care fac vorbire recurentele se poate considera implinit in ceea ce priveste petitul actiunii vizand revendicarea imobiliara si nu in ceea ce priveste actiunea in constatare promovata, care nu este susceptibila de executare silita.
Ca urmare, reclamanta beneficiaza de o hotarare judecatoreasca irevocabila, prin care s-a constatat calitatea sa de proprietar asupra imobilului in litigiu, imobil ce a fost preluat fara titlu valabil.
In mod corect, instanta de apel a constatat reaua -credinta a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, in conditiile in care parata S.C. IPCM SA era notificata cu o cerere de restituire in natura inca din anul 2001, fiind evident ca toate partile contractelor de vanzare-cumparare aveau cunostinta despre regimul juridic al bunului imobil, acest aspect fiind mentionat in mod expres in cuprinsul contractelor de vanzare-cumparare respectivele contracte fiind incheiate cu frauda la lege, nefiind fondate pe o cauza licita.
Asadar, in cauza sunt incidente dispozitiile art. 45 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, fiind facuta pe deplin dovada in cauza a relei credinte a paratelor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare, acestea fiind de coniventa frauduloasa , actele juridice fiind incheiate la aceeasi data.
Imprejurarea ca la data incheierii contractelor de vanzare-cumparare nu era notat nici un litigiu in Cartea Funciara, in conditiile in care S.C. IPCM SA era notificata si s-a precizat acest lucru in mod expres in cuprinsul contractelor, nu poate conduce la concluzia ca paratele au fost de buna credinta la incheierea contractelor de vanzare-cumparare.
Indiferent cum S.C.IPCM SA a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului, transferul a operat de la un neproprietar, imobilul fiind preluat fara titlu valabil de catre Statul Roman, acest aspect fiind constatat cu putere de lucru judecat prin sentinta civila nr. 10022 a Judecatoriei Sectorului 1, irevocabila.
Imprejurarea ca paratele recurente nu au fost parti in litigiul ce a fost finalizat prin aceasta hotarare judecatoreasca nu are relevanta asupra aprecierii dreptului de proprietate al reclamantei, precum si asupra modului de preluare a bunului imobil de catre stat.
Conform dispozitiilor art. 17 Cod procedura civila- cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala.
Aceste dispozitii legale nu sunt incidente in cauza, capatul de cerere vizand obligatia de a face neavand caracterul unei cereri accesorii sau incidentale, asa incat instanta de apel a procedat in mod corect dispunand disjungerea acestui capat de cerere.
Fata de aceste considerente, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, recursurile formulate In cauza urmeaza a fi respinse , ca fiind nefondate.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Vanzari-Cumparari
Nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare a unui imobil. - Decizie nr. 161 din data de 17.02.2012Constatarea nulitatii absolute a actului aditional la contractul de vanzare-cumparare si restabilirea situatiei anterioare - Decizie nr. 973 din data de 03.12.2010
Despagubiri solicitate ca urmare a constatarii nulitatii unui contract de vanzare-cumparare avand ca obiect imobil - Decizie nr. 516 din data de 13.12.2010
Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare incheiat cu scop ilicit - Decizie nr. 377 din data de 18.10.2010
Obligatie de a face - Sentinta civila nr. 207 din data de 12.03.2009
Restituire arvuna. Conditii. - Decizie nr. 234/R din data de 24.09.2008
Contencios Fiscal. Aplicarea in timp a legii contenciosului administrativ - Decizie nr. 131/R din data de 23.05.2006
Raspunderea pentru evictiune; calitate procesuala pasiva. - Decizie nr. 4/Ap din data de 20.01.2009
Conditiile admiterii in principiu a cererii de interventie principala. - Hotarare nr. 108 din data de 04.04.2015
Opozitia la vanzare. Termen de formulare. Comunicarea notificarii. - Decizie nr. 457 din data de 19.05.2010
Obligatia de „a face” - Sentinta civila nr. 1752 din data de 22.06.2010
Contencios administrativ-fiscal. Operatiuni de vanzare de bunuri imobile cu caracter repetat efectuate de o persoana fizica. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Calitate de persoana impozabila. - Decizie nr. 498 din data de 25.03.2011
Societate comerciala. Antecontract de vanzare – cumparare de bunuri imobile concretizat in factura. Lipsa drepturilor privind sustinerea uneia dintre parti, precum ca nu s-a indeplinit conditia suspensiva pentru incheierea actului in forma autentica. - Decizie nr. 90 din data de 11.11.2008
CONTRACT DE VANZARE CUMPARARE. LIPSA PRET. PRET NESERIOS. LIPSA HOTARARII ADUNARII GENERALE A ASOCIATILOR. CONSECINTE. - Decizie nr. 48 din data de 27.06.2008
ANTECONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE TEREN. INTERPRETAREA CONTRACTULUI. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI VANZATORULUI. ACTIUNEA IN PERFECTARE A VANZATORULUI. OBLIGATIA INSTANTEI. - Decizie nr. 46 din data de 27.06.2008
Emitere instrumente de plata fara acoperire - Sentinta penala nr. 13 din data de 15.01.2010
Civil-Actiune in constatare. - Sentinta civila nr. 1004 din data de 19.01.2012
Incheiere contract de vanzare-cumparare cu primaria, a unei locuinte inchiriat. - Sentinta civila nr. 8010 din data de 30.05.2011
Anulare contract pentru lipsa de discernamant a vanzatorului - Sentinta civila nr. 10047 din data de 04.11.2008
Conditii necesare pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Sentinta civila nr. 21383 din data de 01.11.2013