INLOCUIREA MASURII DE SIGURANTA A OBLIGARII LA TRATAMENT MEDICAL CU MASURA DE SIGURANTA A INTERNARII MEDICALE

Prin sentinta penala nr. 30/31.01.2014, pronuntata in dosarul penal nr. 4386/204/2013 de catre Judecatoria Campina, admitandu-se sesizarea judecatorului delegat la Biroul Executari Penale, instanta, in conformitate cu disp. art. 431 C.p.p., a dispus inlocuirea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, dispusa fata de faptuitoarea G.G. prin sentinta penala nr. 107/02.04.2013, cu masura de siguranta a internarii medicale a acesteia intr-un institut medical de specialitate, pana la insanatosire.
Pentru a dispune astfel, au fost avute in vedere concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica, in care s-a retinut ca faptuitoarea G.G., prezentand diagnosticul de "tulburare schizo-afectiva - discernamant abolit", are nevoie de internarea sa medicala intr-un institut medical de specialitate, pana la insanatosire.
S-a retinut ca prin rezolutia nr. 2580/P/2009 emisa la data de 29.01.2013, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, in conformitate cu disp. art. 249 C.p.p., rap. la art. 11 pct. 1 lit. b C.p.p. si la art. 10 lit. e C.p.p., a dispus fata de  faptuitoarea G.G. scoaterea de sub urmarire penala, intrucat exista o cauza care inlatura caracterul penale al faptei - iresponsabilitatea.
In fapt, la data 24.08.2009, numitul V.L. a sesizat organele de politie pentru faptul ca fosta sa sotie, numita G.G., incepand cu luna februarie 2009, nu a platit, cu rea credinta, pensia de intretinere la care a fost obligata prin Sentinta civila nr. 628/2502.2008 a Judecatoriei Campina, in favoarea minorului V.F.
Astfel, prin sentinta penala nr. 107/2013 s-a admis cererea Parchetului de pe langa Judecatoria Campina privind pe faptuitoarea G.G.  si, in consecinta, in temeiul disp. art. 113 C.p., s-a dispus obligarea acesteia la a se prezenta in mod regulat la tratament medical, pana la insanatosire. De asemenea, faptuitoarei i-a fost atrasa atentia asupra disp. art. 113 alin. 2 C.p.
Judecatorul delegat din cadrul Biroului Executari Penale, sesizand instanta cu privire la inlocuirea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, dispusa fata de faptuitoarea G.G, cu masura internarii, a aratat ca, dupa ramanerea definitiva a sentintei penale nr. 107/2013, o copie a acesteia a fost inaintata la Directia de Sanatate Publica a Judetului Tulcea, care a comunicat, cu adresa nr. 3576/26.04.2013 ca masura de siguranta va fi pusa in executare prin Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea.
                    La data de 23 mai 2013 s-a inaintat adresa atat catre unitatea sanitara desemnata si catre faptuitoare.
                    Cu adresa nr. 27/30.07.2013, Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea - Centrul de Sanatate Mentala a comunicat ca numita Chirilov Veronica nu s-a prezentat niciodata in cadrul Centrului de Sanatate Mentala pentru a primi tratament medical conform art. 113CP. 
Ca urmare a sesizarii, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, din raportul inaintat la dosarul cauzei reiesind, cu privire la starea psihica actuala a persoanei examinate, urmatoarele: "Afectivitate - aplatizare afectiva cu inversiune afectiva fata de familie, detasare de realitate; Activitate - dezorganizata, influentata de idei delirante", in concluzie recomandandu-se inlocuirea masurii obligarii la tratament medical cu masura internarii medicale. 
Potrivit art. 431 C.p.p., dupa primirea raportului medico-legal si a concluziilor medicului specialist, instanta asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si aparatorului acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, atunci cand considera necesar, dispunand fie inlocuirea tratamentului, fie internarea medicala.
Potrivit art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale "orice persoana are dreptul la libertate si siguranta". Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia cazurilor enumerate la lit. a - f, printre care la lit. e - daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, toxicoman sau a unui vagabond.
De asemenea, potrivit Hotararii CEDO din 23.02.1984, cauza Luberti contra Italiei, o persoana nu poate fi considerata ca fiind un "alienat" si privata de libertate, decat dupa indeplinirea a minimum trei conditii, si anume: boala mintala trebuie sa fi fost stabilita prin probe, ea trebuie sa aiba un caracter sau o amploare care sa justifice internarea, iar internarea sa nu se poata prelungi fara justificarea persistentei bolii.
In aceste conditii, s-a apreciat ca neprezentarea faptuitoarei la Centrul de Sanatate Mintala in vederea administrarii tratamentului medicamentos la care a fost obligata, in ciuda faptului ca acesteia i-a fost pusa in vedere sanctiunea prev. de art. 113 al. 2 C.p., justifica inlocuirea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical cu aceea a internarii medicale, prev. de art. 114 Cod penal. Pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanta a avut in vedere si declaratia faptuitoarei cu ocazia audierii sale in cauza, aceasta sustinand ca suspecteaza faptul ca s-ar dori “lichidarea" ei. In aceasta situatie, apare ca evidenta urmarea neprezentarii sale in vederea administrarii tratamentului, starea actuala a acesteia impunand internarea in vederea administrarii unui tratament de specialitate.
Fata de datele spetei deduse judecatii, fiind dovedit ca boala mintala de care sufera faptuitoarea are o asemenea amploare care sa justifice internarea, din chiar raportul de expertiza rezultand ca se impune tratamentul in regim ambulatoriu, fiind respectate si conditiile impuse de lege, instanta a retinut ca sesizarea este fondata si, in temeiul art. 431 al. 12 C.p.p. a dispus admiterea acesteia.