Bilet La Ordin. Opozitie La Executare. Lipsa Semnaturii Emitentului. Avalul.

      Bilet La Ordin. Opozitie La Executare. Lipsa Semnaturii Emitentului. Avalul.
      
- Legea nr.58/1934, art. 9, art.33 alin.2

      Potrivit art. 9 din Legea nr.58/1934, "Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa."
      Prin urmare, in ipoteza mentionata, pentru a asigura circulatia biletului la ordin si increderea in valabilitatea acestuia, legea nu numai ca nu sanctioneaza cu nulitatea titlul, ci recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant.
      Avalul este o garantie autonoma si independenta, cel care garanteaza intervine pentru a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti semnatari ai cambiei (biletului la ordin, in speta) la plata sumei de bani prevazuta in cambie (biletul la ordin). In calitate de avalist poate figura o terta persoana sau chiar un semnatar al titlului, potrivit art. 33 alin 2 din Legea nr.58/1934.
      
(CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A VI-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 391 din 14.02.2012)

      Prin Sentinta civila nr. 3541/30.03.2010 pronuntata de Judecatoria Sectorului II Bucuresti, a fost respinsa opozitia la executare formulata de oponentul S.C.  in contradictoriu cu intimatele SC V SA si SC A ATV SA.
      Impotriva acestei sentinte a declarat apel oponentul S.C., respins prin Decizia comerciala nr. 1008/07.09.2011.
      Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut ca motivarea apelantului referitoare la nevalabilitatea formala a biletului la ordin pentru lipsa semnaturii emitentului, conform art. 105 alin.1 raportat la art. 107 pct.7 din Legea nr.58/1934 nu poate fi primita, intrucat, contrar sustinerilor partii, instrumentul de plata poarta semnatura olografa a unei persoane fizice alaturi de stampila persoanei juridice inscrise la rubrica emitent".
      Potrivit art. 9 din Legea nr.58/1934, Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa.
      Pentru a asigura circulatia biletului la ordin si increderea in valabilitatea acestuia, legea nu numai ca nu sanctioneaza cu nulitatea titlul, ci recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant.
      Prin aplicarea semnaturii apelantului la rubrica " semnatura emitentului", chiar si in lipsa unui mandat acordat in acest sens de catre SC A ATV SRL, semnatarul a devenit personal obligat cambial, indiferent daca a fost sau nu in culpa, in aceleasi conditii ca si pretinsul reprezentat.
      Impotriva acestei decizii a declarat recurs oponentul S.C., prin care a  solicitat admiterea prezentului recurs si modificarea in tot a deciziei recurate, in sensul admiterii apelului astfel cum a fost formulat,  desfiintarea titlului executor si anularea tuturor actelor de executare efectuate in dosar.
      Recurentul a formulat urmatoarele critici incadrate in prevederile art. 304 pct.9 Cod proc. civ.
      Opinia sustinuta de instanta de apel in sensul ca biletul la ordin care cuprinde semnatura altei persoane decat cea care putea angaja in mod valabil societatea, nu este nul, iar societatea ar avea posibilitatea sa se indrepte impotriva celui care a semnat pentru a-l obliga pe acesta sa suporte consecintele faptelor sale nu este in acord cu doctrina in materie.
      Astfel, potrivit art. 104 alin. 1 pct. 7 din Legea 58/1934 a cambiei si biletului la ordin, biletul la ordin trebuie sa cuprinda semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica sau entitate care utilizeaza astfel de instrumente.
      Aceste dispozitii sunt foarte clare, din analiza art. 104 din Legea 58/1934, rezultand ca lipsa acestora echivaleaza cu nulitatea biletului la ordin.
      Mai mult, daca s-ar avea in vedere ca biletul la ordin a fost semnat de catre contestator chiar la solicitarea intimatei V R SA, lucru care nu a fost negat de catre intimata, conduce la aceeasi concluzie de nulitate a biletului la ordin, din moment ce aceasta cunostea foarte clar ca A.A. nu era imputernicit in numele societatii sa semneze aceste bilete la ordin, acesta neavand drept de semnatura asupra conturilor intimatei A ATV S.R.L.
      Dupa cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv specimenele de semnatura ale reprezentantilor legali ai S.C. A ATV S.R.L, biletul la ordin sus-mentionat nu poarta semnatura nici uneia dintre aceste persoane.
      Persoana care a semnat in locul emitentului pe biletul la ordin nu are calitatea de imputernicit al acestuia, neavand calitate de administrator sau asociat al societatii si nici drept de semnatura in banca.
      De altfel, chiar parata a aratat faptul ca aceasta semnatura nu apartine reprezentantilor legali ai societatii si nici nu exista un mandat expres acordat in acest sens unei alte persoane.
      Prin urmare, fata de prevederile art. 105 alin. 1 din aceeasi lege, care mentioneaza ca "titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin‘, considera ca respectivul bilet la ordin nu este valabil, astfel incat nu poate constitui titlu executoriu.
