Fond penal. Masuri preventive Prelungirea duratei masurii arestarii preventive. Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de art.155 alin.1 c.p.p.

Fond penal. Masuri preventive
Prelungirea duratei masurii arestarii preventive. Verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de art.155 alin.1 c.p.p.

Art.155 Cod procedura penala
Art.168 ind.1 Cod procedura penala
Art.143 si art.148 Cod procedura penala

INCHEIERE PENALA NR.42/22.05.2012

      
      Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
      La data de 21.05.2012 a fost inregistrata la Tribunalul Calarasi sub nr.1428/116/2012, propunerea formulata de Parchetul de pe langa ICCJ - Biroul Teritorial Calarasi al DIICOT in dosarul 30D/P/2009, de prelungire cu 30 de zile a duratei masurii arestarii preventive a inculpatilor DN, DVM, CC, NVC, SD, DI, mai precis de la 26.05.2012 la 24.06.2012.
      Motivandu-si propunerea, DIICOT- Biroul Teritorial Calarasi arata ca fata de inculpatii DN, DVM, CC, NVC, SD, DI s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutia din 05.12.2011, 07.11.2011, 13.12.2011 si 14.12.2011 in dosarul 30D/P/2009, dupa cum urmeaza:
      -fata de DN s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunilor de initiere si constituire de grup infractional organizat, proxenetism, spalare de bani, trafic de minor si trafic de persoane, prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a si b pct.9,12,4 din Lg.39/2003, art.329 al.1 si 2 c.p, cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.23 al.1 lit.c din lg.656/2002, art.12 al.1 si 2 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.13 al.1, 2 si 3 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., toate cu aplic.art.33 lit.a c.p.;
      -  fata de DVM, pentru savarsirea infractiunilor de initiere si constituire de grup infractional organizat, proxenetism, spalare de bani, trafic de minor si trafic de persoane, prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a si b pct.9,12,4 din Lg.39/2003, art.329 al.1 si 2 c.p, cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.23 al.1 lit.c din lg.656/2002, art.12 al.1 si 2 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.13 al.1, 2 si 3 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., toate cu aplic.art.33 lit.a c.p;.
      - fata de DI, pentru comiterea infractiunii de constituire de grup infractional organizat, trafic de persoane, trafic de minori,prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref. La art.2 lit.a si b pct.9,12 din Lg.39/2003, art.12 al.1 si 2 lit.a din lg.678/2001 si art.13 al.2 din Lg.678/2001 cu aplic.art.33 lit.a c.p.;
      - fata de CC, pentru comiterea infractiunilor de constituire de grup infractional organizat proxenetism, trafic de minor si trafic de persoane, prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a si b pct.9,12,4 din Lg.39/2003, art.329 al.1 si 2 c.p, cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.12 al.1 si 2 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.13 al.1, 2 si 3 din lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., toate cu aplic.art.33 lit.a c.p.;
      - fata de NVI - pentru comiterea infractiunilor de constituire de grup infractional organizat, proxenetism, trafic de minori, prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a,b, pct.9, 12 din lg.39/2003, art.329 al.1 si 2 c.p. cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.13 din lg.678/2001 cu aplic.art.33 lit.a c.p.;
      - fata de SD - pentru comiterea infractiunilor de constituire de grup infractional organizat, proxenetism, trafic de minori si spalare de bani, prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a si b pct.9,12,14 din Lg.39/2003, art.329 al.1 si 2 c.p. cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.13 al.1 din Lg.678/2001 cu aplic.art.41 al.2 c.p., art.23 al.1 lit.c din Lg.656/2002, cu aplic.art.33 lit.a c.p.(prin aceleasi acte dispunandu-se inceperea urmaririi penale pentru aceleasi infractiuni pentru alte 9 persoane, CF, FNC,NT, CS, PIE, FV, PF  si NAN).
      In referat se mai precizeaza ca in cauza s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de alte 8 persoane si anume CF, FNC, NT, CS, PIE, FV, PF si NAN pentru infractiunile de constituire a unui grup infractional organizat prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref la art.2 lit.a si b pct.9 si12 din Lg.39/2003, proxenetism prev. de art.329 al.1 si 2 c.p, cu aplic.art.41 al.2 c.p., si pentru inculpatii CFN si NAN si infractiunea de trafic de persoane si trafic de minori prev. de art.12 si de art.13 al.1 din Lg.678/2001.
      Se sustine in referat ca, incepand cu anul 2008, inculpatii DN si DV au initiat si constituit un grup infractional organizat care a actionat, pana la sfarsitul anului 2011, in mod coordonat in scopul comiterii de infractiuni de trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism si spalare de bani.
      Se arata in referat ca acest grup era structurat pornind de la relatiile ierarhice si personale, pe trei niveluri, fiecare cu rolul si atributii  prestabilite pentru membrii sai, dupa cum urmeaza:
      Palierul I a fost format din inculpatii DN si DV, acestia avand rolul de conducatori ai grupului, factori de decizie in ceea ce priveste savarsirea faptelor ilicit penale in tara si in strainatate.
