Obligatie de a face - acordare zile concediu

        Pe rol judecarea litigiului de munca privind pe reclamanta TUDOR IONELA in contradictoriu cu paratii Tribunalul Calarasi, Tribunalul Ialomita, Curtea de Apel Bucuresti si  Ministerul Justitiei, avand ca obiect "obligatie de a face acordare zile concediu"
        La apelul nominal facut in sedinta publica partile au lipsit.
        Procedura legal indeplinita.
        S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
        Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata cauza in stare de solutionare si declara dezbaterile inchise.
     
INSTANTA

         Asupra litigiului de munca de fata:
         Prin cererea introdusa la data de 17.12.2008 si inregistrata sub nr. 2625/116/2008 (nr. in format vechi 3269/C/2008) reclamanta Tudor Ionela, cu domiciliul ales la Tribunalul Calarasi, str. Bucuresti, nr. 106, judetul Calarasi a chemat in judecata pe paratii Tribunalul Calarasi, cu sediul in Calarasi, str. Bucuresti, nr. 106, judetul Calarasi, Tribunalul Ialomita, cu sediul in Slobozia, B-dul Cosminului, nr. 12, Judetul Ialomita, Curtea de Apel Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, str. Splaiul Independentei, nr.5, sector 4 si Ministerul Justitiei cu sediul in Bucuresti, str. Apolodor, nr. 17, sector 5 solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la acordarea a 3 zile de concediu de odihna in plus fata de cel acordat pana in prezent - 35 zile - incepand cu anul 2008 si pe viitor, si anume obligarea paratului Tribunalul Ialomita la acordarea a 3 zile de concediu de odihna pentru anul 2008 si pe paratul Tribunalul Calarasi pentru viitor.
         In motivarea cererii reclamanta arata ca este judecator in cadrul Tribunalului Calarasi si beneficiaza de 35 zile de concediu de odihna conform art. 79 din Legea nr. 303/2004, iar prin Ordinul nr. 910/C/30.03.2007 si decizia nr. 262/31.05.2007 s-a constatat ca desfasoara activitate in conditii vatamatoare si i s-a acordat un spor de 15% din indemnizatia bruta lunara, conform art. 7 din O.G. nr. 27/2006.
         Mai arata reclamanta ca pana la data de 02.12.2008 a fost judecator in cadrul Judecatoriei Slobozia, concediul de odihna efectuandu-l in perioada 04.08 -24.09.2008 iar datorita faptului ca lucreaza in conditii vatamatoare ar trebui sa beneficieze de 3 zile de concediu in plus la concediul de odihna asa cum prevad dispozitiile art. 142 Codul Muncii.
          In drept, reclamanta isi intemeiaza actiunea pe dispozitiile  art. 40 si 142 Codul muncii.
          In dovedirea cererii sale reclamanta a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, sens in care a depus la dosarul cauzei Ordinul Ministrului justitiei nr. 90/2007 si decizia nr. 262/31.05.2007 a Presedintelui Curtii de Apel Bucuresti.
          Paratii desi legal citati nu au depus intampinare.
          Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
          Prin dispozitiile art. 78 din Legea nr. 303/2004, magistratii beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare.
           Potrivit Ordinului Ministrului Justitiei nr. 910/30.03.2007 si Anexa nr. 1 la aceasta s-a stabilit ca judecatorii care lucreaza in birourile din cadrul instantelor judecatoresti unde isi desfasoara activitatea in conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, beneficiaza, astfel, de un spor de 15% din salariul de baza, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii.
Urmare a acestui Ordin, Curtea de Apel Bucuresti a emis la data de 31.05.2007 Decizia nr. 262 prin care s-a stabilit ca magistratii si personalul auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Calarasi isi desfasoara activitatea in locurile de munca si conditiile prevazute in Anexa nr. 1 a Ordinului Ministerului Justitiei nr. 910/C/30.03.2007.
Dispozitiile art. 140 alin. 1  din Codul muncii prevad, in mod general, durata minima a concediului de odihna de care trebuie sa beneficieze salariatul - 20 de zile lucratoare.
Ulterior durata efectiva a concediului de odihna se stabileste pentru fiecare categorie profesionala in parte prin contractul colectiv de munca sau legi speciale, cum este cazul magistratilor ( Legea nr. 303/2004), personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti ( Legea nr. 567/2004 ), personalului cu statut special din cadrul Ministerului Justitiei ( Legea nr. 303/2004) functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare ( Legea nr. 293/2004), personalul din administratia publica si regiile autonome, politistii (Legea 360/2002). Durata efectiva a concediului de odihna se stabileste avand in vedere timpul necesar salariatului pentru odihna, tinand cont de specificul fiecarei munci in parte.
Suplimentar fata de concediul de odihna acordat pentru conditii de lucru normale, dispozitiile art. 142 din Codul muncii prevad pentru salariatii care lucreaza in conditii vatamatoare ca beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Acordarea acestui concediu suplimentar se impune pentru magistrati intrucat acesta lucreaza in conditii vatamatoare stabilite prin Ordin al Ministerului de Justitie.
In cauza de fata nu este vorba de principiul de drept conform caruia « specialul  deroga de la general » intrucat, faptul ca  legea speciala - Legea nr. 303/2004 - nu  prevede si dreptul la un concediu suplimentar pentru salariatii care lucreaza in conditii vatamatoare, nu inseamna ca legea speciala a avut in vedere sa nu acorde acest drept acestei categorii de personal. Asa cum Codul muncii statueaza in art. 1 alin. 2 si art. 295, aceasta dispozitie speciala se completeaza cu prevederile din norma generala - Codul muncii.