      De altfel, debitul S.C. A ATV S.R.L catre V R S.A., pentru care s-a inceput executarea silita nu mai este in cuantumul pretins de catre creditor prin executarea silita, acesta fiind diminuat in urma executarilor silite ce au avut loc asupra bunurilor gajate ale debitoarei S.C. A ATV S.R.L
      De asemenea, in judecarea prezentei cauze trebuie avute in considerare si principiile de intepretare specifice dreptului comercial, care se aplica prioritar celor stabilite de dreptul civil, care reprezinta regula generala, respectiv:
      a) Rolul aparentei in dreptul comercial, conform caruia aparenta actelor juridice este mai importanta decat realitatea avand in vedere faptul ca toti comerciantii sunt profesionisti astfel incat se presupune ca sunt perfect constienti de efectele actelor lor juridice. Astfel, in dreptul comercial, actele juridice nu pot fi interpretate dincolo de continutul si forma lor, pentru a se afla vointa reala a partilor, asa cum se intampla in dreptul civil.
      b) Analiza conditiilor de forma ale actelor juridice comerciale se face fara a analiza cauza juridica a acestora, acest principiu aplicandu-se in mod special in materia titlurilor comerciale de valoare (printre care se numara si biletul la ordin), instrumente juridice pentru care legea impune conditii de forma foarte riguroase.
      Astfel, aceste principiii specifice dreptul comercial se completeaza cu cele patru elemente caracteristice ale titlurilor comerciale de valoare, respectiv:
      a) Caracterul constitutiv; dreptul este incorporat in titlu si poate fi exercitat numai in temeiul inscrisului;
      b) Caracter formal; inscrisul trebuie sa imbrace forma proprie conferita de lege si sa cuprinda mentiunile obligatorii prevazute de aceasta, respectarea acestora fiind foarte stricta.
      c) Caracterul literal; intinderea si natura dreptului rezulta exclusiv din mentiunile cuprinse in inscris.
      d) Conferirea unui drept autonom; Dreptul de creanta conferit de titlu este independent de actul juridic din care provine, astfel incat posesorul legitim al titului isi exercita dreptul si emitentul titlului executa obligatia in temeiul titlului, iar nu in baza actului juridic care a ocazionat emiterea titlului.
      Intimata S.C. V R S.A a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului, aratand ca  biletul la ordin emis la data de 17.11.2008 de catre SC A ATV SRL, intruneste conditiile prevazute de lege pentru valabilitatea sa, in conformitate cu prevederile art. 104 alin.1 pct.7 din Legea 58/1934, inclusiv conditia cu privire la validitatea si valabilitatea semnaturii reprezentantului emitentului, astfel ca respectivul bilet la ordin este valabil si poate constitui titlu executoriu.
      Biletul la ordin, a carui validitate este contestata, poarta atat semnatura cat si stampila emitentului, iar de la data emiterii biletului la ordin, 17.11.2008, societatea emitenta A ATV SRL nu a contestat lipsa calitatii de reprezentant al persoanei care a semnat biletul la ordin, S.C., in numele societatii emitente, si nici nu a solicitat in acest sens anularea acestuia.
      Este evidenta vointa societatii emitente cu privire la emiterea biletului la ordin cu titlu de garantie a creditului acordat debitorului A ATV SRL in temeiul Contractului de credit pentru capital de lucru nr. 112/BUA/2008, modificat ulterior prin acte aditionale successive, nr.01/02.07.2008, 2/08.10.2008, 2bis/29.10.2008, 3/07.11.2008, 4/17.11.2008, precum si existenta unui mandat din partea societatii emitente pentru persoana semnatara a biletului la ordin, iar biletul la ordin fiind emis cu intentia de a-si produce efectele de garantare a Creditului.
      Recurentul nu a contestat, pana la data emiterii Somatiei cambiale nr. 55/PF/2009/09.12.2009, lipsa calitatii de reprezentant al persoanei care a semnat biletul la ordin in numele societatii emitente, si nici nu a solicitat in acest sens anularea acestuia.
      Depasirea mandatului legal si conventional de catre reprezentantii persoanei juridice, poate atrage numai raspunderea acestora fata de persoana juridica pe care o reprezinta si nu poate constitui o cauza de nulitate absoluta a contractului incheiat cu tertele persoane.
      De asemenea, conform prevederilor art. 10 din Legea 58/1934, aplicabil si biletului la ordin: "Orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii".
      Legea 58/1994 nu impune nicio conditie in ce priveste forma mandatului, ceea ce inseamna ca mandatul poate fi dat, potrivit dreptului comun, in forma scrisa(procura), verbala sau chiar in mod tacit (art. 1553 CCiv).
      Recurentul afirma in mod absurd ca a semnat biletul la ordin la solicitarea intimatei, ori intre  banca-intimata si recurent nu exista vreun alt raport decat cel generat de semnarea biletului la ordin, astfel incat nu ar fi putut da vreo dispozitie acestuia.
      Titlul executoriu in baza caruia s-a inceput executarea silita impotriva recurentului-oponent indeplineste toate conditiile prevazute de lege pentru valabilitatea acestuia, inclusiv conditia cu privire la forma si cu privire la validitatea si valabilitatea semnaturii reprezentantului emitentului.