      Se arata ca aceeasi inculpati coordoneaza activitatea membrilor grupului dar si creeaza reguli pentru tinerele care se prostituau in folosul grupului si evident, reguli de distribuire a acestor bani.
      Procurorul stabileste componenta palierului al II-lea compusa din inculpatii SD, CC, CF, DI, NVI, PF, NAN si FC sustinand ca membrii nominalizati se ocupau cu recrutarea tinerelor fete (majore si minore9 de transportarea  lor in interiorul sau exteriorul tarii, de cazarea acestora dar si de exercitarea  controlului prin amenintari, santaj sau agresiuni, de colectarea banilor obtinuti prin exploatarea sexuala (remisi ulterior conducatorilor gruparii).
      In sfarsit se arata ca si cel de al III-lea palier este compus din persoane care sprijina gruparea prin activitati desfasurare in special in Grecia, ei ocupandu-se de transportul, primirea si cazarea victimelor dar si de plasarea acestora in bordeluri ("magazine") in care tinerele se prostituau ilegal.
      Se mai arata ca si membrii celui de al treilea esalon se subordoneaza conducatorilor grupului, carora raporteaza "deficientele" in munca fetelor "protectia" asigurata tinerelor fiind  recompensata ca o cota (2,5 Euro) pentru fiecare client al acestora.
      In referat de precizeaza ca la data de 28.12.2011, prin ordonantele emise in dosarul 30D/P/2009 al DIICOT - Biroul Teritorial Calarasi a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatii DN, DVM, CC, NVI, SD, DI, CF, NT, FNC, PIE pentru savarsirea infractiunii de constituire de grup infractional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, spalare de bani si proxenetism prev. de art.7 al.1 din Lg.39/2003 cu ref. la art.2 lit.a si b pct.9, 12 si 14 din Lg.39/2003; art.12 al.1 si 2 lit.a din Lg.678/2001; art.13 al.1 si 2 din Lg.678/2001, art.12 al.1 si 2 lit.a din Lg.678/2001; art.23 al.1 lit.c din Lg.656/2002; art.329 al.1 si 2 C.p. si art.41 al.2 C.p., toate cu aplicarea art.33 lit.a C.p.
      Se enumera actele efectuate in timpul urmaririi penale si se arata ca s-au extins cercetarile asupra altor sapte persoane apropiate de membrii retelei, fata de acestia dispunandu-se inceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de favorizare a infractorului, proxenetism si complicitate la proxenetism.
      Se sustine ca se mentin temeiurile avute in vedere la luarea masurii preventive si ca privarea de libertate cu titlu provizoriu se impune a fi dispusa pentru a asigura buna desfasurare a urmaririi penale, in cadrul caruia urmeaza a mai fi administrate urmatoarele probe:
      -traducerea actelor incheiate urmare unei comisii rogatorie solicitata autoritatilor judiciare din Grecia;
      -audierea partilor vatamate sau a partilor civile dupa caz;
      -identificarea si audierea numitei "C", o victima minora despre care exista indicii temeinice ca a fost exploatata in tara in perioada de referinta de liderii gruparii, inculpatii DN si DVM, a fost cazata in apartamentul acestora impreuna cu DAF, reusind la un moment dat sa-si asigure scaparea prin fuga;
      -intocmirea procesului verbal final de verificare a  transferurilor financiare realizate prin sistemul Money Gram si Wester Union;
      -audieri de martori;
      -extinderea cercetarilor cu privire la alti faptuitori despre care exista indicii ca au aderat sau sprijinit gruparea infractionala prin furnizarea de date sau informatii cu privire la activitatile desfasurate de organele statului sau care le-au inlesnit acestora activitatile de traficare si proxenetism;
      - efectuarea de cercetari pentru a stabili daca permisul de conducere auto al inculpatului DN este contrafacut, functie de rezultat urmand a se dispune extinderea cercetarilor;
      - primirea de la unitatile bancare a relatiilor pentru a se stabili in acest mod intreaga suma de bani care a intrat in mod ilicit in patrimoniul gruparii;
      - primirea de la sectiile de politie a relatiilor solicitate in legatura cu demersurile ce au fost efectuate in fiecare caz de disparitie a victimelor;
      - identificarea tuturor tinerelor femei ce au fost traficate de grupare si stabilirea perioadei in care au fost efectuate aceste activitati ilicit penale, existand indicii ca o parte din femei au fost recrutate anterior anului 2008;
      - administrarea tuturor probatoriilor care se impun pentru aflarea adevarului judiciar si pentru justa solutionare a acestei cauze penale complexe.
      Referatul reia motivele expuse in precedentele cereri de prelungire a duratei arestarii preventive a inculpatilor, facandu-se trimiteri la Jurisprudenta CEDO in ceea ce priveste definirea si aprecierea motivelor care justifica prelungirea duratei preventive.
      In fata instantei pentru inculpatul NVI s-a solicitat si administrat proba cu acte depunand apararea un raspuns adresat de comandatul Politiei mun.Calarasi numitei ND (sora inculpatului) nr.20036/KA/15.05.2012 cu privire la situatia unei sesizari penale privind pe minora (devenita majora in prezent) MIA.
      Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala 30D/P/2009, in limitele reglementand institutia prelungirii arestarii preventive a inculpatilor in timpul urmaririi penale, cuprinsa in art.155 C.p.p., tribunalul retine urmatoarele:
      Incepand cu anul 2009 au fost inregistrate la organele de politie si DIICOT  plangeri penale formulate in marea lor majoritate de parintii unor minore) care au parasit domiciliul in compania a mai multor persoane din familie sau anturajul sotilor DN si DVM, fiind ulterior expediate in Grecia sau Italia pentru a se prostitua in folosul persoanelor amintite anterior.
      La dosarul 30D/P/2009 al DIICOT - Biroul Teritorial Calarasi au fost conexate ale 4 dosare inregistrate in perioada 2009 (prin rezolutia din 23.06.2009), apoi alte 3 dosare din perioada 2010-2011 (prin Ordonanta din 19.12.2011).
      Fata de inculpatii DN, DVM, CC, NVI, SD si DI s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutiile din 5,7,13 si 14 decembrie 2011 pentru fiecare dintre acestia fiind pusa in miscare urmarirea penala prin Ordonanta din 28.12.2011.
      La aceeasi data (28.12.2011) inculpatii DN, DVM, CC, NVI, SD si DI au fost retinuti iar la 29.12.2011 s-a dispus arestarea preventiva a acestora pe o durata de 29 de zile, prin incheierea 123/2011 a Tribunalului Calarasi.
      La luarea masurii preventive constata ca s-a retinut indeplinirea conditiilor generale prev. de art.143 al.1 c.p.p. in sensul existentei de probe si indicii de natura celor definite in art.68 indice 1 c.p.p.
      S-a mai apreciat ca lasarea inculpatilor in libertate constituie un pericol concret pentru ordinea publica, fata de amploarea si durata in timp a activitatii infractionale a acestora, de modul de comitere si posibilitatea repetarii actelor infractionale, din aceste aspecte  rezultand indeplinirea cerintei cuprinse in art.148 alin.1 lit.f  teza a II-a c.p.p.
      Incheierea Tribunalului Calarasi 123/2011 pronuntata in dosarul 4922/116/2011 a  ramas definitiva prin incheierea nr. 7/06.01.2012 a CAB Sectia a II-a penala, prin care s-au respins recursurile declarate de inculpatii DN, DVM, CC, NVI, SD si DI .
      Constata tribunalul ca suntem in prezenta ultimei cereri de prelungire a duratei arestarii preventive posibile (fata de apropierea de limita de 180 de zile prev. de art. 159 alin. 13 Cp.p.) si ca procurorul invoca necesitatea administrarii probelor de care depinde finalizarea urmaririi penale, majoritatea acestora fiind nominalizate si in cererile anterioare.
      Invoca procurorul mentinerea temeiurilor avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive cu referire la indeplinirea conditiilor prev. de art.143 C.p.p. dar si a celor doua conditii conturand cazul reglementat de art.148 al.1 lit.f C.p.p.
      Cu privire la acest aspect, toti aparatorii inculpatilor critica referatul continand propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru continutul care reia motivele si argumentatia juridica din cele patru cereri anterioare de prelungire a duratei masurii preventive dispuse fata de inculpati.
      Sustinerile aparatorilor isi gasesc  in parte confirmarea in actele nominalizate si aflate la dosarul cauzei si dosarul de urmarire penala volumul I ( filele 1-22) insa reluarea motivatiei si a listei de probatorii (cu doua mici exceptii) nu este de natura a atrage nulitatea solutiei de sesizare a instantei propunerea cuprinzand elementele prevazute in succinta definitie din art. 156 alin. 1 Cpp, cum nu poate retine nici aprecierea ca actele de urmarire penala sunt tergiversate intentionat de procurorul care instrumenteaza ancheta, in scopul prelungirii duratei preventiei inculpatilor.
      Despre pertinenta si utilitatea probelor administrate in perioada de timp scursa de la precedenta prelungire a duratei arestarii preventive, tribunalul apreciaza ca, in prezentul cadru procesual, investit cu solutionarea cererii de prelungire a arestarii, nu va proceda la o interpretare complexa a probatoriului, lasand judecatorului fondului atributiile prev. de art. 63 Cpp. 
      Pe alta parte se constata ca in perioada de timp de la precedenta cerere de prelungire  a arestarii preventive probele administrate de procuror (pentru ca inculpatii nu au administrat nicio proba in combaterea celor invocate pentru a-i  incrimina) nu releva o noua situatie de fapt care sa justifice aprecierea ca au disparut indiciile temeinice (definitie stabilita de art.68 indice 1 C.p.p.) care au condus la presupunerea rezonabila ca inculpatii DN, DVM, CC, NVI, SD si DI au savarsit faptele pentru care au s-a pus in miscare actiunea penala.
      Dintre inculpatii arestati numai inculpatii DN si DVM au recunoscut savarsirea infractiunilor de proxenetism, prev. de art. 329 alin.1 si 2 C.p. si ceilalti negand in tot situatia de fapt descrisa de procuror siu retinuta de instanta la luarea masurii arestarii preventive.
