Partaj succesoral suplimentar. Calitate procesuala pasiva. Art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Prin sentinta civila nr. 14314 din 11 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a statuat cu privire la cererea formulata de catre reclamantul SP in contradictoriu cu paratii SI, SOM, SD, SC, SG si SS, prin care se solicita partajul succesoral suplimentar dupa defunctul SGI.
Solutionand cu prioritate, in temeiul art.137 alin1 C.p.civ., exceptiile procesuale invocate - exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, instanta a repins-o pe cea dintai si a admis-o pe a  doua.
A apreciat instanta ca inadmisibilitatea este un mijloc de aparare specific prin care partea chemata in judecata ori impotriva careia se formuleaza o cerere se opune actiunii partii adverse, fara a contesta direct dreptul invocat, declarand cererea inacceptabila si sustinand ca instanta nu se poate pronunta asupra acesteia. Asadar, inadmisibilitatea presupune folosirea unei cai atunci cand legea nu prevede aceasta posibilitate.
In prezenta cauza, reclamantul SP a solicitat realizarea unui partaj succesoral suplimentar, cu privire la terenul in suprafata de 6 hectare si 1190 m.p., aflat in masa succesorala a autorului comun al partilor, SGI, decedat la data de 30.01.2006.
Fata de obiectul si temeiul juridic al actiunii cu care a fost investita, instanta a constatat caracterul admisibil al acestei solicitari. Reclamantul este indreptatit sa apeleze la autoritatea judecatoreasca pentru a realiza partajul unei mase succesorale. Aprecierea cererii ca inadmisibila ar avea semnificatia juridica a unei ingradiri a accesului liber al reclamantei la justitie, contrar dispozitiilor art.6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si prevederilor art.21 din Constitutia Romaniei.
Art.6 CEDO garanteaza fiecaruia dreptul de a avea acces la o instanta articolul 6 § 1 al Conventiei: “Orice persoana are dreptul la audierea echitabila a cauzei sale (...) de catre un tribunal (...), care va decide (...) asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile cu caracter civil (...)".. Curtea Europeana a Drepturilor Omului aminteste, in Cauza Lupas c. Romaniei, ca articolul 6 paragraful 1 garanteaza fiecaruia dreptul ca un tribunal sa cunoasca orice contestatie referitoare la drepturile si obligatiile cu caracter civil (Golder impotriva Regatului Unit al Marii Britanii, hotararea din 21 februarie 1975, seria A nr.18, pag.18, § 36).
Astfel, instanta europeana retine faptul ca admiterea unei asemenea exceptii ar constitui o incalcare a art.6 CEDO, fiind un obstacol de drept, o limitare adusa dreptului de acces la justitie.
Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SD si SOM, exceptie pusa in discutie din oficiu, s-a observat ca presupune calitatea procesuala existenta unei identitati intre partile din procesul civil si persoanele implicate in raportul juridic dedus judecatii. Astfel, reclamantul trebuie sa coincida cu titularul dreptului afirmat, iar paratul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) in raportul juridic respectiv. In cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare este obligatorie calea justitiei, calitatea procesuala activa apartine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasiva este a celui fata de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificarii calitatii procesuale active si a celei pasive in procesul civil revine reclamantului, iar instanta este datoare, odata sesizata, sa verifice ambele calitati.
A retinut instanta ca, potrivit declaratiilor autentificate sub nr. 22636/03.04.2006 si 824/895 din 12.06.2006, paratii SD si SOM au renuntat la succesiunea bunicului lor, SI, primul in favoarea fratelui sau, SI, iar cea de-a doua, pur abdicativ, cu mentiunea ca nu a facut nici un act de acceptare a succesiunii mentionate.
Renuntarea la mostenire este un act juridic unilateral, expres si solemn prin care succesibilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor, desfiintand cu efect retroactiv vocatia sa succesorala si devenind strain de mostenire. Prin urmare, cei doi parati nu au justificat o calitate procesuala pasiva cu privire la partajul suplimentar solicitat de reclamant, asupra bunului imobil ce a facut parte din masa succesorala a decujus-ului SI.
Analizand cuprinsul cererii de chemare in judecata si inscrisurile depuse de parti, instanta a observat ca cererea formulata de reclamantul SP in contradictoriu cu paratii SI, SG, SC si SS este lipsita de obiect. Astfel, solicitarea de efectuare a partajului succesoral suplimentar priveste suprafata de 6 hectare si 1190 m.p., teren extravilan situat pe raza comunei Mogosesti, jud.Iasi, mentionat in titlul de proprietate nr.91958/04.10.1994.  Acest teren, insa, a facut obiectul testamentului autentificat la Biroul Notarial Public din Iasi si depus la filele 20-21 ale dosarului. Prin respectivul inscris, decujus-ul SI a lasat legate cu titlu particular reclamantului si paratilor SI, SG, SC si SS, epuizand intreaga suprafata mentionata. Mai mult, respectivul testament nu a fost contestat si desfiintat, pe cale judecatoreasca, pastrandu-si valabilitatea.
Obiectul, ca si componenta esentiala a actiunii civile, consta in afirmarea unui drept sau formularea unei pretentii, in sensul art.109 C.p.civ. Obiectul impartirii succesorale il constituie bunurile asupra carora poarta drepturile reale ale defunctului si care s-au transmis asupra mostenitorilor, mai putin bunurile cu privire la care decujus-ul a dispus deja, prin legat cu titlu particular. Bunurile individual determinate care formeaza obiectul unor legate cu titlu particular se dobandesc de catre legatar de la data deschiderii succesiunii, neputand forma obiectul partajului.