Raspunderea asiguratorului in materia delictuala a platii daunelor morale

Suferintele fizice si morale ale reclamantului, ca ansamblu al consecintelor produse de
accident asupra acestuia, nu doar ca releva o vatamare in sens general asupra integritatii si
sanatatii, dar ofera si elementele plasarii potentiale a starii reclamantului in planul unei vatamari
corporale grave prin observarea deficientelor de gandire, vorbire si comunicare ale reclamantului
intinse cel putin pe o perioada de 2 ani de zile si care au determinat schimbarea modului de viata
al reclamantului, acesta fiind internat medical, supus medicamentatiei si trimis la o scoala
speciala. Or, daca ingrijiri medicale de 11 zile ar antrena raspunderea juridica a paratei in baza
art. 184 C pen, ingrijirile privind latura fizica a vatamarii, trebuie amintit insa ca la baza
integritatii fizice sta si se manifesta integritatea psihica a individului impreuna definind persoana
umana. Vatamarea priveste persoana umana, iar nu doar corpul acesteia, ca un obiect exterior. Nu
se poate accepta ca nu exista vatamare a sanatatii psihice a reclamantului, doar pentru ca aceasta
nu a fost captata si inmagazinata in zile de ingrijiri medicale, in fapt fiind acordate 9 zile de
ingrijiri medicale numai pentru contuzia toraco-abdominala si plaga contuza de la degetul V al
mainii stangi ramanand neacoperiti 2 ani de suferinta psihica a reclamantului.
Starea psihica nu poate fi masurata cu unitati certe de masura si nici suferinta umana nu
poate fi cuantificata si inlocuita printr-o valoare materiala. Acestea pot fi insa suplinite de
satisfactia obtinuta de cel vatamat atunci cand vede ca i se face dreptate si cand obtine un cuantum
banesc prin care isi poate usura pentru o perioada conditiile de viata. De aceea, Judecatoria
considera ca suma de 50.000 lei pretinsa de reclamant reprezinta o reparatie echitabila pentru
suferinta traita de acesta in cei doi ani de zile scursi de la accidentul suferit, suferinta care si in
prezent prezinta urmari intelectuale dovedite medical.
(Dosar nr. 1.124/250/2012, Sentinta civila nr. 1.015)

I. Cu privire la cadrul procesual al cauzei.
A. Pozitia procesuala a reclamantului.
1. Constata ca prin cererea inregistrata la Judecatorie sub nr. 1.124 in data
de 22 august 2012, scutita de la plata taxelor de timbru in temeiul art. 15 lit o) din
Legea nr 146/1997, constituind prezentul dosar civil, minorul SLS, prin reprezentant
legal SS, numit in continuare reclamantul, cu domiciliul procesual ales, in
contradictoriu cu SC UA S.A., numita in continuare parata, avand sediul in Bucuresti,
reprezentant al asiguratorului MFS si cu RFG, intervenient fortat, numit in continuare
intervenientul, domiciliat in a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 50.000 lei
cu titlu de despagubiri morale si la plata cheltuielilor de judecata.
1.1. In motivare, se arata ca in data de 5 august 2010, intre localitatile L si
R, judetul Arad, a avut loc un accident de circulatie soldat printre altele cu vatamarea
corporala a reclamantului, in varsta la acea vreme de 5 ani.
1.2. Vinovat de producerea accidentului se face intervenientul care a fost
condamnat pentru savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa, respectiv pentru
savarsirea a trei infractiuni de vatamare corporala din culpa, avand ca victime alte
persoane decat reclamantul, condamnare dispusa prin Sentinta penala nr.12/7.02.2012
pronuntata de Judecatoria Lipova in Dosar nr.1128/250/2011, ramasa definitiva prin
Decizia penala nr.640/23.04.2012 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara.
2
1.3. Autovehiculul condus de intervenient era asigurat la momentul
accidentului la MFS, al carei reprezentant de despagubire in Romania a fost
desemnata SC UA SA, asa cum rezulta din hotararile antementionate.
1.4. In urma accidentului, reclamantul a suferit vatamari corporale fiind
internat de urgenta la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Arad-Sectia Clinica de
Chirurgie si Ortopedie Pediatrica in perioada 5.08.2010 - 7.08.2010 cu diagnosticul:
contuzie deget V mana stanga, pentru care a necesitat 9 zile de ingrijiri medicale,
conform raportului de prima expertiza medico-legala pe baza actelor medicale
nr.829/A1/29.11.2010 emis de Spitalul Clinic Judetean de Medicina Legala Arad.