      Impotriva simplei negari exprimate de inculpati (din care majoritatea nu au dorit sa dea declaratii in cauza nici in fata procurorului nici in fata instantei care a dispus luarea masurii preventive), constata tribunalul ca nu au fost inlaturate sau combatute cu probe niciuna dintre probele de care organul de urmarire penala a inteles sa se foloseasca pentru a determina luarea masurii preventive prev. de art. 136 alin.2 lit. d C.p.p.
      Astfel, pana la traducerea actelor efectuate pe calea comisiei rogatorii internationale, tribunalul constata ca exista in continuare 11 plangeri penale ale partilor vatamate sau ale parintilor unora dintre tinerele traficate (x) acte din care rezulta in mod suficient de plauzibil modul de racolare al tinerelor precum si detalii privind organizarea grupului infractional si atributiile fiecaruia dintre membrii acestui grup.
      Considera instanta ca declaratiile de martori date de rudele sau prietenii partilor vatamate nu pot fi considerate probe de categorie "inferioara", evaluarea lor completa apartinand stadiului judecatii in fond.
      Mai constata ca declaratiile date de angajatii locatiei frecventate de tinerele exploatate (respectiv Restaurant "X" din Calarasi) confirma prezenta acestor tinere in camere alaturi de clientii firmei, confirmandu-se indirect practicarea prostitutiei de catre tinerele care se regasesc in acte, drept "fete" ale diferitilor membrii ai grupului (mai precis "L" -, asa zisa sotie a inculpatului SD, "M", etc.).
      La momentul judecarii prezentei cereri, trei volume din dosarul de urmarire penala contin transcrieri ale convorbirilor telefonice a caror inregistrare a fost autorizata in cauza, din aceste documente rezultand relatii din interiorul grupului  dar si relatii cu obiectul traficului/exploatarii sexuale.
      -vol.IX - inculpata DVM a vorbeste cu ISE, CMS, MSL, LIF, MI dar si cu CS, NDG, EF, AA pe care le pune sa o impiedice pe una dintre fete sa plece din Grecia.
      In  discutii apar sumele de bani pe care "fetele" le-au castigat lucrand in bordeluri (numite "magazine") din Atena dar si "pe strada" in Calarasi, rezultand si autoritatea inculpatei in fata acestor tinere..
      In acelasi volum exista redate in forma scrisa convorbiri ale aceleiasi inculpate cu CC, PIE, SD si minora SS, NVI (despre recuperarea minorei EF), NAN, DN (despre M, "C" - CC si  S)
Vol.X - DN vorbeste cu CS, NV, IS, CC, PIE, DV (despre tinerele prostituate din Grecia - fila 27 - si despre problemele cu o anumita "I") cu precizarea ca majoritatea convorbirilor sunt posibil purtate de inculpata DVM de pe telefonul sotului..
In acelasi volum X al dosarului de urmarire penala (incepand cu fila 104) este relevata contributia inculpatului SD la indeplinirea scopului grupului infractional constituit de parintii sai.
Relevante pentru apararile formulate de inculpati sunt convorbirile inregistrate purtate de SD cu concubina, declarata sotie, MSL (de la fila 108 verso), fiind evident ca aceasta tanara se prostitua in folosul inculpatului SD  (in 30 de replici ale dialogului, SD amenintand-o cu bataia pentru ca ar fi putut fi depistata de politie si solicitandu-i sa spuna cat a castigat - fila 113).
Acelasi inculpat SD pastreaza stranse legaturi cu FN, ISE aflata in Grecia, CM, DVM si DN despre o tanara care a plecat de la ei - poate MSL.
Convorbirile lui CC (volumul XI indica alte tinere - PIV care trebuie sa predea banii lui NA - "P") dar si pe DVM, CMS (cu care si discuta despre un transfer bancar de la "femeile alea"), CF.
Din vol. XI rezulta care este contributia inculpatului NVI, convorbirile acestuia cu NDG, indicand faptul ca "protectorul " dar si proxenetul acestei tinere care se prostitua pentru  el, in Grecia.
Acelasi inculpat vorbeste frecvent cu CS ("V") persoana care descrie comportamentul neadecvat al lui " C" (CC) si cu MIA (aflata posibil in Grecia).
In ceea ce-l priveste pe inculpatul DI, acesta este indicat ca exercitand racolarea numitei IE ( majora)
      Din declaratiile de martori si parti vatamate, coroborate cu procesele verbale de redare in forma scrisa a convorbirilor interceptate si inregistrate autorizat, rezulta ca toti inculpatii au realizat acte specifice infractiunii incriminate de art.12 si 13 al.1 (si 2) din lg.678/2001.
      Definitia infractiunii de trafic de persoane indica drept acte materiale ce constituie latura obiectiva a infractiunii prev. de art.12 din Lg.678/2001, fapta (alternativa si nu cumulativa) de a recruta, transporta, caza ori primi) prin amenintare sau violenta sau alte forme de constrangere, prin rapire sau frauda, inselaciune sau abuz de autoritate, profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani sau alte foloase pentru a obtine consimtamantul persoanei care are autoritate asupra altei persoane.