      Pe de alta parte, astfel cum a retinut instanta de apel, conform art.9 din Legea 58/1934, acel care pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, este tinut personal in temeiul cambiei.
      Recurentul invoca propria sa culpa, ceea ce contravine prevederilor art.108 alin.4 Cod Procedura Civila: "nimeni nu poate /invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt".
      Cu privire la debitul datorat de A ATV SRL catre V R SA,  acesta nu a fost diminuat, asa cum sustine recurentul, ca urmare a executarilor silite ce au avut loc asupra bunurilor gajate ale debitoarei SC A ATV SRL, deoarece,  in conformitate cu prevederile art.36 din Legea 85/2006, de la data deschiderii procedurii de insolventa s-au suspendat de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
      Asupra recursului:
      Potrivit art. 104 din Legea nr. 34/1934,  "Biletul la ordin cuprinde:
          1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
          2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
          3) aratarea scadentei;
          4) aratarea locului unde plata trebuie facuta;
          5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
          6) aratarea datei si a locului emiterii;
          7) Semnatura emitentului, respectiv semnatura olografa a persoanei fizice avand calitatea de emitent sau, dupa caz, a reprezentantului legal ori a imputernicitului emitentului, persoana fizica, persoana juridica sau entitate care utilizeaza astfel de instrumente;
          8) numele emitentului, respectiv numele si prenumele, in clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entitatii care se obliga. In cazul in care numele emitentului depaseste spatiul alocat pe titlu, se vor inscrie pe biletul la ordin primele caractere din numele si prenumele, respectiv din denumirea emitentului, in limita spatiului special alocat, fara ca prin aceasta sa se atraga nulitatea biletului la ordin;
          9) codul emitentului, respectiv un numar unic de identificare preluat din documentele de identificare sau de inregistrare ale emitentului."
          Conform art. 105 alin.1 din aceeasi lege, " Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiunile aratate la articolul precedent nu va fi socotit bilet la ordin, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza."
      Potrivit art. 9 din Legea nr.58/1934, "Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa."
      Coroborand prevederile art. 104  cu ale art. 105 alin.1 din lege, rezulta ca sanctiunea nulitatii intervine pentru lipsa semnaturii emitentului sau, dupa caz, a reprezentantului legal, or, in cauza, nu semnatura lipseste, pentru a fi aplicabile prevederile art. 105 alin.1 din lege, ci se contesta calitatea de reprezentant a celui care a semnat biletul la ordin.
      Din actele si lucrarile dosarului, rezulta ca instrumentul de plata in cauza poarta semnatura olografa a unei persoane fizice alaturi de stampila persoanei juridice inscrise la rubrica "emitent".
      Potrivit art. 9 din Legea nr.58/1934, "Cine pune semnatura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra, e tinut personal in temeiul cambiei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a depasit imputernicirea sa."
      Prin urmare, in ipoteza mentionata, pentru a asigura circulatia biletului la ordin si increderea in valabilitatea acestuia, legea nu numai ca nu sanctioneaza cu nulitatea titlul, ci recunoaste o obligatie in sarcina falsului reprezentant.
       Prin aplicarea semnaturii apelantului la rubrica " semnatura emitentului", chiar si in lipsa unui mandat acordat in acest sens de catre SC A ATV SRL, semnatarul a devenit personal obligat cambial.
      Titlul executoriu in baza caruia s-a inceput executarea silita impotriva recurentului-oponent indeplineste toate conditiile prevazute de lege pentru valabilitatea acestuia, inclusiv conditia cu privire la forma si cu privire la validitatea si valabilitatea semnaturii reprezentantului emitentului.
      Cu privire la calitatea de avalist a recurentului din prezenta cauza,  Curtea retine ca   avalul este o garantie autonoma si independenta, cel care garanteaza intervine pentru a intari increderea in titlu, obligandu-se solidar cu ceilalti semnatari ai cambiei (biletului la ordin, in speta) la plata sumei de bani prevazuta in cambie (biletul la ordin). In calitate de avalist poate figura o terta persoana sau chiar un semnatar al titlului,  potrivit art. 33 alin 2 din Legea 58/1934.
      Biletul la ordin ce face obiectul cauzei indeplineste toate conditiile de fond si de forma prevazute de lege pentru validitatea sa, ca urmare avalistul va putea fi tinut ca si in acelasi mod ca acela pentru care a garantat (art. 35 din Legea 58/1934).
      Sustinerea recurentului referitoare la diminuarea valorii debitului in urma executarilor silite efectuate, va fi inlaturata, intrucat nu s-au administrat probe in acest sens.
      Cu privire la consideratiile pur teoretice din finalul cererii de recurs, acestea sunt de prisos a fi analizate, fata de inlaturarea criticilor recurentului.
      In consecinta, pentru motivele retinute, Curtea a constatat recursul nefondat si l-a respins conform art. 312 alin.1 Cod proc. civ.

1