1.5. Urmare a vatamarilor corporale suferite, reclamantul a avut dureri
abdominale si la deget timp de aproximativ 2 saptamani, perioada in care i s-au
administrat zilnic calmante. Vatamarile cele mai grave ale reclamantului au fost insa
la nivel psihic, accidentul fiind unul extrem de grav, soldat cu un mort si trei persoane
vatamate grav, printre care si mama reclamantului, doamna S.S., care a necesitat un
numar de 90 zile de ingrijiri medicale.
1.6. In consecinta, socul din momentul accidentului, propriile leziuni
suferite de minor, leziunile suferite de mama sa, precum si toata imaginea tragica de
dupa accident care implica sange peste tot, oameni suferind, au reprezentat pentru
reclamantul, minor de 5 ani, o trauma inimaginabila. Imediat dupa accident,
reclamantul a fost foarte speriat, plangea incontinuu, era de neconsolat, in timp ce
mama sa era nevoita sa se ocupe atat de el cat si de propria sa persoana, vatamata de
asemenea foarte grav. Timp de o saptamana dupa accident, minorul a refuzat sa
vorbeasca, sa comunice decat strictul necesar si foarte mult timp dupa accident a avut
cosmaruri, se trezea noaptea tipand si plangand, fiind necesar pentru cei din jurul sau
sa gaseasca diverse metode pentru a-l linisti, inclusiv il scoteau in toiul noptii la
plimbare. De asemenea, ii era frica sa se mai urce in orice mijloc de transport,
autoturism, autobuz, tren, etc., plangand si fiind necesar sa fie urcat cu forta, iar odata
urcat incerca sa se ascunda daca avea aceasta posibilitate, de exemplu in tren se
ascundea sub bancheta. De abia dupa un an de la producerea accidentului starea
psihica a reclamantului s-a imbunatatit, cel putin aparent, intrucat traumele suferite cu
siguranta s-au intiparit in memoria sa pentru tot restul vietii. O perioada indelungata
dupa accident, reclamantul a fost lipsit si de grija mamei sale, care este persoana
centrala din viata sa, care l-a crescut si cu care era obisnuit, si care, urmare a
accidentului, a fost internata o perioada lunga in spital, iar ulterior a trebuit sa stea
imobilizata la pat circa 8 luni, ca urmare a fracturii de gamba suferita, in urma carei ia
fost implantata o tija in picior. Reclamantul a suferit o trauma in plus si ca urmare a
faptului ca persoana cea mai importanta din viata sa nu se mai putea ocupa de el (o
perioada de doua luni mama a lipsit complet din viata minorului, fiind internata in
spital), pentru un copil de 5 ani fiind foarte greu sa inteleaga motivele pentru care
mama sa dintr-o data nu se mai putea juca cu el, nu mai putea sa-l ingrijeasca, acesta
simtindu-se abandonat.
1.7. Precizeaza ca reclamantul a urmat procedura concilierii directe in baza
art.7201 C.pr.civ., atat cu parata, cat si cu intervenientul fortat, insa acestia nu s-au
prezentat la data la care au fost convocati si nici nu au contactat reprezentantul
reclamantului intr-un alt mod.
1.8. In drept, invoca aplicarea art. 112, art. 274, art. 7201 C. pr. civ., Ordinul
nr. 21/2009 pentru punerea in aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de
3
raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, art. 50, art. 54,
art. 55 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania,
art. 998 - 999 din vechiul C.civ.
1.9. In probatiune, a solicitat incuviintarea mijloacelor de proba constand in
inscrisuri si martori anexand actiunii hotararile judecatoresti mentionate, acte
medicale, certificat nastere reclamant si dovada efectuarii concilierii directe.
1.10. Reclamantul, prin raspuns la intampinare, referitor la sustinerea
paratei in sensul ca nu ar datora despagubiri in cauza, a considerat ca aceasta aparare
a paratei este complet nefondata si lipsita de orice temei legal. Nici dispozitiile legale
invocate de parata, respectiv art.49 din Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA
21/2009 coroborate cu dispozitiile art.8 din Legea 136/1995 si nici o alta dispozitie
legala nu face absolut nici o referire la cele sustinute de parata, nici un text legal nu
conditioneaza obligatia asiguratorului de a despagubi persoana vatamata intr-un
accident de circulatie de faptul ca vatamarea sa fie rezultatul unei infractiuni de
vatamare din culpa, in realitate nu are importanta raspunderea penala a autorului in
raport cu raspunderea asiguratorului. Trimite la practica judiciara a Curtii de Apel
Timis.