      Toti cei sase inculpati arestati (pana in prezent) in cauza, au comis mai multe acte specifice infractiunii, recrutand tinerele prin inducerea in eroare cu posibilitatea unor mariaje sau "prietenii" (DI, SD, CC si NVI) prin violente (DVM) si amenintari (DVM si DN),  procurand acte de identitate si gazduind tinerele care ajungeau sa se prostitueze in folosul lor, mai intai " pe plan local" si dupa majorat, in strainatate. 
      Din relatiile obtinute de al companii aviatice rezulta ca victimele traficului au calatorit de mai multe ori in Grecia, insotite de unul sau mai multi membri ai grupului infractional ( vol. V filele  217 - 258), in vreme ce alte persoane parcurgeau traseele cu autoturisme sau autocare.
      Apreciaza tribunalul ca toti inculpatii au contribuit la constituirea sau sprijinirea unui grup infractional organizat in scopul traficului de persoane si minori si exploatarii sexuale a partilor vatamate, durata activitatii infractionale si structurarea ca ierarhie si atributiuni ducand la concluzia ca  latura obiectiva a infractiunii se poate retine.
      La acest moment al procesului penal, tribunalul apreciaza ca inculpatii au inteles, acceptat si urmarit realizarea scopului grupului infractional, existand cel putin indicii despre latura obiectiva a acestei infractiuni, nefiind relevanta situatia ca inculpatii sunt rude.
        Nu s-au administrat probe din care sa rezulte pentru inculpatii DN,DVM, SD, alta situatie de fapt decat aceea ca bunurile achizitionate au fost cumparate cu banii obtinuti in urma savarsirii infractiunii de trafic de minori si persoane si proxenetism, inculpatii nelucrand niciodata in viata lor iar tranzactiile realizate de SD (ca intermediar "samsar") nejustificand obtinerea sumelor considerabile care sa permita achizitionarea de imobile si autoturisme.
      In volumele VI si VII al dosarului de urmarire penala, documentele bancare consemneaza transferuri internationale de bani de la tinerele (parti vatamate sau martore) si ii indica pe toti membrii grupului infractional ca beneficiari ai sumelor trimise in acest fel( alaturi de membri ai familiilor D si N)  al caror cuantum total depaseste 400.000 euro.
      Mai retine tribunalul ca la data racolarii, partile vatamate MSL, IES,EF,MI, NDG, PEV si MIA erau minore, motiv pentru cae se va retine si infractiunea de trafic de minor pentru inculpatii  DVM, DN, NVI, SD si CC.
      Daca situatia conditiilor generale prev. de art.143 c.p.p. este cea relatata anterior si impune respingerea cererilor de revocare a masurii arestarii preventive, conform art.139 al.2 c.p.p. situatia conditiei cumulative prev. de art.148 al.1 lit.f c.p.p. provoaca discutii numai din perspectiva conditiei prev. in teza a II-a (cuantumul pedepsei prevazute de lege pentru toate infractiunile fiind mai mare de 4 ani).
      Considera tribunalul ca, circumstantele caracterizand persoana fiecaruia dintre inculpati justifica aprecierea ca este posibila repetarea conduitei infractionale, mai cu seama ca inculpatii sunt rude si de gradul I si prieteni, fiind imposibila o masura care sa-i oblige sa nu ia legatura unul cu altul, pe de o parte iar pe de alta parte, neidentificarea si negasirea partilor vatamate duce la concluzia ca aceste tinere se afla in strainatate, continuandu-si activitatea in folosul inculpatilor, care liberi fiind ar continua sa obtina beneficii materiale de pe urma acestor tinere..
      Constata tribunalul ca, in afara de inculpatul CC, ceilalti cinci inculpati nu sunt la primul conflict cu legea penala si, chiar daca faptele precedente nu sunt infractiuni de acelasi gen cu faptele grave pentru care sunt cercetati in prezenta cauza, contureaza conduite agresive si desconsiderand valorile sociale ocrotite de legea penala. Astfel, DN - a fost condamnat anterior pentru infractiuni de violenta si impotriva patrimoniului ( fapte pentru care a intervenit reabilitarea de drept). Este condamnat in prima instanta pentru infractiuni de violenta si trimis in judecata pentru  infractiuni de violenta.
DVM- condamnata in prima instanta pentru infractiuni de ultraj contra bunelor moravuri;
SD- in aceeasi cauza penala cu tatal sau DN, mama DVM, unchiul NVI, trimis in judecata pentru infractiunea de incaierare si ultraj contra bunelor moravuri (arestat preventiv la 18.04.2011).
NVI -aceeasi situatie cu DN si alte antecedente penale pentru fapte comise in minorat pentru infractiuni la regimul circulatiei si de violenta.
CC - recidivist postexecutoriu (conform fisei de cazier judiciar de la fila 112 vol.I).
      In ceea ce priveste conditia pericolului concret pe care l-ar constitui lasarea inculpatului in libertate, in lipsa unor criterii legale cuprinse in procedura penala romana, tribunalul va analiza aceasta situatie ipotetica in raport de gravitatea faptei, anvergura actelor infractionale, numarul mare de persoane antrenate (pana in prezent 21 de persoane fata de care s-a pus in miscare actiunea penala) si mai ales de circumstantele personale ale inculpatilor dar si ale victimelor infractiunilor..
