Plangere contraventionala. Nulitate relativa. Necesitatea dovedirii vatamarii pricinuite

Plangere contraventionala. Nulitate relativa. Necesitatea dovedirii vatamarii pricinuite.

In raport de caracterul imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului verbal incheiat de agentul constatator al contraventiei se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca un asemenea act, inclusiv cele referitoare la consemnarea distincta a obiectiunilor contravenientului, la continutul lui, nulitatea procesului verbal  de constatare a contraventiei nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit paratei o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. com., de cont. adm. si fiscal, dec. nr. 6/2008, nepublicata)

         Prin sentinta civila nr. 1163/2007 pronuntata de Judecatoria Bistrita s-a admis plangerea formulata de petenta SC A. I. SRL si s-a constatat nulitatea procesului verbal de contraventie seria A/2006 nr. 0030377 incheiat la data de 7 februarie 2007 de catre D.G.F.P. Bistrita-Nasaud.
Impotriva acestei sentinte civile a declarat recurs petentul M. G. in calitate de imputernicit cu procura al administratorului SC A. I. SRL si DGFP Bistrita-Nasaud.
Recursul este fondat.
Constatarea nulitatii procesului verbal de contraventie pentru ca la rubrica "alte mentiuni" agentul constatator a scris "nu este cazul", incalcandu-se dispozitiile art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001 este gresita.
Prin decizia nr. XXII din 19 martie 2007 publicata in M.Of. nr. 833/2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general a statuat ca situatiile in care nerespectarea anumitor cerinte atrage intotdeauna nulitatea actului intocmit de agentul constatator al contraventiei sunt strict determinate prin reglementarea data, in cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
In raport de acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului verbal incheiat de agentul constatator al contraventiei se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca un asemenea act, inclusiv cele referitoare la consemnarea distincta a obiectiunilor contravenientului, la continutul lui, nulitatea procesului verbal de constatare a contraventiei nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit paratei o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului.
De aceea, se arata in decizia citata, nerespectarea de catre agentul constatator a cerintelor de a aduce la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului si de a consemna distinct acele obiectiuni astfel cum acestea sunt inscrise in art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, atrage doar nulitatea relativa a procesului verbal de constatare a contraventiei.
Prin prisma dispozitiilor acestei decizii, obligatorii pentru toate instantele in temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedura civila, urmeaza a se constata ca motivul de nulitate absoluta retinut de instanta de fond in temeiul caruia a constatat nulitatea procesului-verbal, precum si celelalte neregularitati ale procesului verbal retinute si care privesc locul efectuarii controlului, sediul social al societatii si codul de identificare fiscala, domiciliul si codul numeric personal al contravenientului, ocupatia si locul de munca al acestuia, nu pot constitui temeiuri de anulabilitate a procesului verbal, decat in masura in care s-ar fi pricinuit contravenientului o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea actului, vatamare ce nu rezulta din actele si lucrarile dosarului.
Pentru aceste considerente, tribunalul apreciaza procesul verbal de contraventie atacat ca indeplinind cerintele legale prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii.
      Sub aspectul continutului contraventiei retinute in sarcina administratorului societatii, cea prevazuta de art. 41 pct. 2 lit. e din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, comisa prin nedepunerea raportarilor contabile la 30.06.2006 urmeaza a se constata din actele si lucrarile dosarului ca aceasta este reala si persoana sanctionata se face vinovata de comiterea ei.
      In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, respectiv amenda de 1.500 lei, tribunalul o apreciaza ca fiind excesiva in conditiile in care retine ca administratorul societatii este plecat in strainatate, iar persoana desemnata cu tinerea evidentei contabile a avut o serie de probleme de sanatate, astfel ca se va admite plangerea formulata impotriva procesului verbal de contraventie in sensul inlocuirii sanctiunii amenzii aplicate de 1.500 lei cu sanctiunea "avertisment" apreciata ca suficienta pentru evitarea savarsirii unor asemenea contraventii in viitor, mentinand celelalte constatari ale procesului verbal (judecator Parauan Ioan)