B. Pozitia procesuala a intervenientului si a paratei.
2. Intervenientul fortat, prin intampinarea depusa la fila 37 dosar,
precizeaza ca si-a recunoscut vinovatia in cadrul procesului penal si ca nu se opune
admiterii actiunii.
3. Parata, prin intampinarea depusa la filele 39-42 dosar, a solicitat
respingerea actiunii ca neintemeiata.
3.1. Dupa ce arata care este legea aplicabila, Legea nr 136/1995 si Ordinul
CSA nr 21/2009, considera ca pentru acordarea despagubirilor este necesara
intrunirea conditiilor generale ale raspunderii civile delictuale (savarsirea unei fapte
ilicite, cauzarea unui prejudiciu, existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si
prejudiciu si vinovatia autorului faptei ilicite), conform art.998, art 999 C.civ. In ceea
ce priveste prejudiciul, acesta trebuie sa aiba un caracter cert si sa nu fi fost reparat
inca. La determinarea cuantumului despagubirilor in cazul vatamarii corporale sau a
decesului unor persoane se au in vedere, potrivit art.49 coroborat cu art.74 alin.1 din
Normele RCA aprobate prin Ordinul C.S.A. nr.21/2009 in caz de vatamare corporala:
a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate, probate cu
documente fiscale, si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice
la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului
asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;
b) venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de persoana
vatamata, probat cu documente justificative, in cazul persoanelor care nu au calitatea
de salariat;
c) salariul de baza minim brut pe economie, in cazul persoanelor pagubite
aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare;
d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul
persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru
proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale, probate cu
documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale
prevazute de reglementarile in vigoare;
4
e) cheltuielile cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin
certificatul medical se recomanda acest lucru, insa nu mai mult decat salariul de baza
minim brut pe economie;
f) daunele morale, in conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.
3.2. Parata considera ca in cauza dedusa judecatii principiul de drept al
reparatiei integrale a prejudiciului suferit de persoanele pagubite opereaza doar in
raport cu raspunderea delictuala a celui vinovat de producerea accidentului rutier si
nicidecum in raport cu raspunderea contractuala a paratei, raspundere care este
supusa unor criterii expres instituite de lege, prevederile legale aplicabile in domeniu
fiind atat Legea nr.136/1995, cat si Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA
nr.21/2009 (potrivit art.2 din Legea nr.136/1995). In conformitate cu art.49 din
Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA 21/2009 coroborate cu dispozitiile art.8
din Legea 136/1995, asiguratorul acorda daune morale doar in caz de deces sau
vatamare corporala, dar este esential ca acestea sa se datoreze savarsirii de catre
conducatorul autoturismului asigurat RCA a unei infractiuni din culpa, adica fie a
infractiunii de ucidere din culpa (art.178 C.pen.), fie a infractiunii de vatamare
corporala din culpa(art.184 C.pen.).
3.3. Ca atare, raspunderea paratei fata de reclamant nu poate fi decat de
natura contractuala, prin efectul contractului de asigurare obligatorie de raspundere
civila pentru pagube produse tertilor din accidente de autovehicule, nicidecum de
natura delictuala.
3.4. Conchide ca actiunea este neintemeiata intrucat parata este obligata sa
acorde daune morale doar daca este incident art 184 C pen, adica vatamarea sa
necesite ingrijiri medicale pentru vindecare mai mari de 10 zile, vindecarea
reclamantului necesitand 9 zile de ingrijire medicala, iar nu in raport cu interpretarea
notiunii de vatamare conform art 181 C pen. Apreciaza ca suma de 50.000 lei este
absolut exagerata, nu este in concordanta cu practica judiciara si depaseste granita
functiei pe care o are repararea prejudiciului nepatrimonial suferit, creind premisele
imbogatirii fara justa cauza.
3.5. In drept, invoca aplicarea art 115 si urm. C pr civ, Legea nr.136/1995,
Normele RCA aprobate prin Ordinul CSA nr.21/2009.