      Tribunalul apreciaza ca atitudinea subiectiva fata de faptele comise si urmarile lor (se invoca nonsalant dorinta minorelor de a se prostitua) este un indiciu ca este posibila continuarea activitatii infractionale.
      Nu in ultimul rand, la aprecierea gradului de pericol pe care l-ar constitui lasarea inculpatilor in libertate, este categoria victimelor, in speta tinere provenind din familii dezorganizate sau cu posibilitati financiare reduse si care, in raport de varsta tanara si de lipsa de instructie si carente educationale, pot fi lesne dominate  si convinse sa devina victimele exploatarii sexuale pentru favoruri din partea inculpatilor tineri sau pentru ca pur si simplu, nu se pot intoarce in familiile din care provin.
        Pentru acest motiv, raportat si la practica CEDO (cauza LABITA contra Italiei, cauza Neumeisterr contra Austria), apreciaza tribunalul ca, in cauza, prelungirea masurii preventive este justificata fiindca, fata de cele de mai sus si de amploarea  fenomenului infractional de trafic de persoane la nivel european, cu referire expresa la prezenta prostituatelor  romance in Grecia) se poate considera ca in cauza exista indicii precise despre un interes public real care, fara a fi admisa atingerea prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a cercetarii in stare de libertate.
      Pentru acest motiv si fata de nedovedirea modificarii temeiurilor avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, urmeaza a respinge cererile de revocare, respectiv de inlocuire a masurii arestarii preventive formulata de inculpatii DN,DVM,CC, NVI, SD si DI.
      In baza art.159 c.p.p.
      Urmeaza a admite propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - DIICOT - Biroul Teritorial Calarasi si a dispune prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatilor:  DN,DVM,CC, NVI, SD si DI  pe o durata de 30 de zile (fiecare) de la 26 mai 2012  la  24 iunie 2012 .
      Urmeaza ca masura prelungirii arestarii sa se comunice locului de detinere - Arest IPJ Calarasi pentru aducere la cunostinta inculpatilor.
      Cheltuielile judiciare urmeaza a ramane in sarcina statului ( inclusiv cota din onorariul aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatii NVI, SD si CC, in cuantum de 100 lei).
       5.Fond penal. Masuri preventive
Arestarea preventiva a inculpatului in timpul urmaririi penale. Conditiile cumulative care definesc cazul de arestare preventiva prevazut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala.

Art.149 ind.1 Cod procedura penala
Art.143 Cod procedura penala
Art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala
Art.68 ind.1 Cod procedura penala TRIBUNALUL CALARASI - SECTIA PENALA,  INCHEIERE PENALA NR.51/05.07.2012 Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 05.07.2012 Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi a solicitat Tribunalului Calarasi arestarea preventiva a inculpatului RG, cercetat in dosarul 330/P/2012 al acestei unitati a Ministerului Public sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita prev. de art.254 al.1 C.p. raportat la art.6 si 7 al.1 din Lg.78/2000.
Arata procurorul ca inculpatul RG, agent de politie la Postul de Politie F, jud.Calarasi, a pretins si primit de la  denuntatorul SAA suma de 300 lei pentru a nu-l sanctiona contraventional pentru deteriorarea certificatului de inmatriculare si al vorignetei autoturismului Dacia 1310 nr. de inmatriculare x cu care se deplasa denuntatorul.
Se mai arata ca stabilirea savarsirii infractiunii rezulta din procesul verbal de constatare a infractiunii, inregistrarea audio-video a convorbirilor si a activitatilor derulate de catre inculpat si denuntator, declaratiile denuntatorului si declaratiile martorului asistent.
Inculpatul RG a fost de acord sa fie audiat si, in fata instantei, a declarat urmatoarele:
      Inculpatul si-a mentinut pozitia avuta anterior, nerecunoscand savarsirea infractiunii de luare de mita. Sustine ca, pana in urma cu sase zile, nu l-a cunoscut pe denuntator, pe care l-a oprit in trafic pentru control si, cand a prezentat actele, inculpatul lucrator de politie, a constatat ca talonul este deteriorat.
Sustine inculpatul ca i-a atras atentia denuntatorului ca va fi sanctionat contraventional dar ca, la insistentele acestuia si cu acordul sefului sau, IS, fiindu-i mila, nu l-a sanctionat, restituindu-i actele.
Arata ca discutia nu s-a purtat in sensul atentionarii denuntatorului ca trebuie sa fie "recunoscator" dar ca, pentru ca denuntatorul repeta insistent ca lucreaza la Fabrica de ciocolata "Heidi", i-a spus acestuia sa aduca doua cutii (nu sacose) de praline pentru el si seful lui, IS (acesta fiind de acord si stiind de discutia dintre inculpat si denuntator) si mai arata ca aceasta discutie purtandu-se dupa ce i-a restituit talonul.