Tribunalul constata ca Statutul magistratilor nu este complet, nefiind reglementat in cadrul sau si dreptul acestei categorii de personal de a beneficia de concediu suplimentar pentru ca isi desfasoara activitatea in conditii vatamatoare, motiv pentru care trebuie completata cu dispozitiile din Codul muncii.
Prevederile art. 295 din Codul muncii sunt in acest sens : astfel, « prevederile prezentului cod se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca (asa cum este cazul magistratilor) in masura in care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective ».
Mergand cu rationamentul mai departe, nu se poate trage concluzia ca legiuitorul a intentionat sa includa in cele 35 de zile de concediu de odihna si zilele corespunzatoare pentru activitatea desfasurata in conditii vatamatoare. Din lecturarea Legii  nr. 303/2004 nu se poate desprinde o asemenea idee.
Verificand modalitatea in care este reglementata aceeasi situatie pentru alte categorii de personal pentru care exista legi speciale ce stabilesc numarul zilelor de concediu de odihna acordate pentru activitatea desfasurata in conditii normale ca si numarul de concediu de odihna suplimentar de care beneficiaza salariatii ce lucreaza in conditii vatamatoare, tribunalul constata ca pentru situatii asemanatoare sunt prevazute drepturi diferite.
Astfel, prin Hotararea Guvernului nr. 1845 din 28.10.2004 (nepublicata) sunt stabilite pentru functionarii publici cu statut special din administratia penitenciara, atat zilele de concediu de odihna pentru activitatea desfasurata in conditii normale care sunt in numar diferit in functie de vechimea fiecarui angajat - 32, respectiv 35 de zile calendaristice - precum si concediu suplimentar de odihna, cu o durata cuprinsa intre 3 s 14 zile calendaristice.
Prevederile acestei hotarari se aplica si functionarilor publici cu statut special din Ministerul Justitiei care au atributii de coordonare si control ale activitatii din sistemul administratiei penitenciare si alte atributii in legatura cu activitatea penitenciara. In continuare se stabileste ca concediile de odihna suplimentare se cumuleaza cu concediile obisnuite.
Hotararea Guvernului nr. 250/08.1992 republicata la 13 iunie 1995 in Monitorul Oficial nr. 118 reglementeaza in art. 1 concediul de odihna al salariatilor din administratia publica si regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare pentru munca desfasurata in conditii normale cuprins intre 20 si 28 zile, precum si in art. 18 concediul de odihna suplimentar pentru salariatii care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii, cu o durata cuprinsa intre 3 si 10 zile.
La aliniatul 3 al aceluiasi articol se arata ca concediile de odihna acordate potrivit art. 1 din aceasta hotarare se cumuleaza cu cele stabilite pentru munca prestata in conditiile vatamatoare.
Un alt exemplu care sustine argumentatia tribunalului este si Hotararea Guvernului nr. 1578 din 18.12.2002 privind conditiile in baza carora politistul are dreptul la concedii de odihna.
Modalitatea de reglementare a concediului de odihna normal si a concediului suplimentar de odihna este aceeasi.
Mai intai se reglementeaza concediul de odihna pentru activitatea desfasurata in conditii normale, respectiv 32, 38 zile de calendaristice in art. 1 si ulterior in art. 13 se stabileste concediul de odihna suplimentar pentru politistii care lucreaza in conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase, avand o durata intre 3 si 14 zile calendaristice.
Prin acordarea concediului de odihna ca drept esential recunoscut de dreptul muncii fiecarei persoane salariate, trebuie sa se inteleaga ansamblul principiilor si al elementelor necesare care determina corecta stabilire a zilelor de concediu de odihna, operatie ce trebuie guvernata de principiul egalitatii de tratament si cel al diferentierii concediului de odihna numai in conditii expres prevazute de lege si avand la baza criterii strict determinate.
Nu exista si nu poate fi retinuta nici o justificare obiectiva si rezonabila, orice apreciere contrara fiind lipsita de temei si suport juridic, in sensul excluderii pentru personalul auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti pentru care s-a stabilit ca  isi desfasoara activitatea in conditii vatamatoare, a concediului suplimentar de odihna prevazut ca regula generala in art. 142 din Codul muncii.
Pactul International cu privire la drepturile civile si economice, stabileste in art. 19 pct. 3 ca exercitiul acestor drepturi poate fi supus unor limitari strict prevazute de lege, in cauza de fata, neregasindu-ne in situatia posibila a uzitarii de restrictii, privind beneficiul dreptului la odihna al salariatilor.
Acordarea zilelor de concediu suplimentar, ca urmare a faptului ca magistratii isi desfasoara activitatea in locurile de munca prevazute de Anexa 1 la Ordinul Ministerului Justitiei nr. 910/C/30.03.2007, se impune pentru a fi respectat principiul echitatii salariatilor cu privire la dreptul de odihna.
Fata de considerentele expuse anterior, avand in vedere textele de lege invocate, tribunalul urmeaza a admite cererea formulata de reclamanta si a obliga paratii catre reclamanta la acordarea a 3 zile de concediu de odihna in plus fata de cel acordat pana in prezent incepand cu anul 2008 si pe viitor.
  
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

         Admite actiunea formulata de reclamanta Tudor Ionela impotriva paratilor Tribunalul Ialomita, Tribunalul Calarasi, Curtea de Apel Bucuresti si Ministerul Justitiei.
         Obliga paratii sa acorde reclamantei cate 3 zile de concediu de odihna in plus fata de cel acordat in prezent conform art. 79 din Legea nr. 303/2004 pentru anul 2008 si pentru in viitor.
         Definitiva si executorie de drept.
         Cu recurs in 10 zile de la comunicare.