Ori de cate ori instanta da o calificare juridica exacta actiunii ea are obligatia de a pune in prealabil in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, aspect nesocotit de instanta de fond. Aceasta tocmai pentru ca partile sa nu fie surprinse ...

Procedura civila
Decizie civila

      Ori de cate ori instanta da o calificare juridica exacta actiunii ea are obligatia de a pune in prealabil in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, aspect nesocotit de instanta de fond. Aceasta tocmai pentru ca partile sa nu fie surprinse si sa-si poata face o aparare corespunzatoare.
 
(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 135/R/12 mai 2010)

    Prin sentinta civila nr. 797/2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita la data de 11 februarie 2010 s-au respins exceptiile prescriptiei si inadmisibilitatii actiunii formulate de CJ Bistrita-Nasaud; s-a admis actiunea precizata formulata de petenta FCE din Romania in contradictoriu cu intimatii IP Judetului Bistrita-Nasaud, CJ Bistrita-Nasaud, Municipiul Bistrita prin primar, L F, M I A, P R si in consecinta: s-a dispus anularea deciziei nr. 225/8.10.1981 privind trecerea in proprietatea statului a terenului aferent constructiilor instrainate numitilor P D si A si a deciziei de trecere in proprietatea statului a terenului aferent constructiilor instrainate numitilor MI si MM; anularea in parte a deciziei nr. 9/24.04.1992 a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud pozitia 18 MI si MM, reducand suprafata atribuita in proprietate de la 339 la 100 mp; anularea in parte a deciziei nr. 30/31.01.1992 la pozitia 10 PD si PA reducand suprafata atribuita in proprietate de la 369 la 100 mp; s-a dispus rectificarea inscrierii in cartea funciara nr. CF 5124 Bistrita prin reducerea suprafetei atribuite in proprietate numitilor MI si MM de la 339 la 100 mp, a celei atribuite numitilor PD si A de la 369 la 100 mp, cu revenirea la vechea situatie de carte funciara.
      Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au declarat recurs paratii FF, MIA, PR, Municipiul Bistrita, prin primar.
      Analizand hotararea atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu, conform art. 3041 C.proc.civ., tribunalul constata ca prima instanta a pronuntat o hotarare nelegala, incalcand principiul disponibilitatii partilor in procesul civil si nesocotind astfel dreptul lor la aparare, pentru considerentele care urmeaza a fi relevate.
      Asa cum rezulta din cuprinsul actiunii introductive, instanta de fond a fost sesizata cu o actiune in nulitate intemeiata pe dispozitiile legilor fondului funciar. In fapt, s-a solicitat anularea partiala a deciziilor de atribuire a terenului preluat de la reclamanta, in sensul reducerii suprafetei atribuite la 100 m.p. in favoarea proprietarilor constructiilor.
      Ulterior, la data de 26 mai 2008 reclamanta modifica obiectul initial solicitand constatarea nulitatii absolute a deciziilor de atribuire a terenului ce excede suprafetei de 100 m.p.
      La data de 17.12.2008 actiunea precizata este completata, solicitandu-se si constatarea nulitatii absolute a deciziilor administrative in baza carora terenul a trecut din proprietatea reclamantei in proprietatea statului.
      Pretentiile finale ale reclamantei, sunt relevate in cuprinsul actului intitulat "precizare de actiune" depus la dosar la data de 23 aprilie 2009.
      Raportat la pretentiile formulate, la temeiul de drept invocat, in mod corect actiunea a fost calificata ca fiind o actiune in nulitate intemeiata pe prevederile legilor fondului funciar.
      Din cuprinsul tuturor incheierilor de sedinta rezulta ca instanta a pastrat calificarea initiala a actiunii aceea de "fond funciar", acest obiect figurand inclusiv in practicaua hotararii atacate.
      Cu toate acestea, fara a pune in discutia partilor eventuala calificare a actiunii ca fiind una in revendicare, instanta a retinut in considerentele hotararii faptul ca reclamanta a inteles sa investeasca instanta cu o actiune in revendicare de drept comun.
      Procedeul instantei de a schimba obiectul actiunii, fara a pune acest aspect in discutia contradictorie a partilor, incalca flagrant principiul contradictorialitatii, al disponibilitatii partilor in procesul civil si aduce atingere dreptului la aparare al partilor si la un proces echitabil.