      Inculpatul declara ca i-a dat denuntatorului numarul sau de telefon pentru a-l cauta cand face rost de ciocolata dar ca nu l-a sunat niciodata, in vreme ce denuntatorul l-a sunat de mai multe ori in zilele urmatoare.
      Neaga inculpatul ca i-ar fi spus denuntatorului ca si pentru deteriorarea rovignetei este posibil de sanctiune contraventionala, declarand ca i-a sugerat acestuia sa-si faca copii dupa documentul de plata, deoarece originalul se sterge in timp.
      Arata inculpatul ca la data de 3 iulie l-a sunat denuntatorul cerandu-i sa se intalneasca, lucru pe care l-a facut la PECO din sat F, cu acea ocazie denuntatorul spunandu-i ca nu a facut rost de ciocolata si cerand confirmarea ca poate sa circule in continuare.
      Arata ca la data de 4 iulie (orele 16) se afla la Frizerie cand a fost sunat din nou de denuntator (in jurul orelor 16) care i-a cerut sa se intalneasca la PECO F.
      Precizeaza ca s-au intalnit la locul respectiv, ca denuntatorul a venit la masina lui si, pe geamul deschis, i-a dat un plic alb iar el, inculpatul, a rupt un colt al plicului si a vazut un colt de bancnota albastra de 1 milion, dupa care i-a restituit plicul denuntatorului.
      Sustine ca a convenit cu denuntatorul ca, daca acesta face rost de ciocolata, sa o lase la "fetele" de la PECO la F (orele 16).
      Arata inculpatul ca a plecat la sectie, unde a lucrat la un dosar si ca la orele 19,30 -20, in camera de serviciu a venit o angajata de la PECO "N" (pe care o cunostea) speriata, plangand, cu o hartie in mana, pe care i-a lasat-o (fara sa i-o inmaneze), astfel incant a ramas cu hartia in mana cand femeia a iesit in fuga din incapere.
      Arata ca a incercat sa afle de la N ce s-a intamplat, urmand-o pe strada, insa nu a aflat mai mult decat ce-i spusese, respectiv reprosul ca "o baga in puscarie".
      Mai arata ca, dupa ce N s-a indepartat catre sosea, a intrat in cladirea vulcanizarii, sa vorbeasca cu un anume T, dar pentru ca acesta avea treaba a plecat.
      Recunoaste ca, in perioada in care a stat in incinta vulcanizarii, a lasat hartia pe care o avea de la N, fara insa a intentiona sa ascunda respectivul obiect.
      La intrebarile puse, raspunde ca denuntatorul era insotit, la momentul controlului de prietena sa si ca mai era o persoana in masina denuntatorului si in momentul in care acesta i-a dat plicul cu bani (fara a putea preciza cine era). 
      Sustine ca avea relatii amicale cu personalul de la benzinaria L si ca nu i-a indicat denuntatorului o persoana anume careia sa-i lase ciocolata, cu atat mai putin un plic cu bani.
      Se apara aratand ca denuntatorul il suna insistent si precizeaza ca nu a avertizat-o pe "N" ca vine cineva sa-i lase un obiect pentru el. 
      S-a depus dosarul de urmarire penala 330/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Calarasi.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de probele administrate in cauza, tribunalul retine urmatoarele:
      La data de 04.07.2012, orele 23,25 Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi a dispus inceperea urmaririi penale fata de numitul RG pentru ca, in calitate de agent de politie la Postul de Politie F, a pretins si primit de la denuntatorul SAA suma de 300 lei pentru a nu-l sanctiona contraventional pe acesta (pornind de la autodenuntul formulat de denuntatorul SAA la data de 30.06.2012.
      La data de 05.07.2012 s-a pus in miscare actiunea penala pentru infractiunea prev. de art.254 al.1 C.p. raportat la art.6 si 7 al.1 din Lg.78/2000.
      Din declaratiile denuntatorului si ale martorei VAA rezulta ca, in ziua de 29.06.2012 orele 6, masina denuntatorului a fost oprita la intrarea in orasul F de un echipaj de politie, soferului cerandu-i-se actele. Dupa verificarea actelor, denuntatorul a fost chemat la masina politiei, discuti purtandu-se despre sanctionarea contraventionala pentru deteriorarea talonului si a rovignetei si, cum nu s-a aplicat sanctiunea, RG a cerut denuntatorului (despre care aflase ca lucreaza la fabrica de ciocolata) un pachet, apoi doua pungi de ciocolata.
      Martora VA sustine ca in ziua de 01.07.2012, au fost treziti de un apel, repetat la ora 10, apeluri despre care denuntatorul i-a spus ca sunt de la unul dintre politisti, cel care cerea ciocolata.
      Inculpatul si denuntatorul s-au intalnit pe 03.07.2012 si apoi din nou pe 04.07.2012, cand denuntatorul i-a prezentat un plic (verificat de inculpat si restituit) si pe care denuntatorul trebuia sa-l lase la una dintre angajatele de la benzinaria L (femeia a fost indicata de inculpat).
      Este elocvent  aspectul ca PN (N), primind plicul de la denuntator si verificand-i continutul, s-a mirat de suma de bani, intrebandu-l pe denuntator daca nu cumva l-a prins cu droguri.