3.6. In probatiune, solicita incuviintarea mijloacelor de proba constand in
inscrisuri si orice alta proba a carei necesitate rezulta din dezbateri.
3.7. A depus Concluzii scrise.
II. Desfasurarea procesului. Administrarea probelor.
4. Verificandu-si competenta, Judecatoria s-a declarat competenta sa
examineze cauza, conform celor consemnate in Incheierea de sedinta din data de 1
octombrie 2012.
5. Au fost administrate mijloacele de proba constand in inscrisuri si martori
_ parata nu a depus acte doveditoare in sustinerea pozitiei procesuale consemnate in
intampinare.
III. Starea de fapt retinuta. Solutia procesului. Considerentele.
5
6. Din examinarea inscrisurilor prezentate si in urma ascultarii martorei,
Judecatoria retine ca disputa partilor priveste pe reclamantul nascut in data de 22
noiembrie 2004, minor in varsta de aproximativ 6 ani la data producerii accidentului
de circulatie (5 august 2010), respectiv in varsta de aproximativ 8 ani la data
formularii actiunii (22 august 2012), care, prin reprezentant legal, in forma
reprezentarii juridice, a solicitat plata sumei de 50.000 lei reprezentand despagubiri
morale pentru suferintele fizice si psihice cauzate de accidentul rutier din data de 5
august 2010, in timp ce parata a solicitat respingerea actiunii, in raport cu
consecintele fizice si psihice suportate de reclamant in urma aceluiasi eveniment
rutier.
6.1. Judecatoria retine ca intervenientul fortat, asigurat al lui MFS, societate
avand drept corespondent in Romania pe parata, a cauzat producerea unui accident de
circulatie in localitatea L. in data de 5 august 2010, fiind condamnat penal pentru
savarsirea unei infractiuni de ucidere din culpa si a trei infractiuni de vatamare
corporala din culpa prin Sentinta penala nr 12/7 februarie 2012 pronuntata de
Judecatoria Lipova in Dosar nr 1.128/250/2011, indreptata prin Incheierea din data de
21 februarie 2012, irevocabila prin Decizia penala nr 640/R/23 aprilie 2012 a Curtii
de Apel Timis, reprezentantei reclamantului, in nume propriu fiindu-i acordate daune
materiale de 1.774,84 leva si 209 lei, respectiv daune morale partiale in valoare de
160.000 lei, sume care au fost puse spre plata in sarcina paratei, ca reprezentant de
despagubire al asiguratorului intervenientului.
6.2. In continuare, potrivit inscrisurile reprezentand Raport expertiza medicolegala
nr. 829/A1/29.11.2010, Examen al Comisiei medicale nr 68/19 octombrie
2012, Epicriza nr 1.716/2012 coroborate cu declaratia martorei AA-E, Judecatoria
retine ca reclamantul, victima a unui accident rutier, din unghiul de vedere al
suferintei fizice a suferit leziuni traumatice constand in contuzie toraco-abdominala si
plaga contuza la degetul V al mainii stangi, pentru ca din unghiul de vedere al
vatamarii si suferintei psihice sa fie probate referintele privind instaurarea unui
sindrom organic amnezic dupa accidentul rutier suferit, reclamantul manifestand o
fobie fata de mijloacele de transport in comun, avand un somn nelinistit, pofta de
mancare fiindu-i alterata, rar implicandu-se in jocuri cu copiii, fiind retras, necajit,
hipobulic, incidenta fiind o depresie reactiva pe baza de stres, gandirea si intelectul
fiindu-i angajate patologic, concluzia fiind aceea de scolarizare speciala a
reclamantului, epicriza adaugand descrierea privitoare la manifestarea ingreunata a
gandirii, neproductiva, cu o memorie de valoare minima in procesul de fixare si
medie, in procesul de reproducere fiind stabilit un tratament pe baza de "Oropram" si
"Lucetan". Constatarea medicala se coroboreaza cu declaratia martorei care, dupa ce
a prezentat situatia de fapt prin care a primit timp de 15 zile spre gazduire si ingrijire
pe reclamant, invedereaza ca acesta a ajuns sa se transforme dintr-o fire vesela si
activa cum era inainte de accident intr-o persoana cu tulburari psihice, care, uneori,
ajungea sa povesteasca despre accident fara a fi intrebat afirmand ca: "este sange
peste tot" afirmatie folosita de reclamant si atunci cand se trezea noaptea din somn,
tipand si plangand, martora confirmand ca reclamantul nu mai doreste sa se urce in
vreun autovehicul mergand pe jos la scoala si ca, atunci cand mama era afectata de
durerea resimtita la piciorul ranit in accident, reclamantul reactiona incepand sa
planga.