       Ori de cate ori instanta da o calificare juridica exacta actiunii ea are obligatia de a pune in prealabil in discutia partilor temeiurile de fapt si de drept, aspect nesocotit de instanta de fond. Aceasta tocmai pentru ca partile sa nu fie surprinse si sa-si poata face o aparare corespunzatoare.
      Procesul echitabil presupune respectarea si aplicarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare, iar judecatorul are conform art. 129 C.proc.civ. indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii care guverneaza procesul civil.
      Respectarea de catre judecatori a obligatiei de a hotari numai asupra obiectul cererii deduse judecatii constituie garantia aplicarii principiului disponibilitatii.
      In situatia in care obiectul este determinat, instanta va judeca in limitele stabilite de reclamant.
      In cazul in care formularile reclamantului sunt neclare, confuze, de natura sa impiedice determinarea cu exactitate a obiectului si temeiului juridic al cererii, instanta este obligata sa solicite lamuriri si explicatii, respectand regula dezbaterii contradictorii, in scopul de a determina obiectul cererii si temeiul sau juridic, aspecte care permit exercitarea controlului judiciar.
      Pentru asigurarea contradictorialitatii in procesul civil, instanta are obligatia de a pune in discutia partilor toate aspectele de fapt si de drept pe baza carora va solutiona litigiul. Incalcarea acestui principiu, care asigura implicit si respectarea dreptului la aparare, atrage nulitatea hotararii pronuntate.
      Faptul ca prin raspunsul la intampinare depus de reclamanta la termenul de judecata din data de 10 decembrie 2009 reclamanta se apara invocand caracterul imprescriptibil al actiunii in revendicare imobiliara nu este de natura sa determine instanta sa califice obiectul actiunii ca fiind in revendicare.
      Atata timp cat reclamanta nu a solicitat prin actiunea introductiva sau prin modificarile si completarile ulterioare de actiune revendicarea bunului, neinvocand calitatea sa de proprietar al terenului, o simpla aparare intemeiata pe o actiune de care in fapt nu a uzat reclamanta nu poate determina instanta sa concluzioneze ca vointa reclamantei a fost alta decat cea exprimata, mai ales in conditiile in care aceasta a beneficiat de aparare calificata.
      In conditiile in care instanta de fond era sesizata cu o actiune in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul comun, se punea problema stabilirii valorii litigiului pentru determinarea competentei materiale, a naturii caii de atac, aspecte neanalizate de instanta de fond.
      Din cuprinsul intregii actiuni a reclamantei rezulta fara indoiala ca acesta a investit instanta cu o actiune in nulitate, intemeiata pe dispozitiile legilor fondului funciar.
      Or, pana la proba contrara, vointa exprimata se prezuma a fi vointa reala.
      Este de netagaduit rolul activ pe care trebuie sa il aiba instanta in justa solutionare a unei cauze, insa este de subliniat ca un asemenea rol este diminuat in conditiile in care partea beneficiaza de asistenta calificata.
      Pe de alta parte, ajutorul acordat de instanta partilor in ocrotirea intereselor lor legitime nu poate transforma instanta intr-un aparator al partilor.
      Oricum, chiar daca instanta de fond ar fi ajuns la concluzia ca vointa reclamantei ar fi fost aceea de a promova o actiune in revendicare, ca temeiul juridic al actiunii este altul, exista obligatia punerii acestor aspecte de fapt si de drept in dezbaterea contradictorie a partilor.
      Avand in vedere faptul ca prin schimbarea obiectului actiunii instanta de fond a incalcat principii esentiale ale procesului civil (contradictorialitatea, disponibilitatea, dreptul la aparare), nepronuntandu-se asupra obiectului cu care a fost sesizata, tribunalul in baza art. 312 C.proc.civ. va admite recursul declarat, va casa in tot hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare Judecatoriei Bistrita.
      Cu ocazia rejudecarii instanta va pune in dezbaterea contradictorie a partilor, obiectul concret al actiunii, va stabili obiectul tinand seama de cuprinsul actiunii introductive, modificatoare si completatoare, de apararile formulate de fiecare dintre parti in fata instantei de fond.
      Se vor analiza exceptiile invocate (a prescriptiei dreptului material la actiune, invocata la fondul cauzei, a lipsei de interes si a lipsei calitatii procesuale active, invocate in recurs), urmand ca in functie de modul de solutionare a acestora prima instanta sa examineze sau nu fondul cauzei tinand seama de argumentele tuturor partilor prezentate la fond si in calea de atac.