      Pentru momentele descrise anterior, edificatoare sunt inregistrarile ambientale audio-video (autorizate de tribunal) lamurind aspectul prezentei inculpatului in momentul cheie dar si contributia sa in plasarea obiectului mitei (cu privire la care avea cunostinta ca nu e ciocolata cu sunt bani) si circuitul acesteia astfel incat sa fie exclusa, pe cat posibil, implicarea sa.
      Poate ca organele de urmarire penala au accelerat derularea evenimentelor, trimitand martora PN sa inmaneze inculpatului plicul cu bani, insa reactia acestuia, respectiv incercarea de a face pierduti banii, demonstreaza temeritate in incalcarea legilor (pe care inculpatul este presupus ca le cunoaste foarte bine) si straduinta de a scapa de raspundere penala.
      Din declaratiile martorului NT rezulta clar ca inculpatul RG a patruns in incinta atelierului de vulcanizare in jurul orelor 19-19,30 fara a cauta pe cineva si fara a vorbi cu martorul si, dupa 1-2 minute a iesit pe usa secundara.
      Asa fiind, si fata de cele recunoscut de inculpat, este fara dubiu ca acesta a lasat plicul continand 300 lei in atelierul de vulcanizare, forma delictului asa cum rezulta din fotografiile judiciare de la filele 67-68 dosar urmarire penala demonstrand ca plicul nu putea fi considerat o hartie mototolita, inculpatul avand reprezentarea naturii exacte a acestuia si a continutului.
      Mai retine tribunalul ca, la iesirea pe usa secundara din atelier, inculpatul a fost oprit de politisti.
      In raport de cele de mai sus, apreciaza tribunalul ca, chiar daca initial nu a pretins bani de la denuntator, inculpatul a pretins bunuri (ciocolata), ulterior acceptand primirea de bani pentru a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu (in speta constatarea si sanctionarea contraventionala a denuntatorului.
      Apararea inculpatului se formeaza si in sensul declararii momentului intelegerii frauduloase, accentuand ca discutia despre ciocolata a avut loc dupa ce i-a restituit denuntatorului talonul, insa aspectul acesta nu poate avea relevanta din punctul de vedere al incadrarii juridice a faptei.
      De altfel, situatia denuntatorului - sofer l-ar fi expus si in continuarea sanctionarii contraventionale (desi inculpatul i-a confirmat repetat ca poate sa circule) cata vreme nu remedia situatia talonului si a rovignetei, asa incat pretinderea de catre agentul de politie a foloaselor amintite anterior ar avea substanta in continuare.
      Alternativele actelor materiale comparand latura obiectiva a infractiunii de luate de mita sunt "faptele functionarului care, direct ori indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase (...) ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge" si in fapta retinuta in sarcina inculpatului se regasesc mai multe astfel de acte materiale.
      Considera tribunalul ca, la acest moment, exista suficiente probe si elemente care pot fi considerate indicii temeinice prev. de art.68 indice 1 C.p.p., de natura a justifica presupunerea rezonabila ca inculpatul RG a savarsit fapta pentru care este cercetat, respectiv luare de mita prev. de art.254 al.1 c.p. cu referire la art.6 si 7 alin.1 din lg.78/2000, asa incat tribunalul constata indeplinirea conditiilor generale prev. de art.143 c.p.p.
      In ceea ce priveste retinerea cazului prev. de art.148 al.1 lit.f c.p.p. se constata indeplinirea conditiei cuantumului pedepsei.
      Cu privire la conditia pericolului concret pe care l-ar constitui lasarea inculpatului in libertate pentru ordinea publica, retine tribunalul (in lipsa unor criterii de evaluare a acestui pericol si a unor probe directe) urmatoarele:
      Inculpatul este agent de politie, tanar, fara antecedente penale, insa fapta este comisa in legatura cu serviciul, iar exigentele de conduita ar trebui sa fie foarte inalte fata de natura functiei ocupate.
      Desi aparent minora, mita primita de inculpat da masura modului in care aceasta intelege sa aplice legea in folosul propriu, pretinsa clementa dovedita avand un pret (derizoriu) pe care inculpatul l-a urmarit zile de-a randul.
      In evaluarea pericolului concret pentru ordinea publica nu poate influenta major atitudinea procesuala a inculpatului, insa in speta s-a dovedit ca inculpatul foloseste in practica cunostintele insusite in virtutea si exercitarea atributiilor de serviciu, astfel nu s-ar explica acordul martorei PN de a primit, pentru inculpat, bani de la un strain..
Considera tribunalul ca, in speta, interesul general protejat da masura indeplinirii conditiei cuprinse in art.148 al.1 lit.f c.p.p. si ca pe fondul unei perceptii posibil exacerbate a fenomenului coruptiei de catre cetateni, o reactie riguroasa este aplicarea masurii preventive prev. de art.136 al.1 lit.d c.p.p., motiv pentru care urmeaza a admite propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi si a dispune arestarea preventiva, pe o durata de 29 de zile, de la 06.07.2012 la 03.08.2012, a inculpatului RG.
      Cheltuielile judiciare urmeaza a ramane in sarcina statului.
1