6
7. In baza celor retinute, examinand in fapt si in drept cauza, in temeiul
dispozitiilor ultraactive ale art. 999, art. 1.000 alin. 1 C. civ. 1864, raportat la
prevederile art. 43 teza finala, art. 54 din Legea nr 136/1995 coroborat cu dispozitiile
art. 11-13, art. 26 alin. 1, lit. a), art. 43, art. 49 alin. 1, pct. 1. lit. f) si art. 74 din
Ordinul CSA nr. 21/2009 Judecatoria a admis actiunea si a obligat parata, in calitate
de reprezentant al asiguratorului intervenientului fortat MFS, sa achite reclamantului,
prin reprezentant legal, suma de 50.000 lei reprezentand daune morale obligand pe
aceeasi parata sa achite reclamantului cheltuieli de judecata partiale in suma de 1.748
lei reprezentand onorariul avocatial, cheltuieli de deplasare si cheltuieli reduse
privind pregatirea dosarului.
7.1. Pentru inceput, tratand obiectiile paratei, Judecatoria invedereaza
partilor, in ceea ce priveste raspunderea juridica civila a paratei, ca va opera in
fundamentarea solutiei cu o dubla apreciere: pe de o parte, referitoare la pozitia
procesuala a paratei, pe de alta parte, referitoare la suportarea despagubirilor cu
caracter nepatrimonial, moral in beneficiul reclamantului.
7.1.1. Parata sta in proces in calitate de reprezentant al asiguratorului
persoanei vinovate de producerea accidentului, avand drepturi depline inclusiv de
dispozitie cu privire la cele dispuse sau la cele la care este obligata, conform
prevederilor art 11-13 din Ordinul CSA nr 21/2009, care au urmatorul continut:
"Art. 11. (1) Asiguratorul RCA este obligat sa numeasca reprezentanti de
despagubiri in fiecare stat membru, cu exceptia statului membru in care a obtinut
autorizatia pentru practicarea asigurarii de raspundere civila a vehiculelor.
Reprezentantul de despagubiri are sediul in statul unde a fost numit, in cazul in care
este persoana juridica, sau, in cazul in care este persoana fizica, acesta este rezident
ori se stabileste in statul membru in care este numit. (2) Numirea unui reprezentant
de despagubiri nu reprezinta infiintarea unei filiale a asiguratorului RCA.
Art. 12. (1) Reprezentantul de despagubiri este imputernicit sa instrumenteze
daunele in numele si in contul asiguratorului RCA si sa reprezinte asiguratorul RCA.
In acest scop, reprezentantul de despagubiri intocmeste dosarul de dauna si ia toate
masurile necesare pentru solutionarea cererilor de despagubire pretinse de partea
prejudiciata, pentru prejudiciile cauzate in urma unui accident, consecinta a
utilizarii vehiculului:
a) pentru care asigurarea de raspundere civila a fost emisa de catre un
asigurator sau de filiala acestuia in alt stat membru decat statul in care partea
prejudiciata este rezidenta sau isi are sediul;
b) care provine din alt stat membru decat statul in care partea prejudiciata
este rezidenta sau isi are sediul; si
c) pentru prejudiciul produs in alt stat membru decat cel in care partea
prejudiciata este rezidenta sau isi are sediul.
(2) Reprezentantul de despagubiri poate actiona pentru mai multi asiguratori
RCA.
Art. 13. (1) Reprezentantul de despagubiri trebuie sa fie autorizat sa
reprezinte asiguratorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispozitie in fata
partii prejudiciate, sa i se atribuie competenta necesara pentru a raspunde
pretentiilor de despagubire justificate ale partii prejudiciate si sa fie apt sa
examineze cazul in limba oficiala a statului membru in care partea prejudiciata este
rezidenta sau isi are sediul. (2) Numirea unui reprezentant de despagubiri nu exclude
7
dreptul partii prejudiciate de a institui proceduri directe impotriva persoanei care a
cauzat prejudiciul sau a asiguratorului acestuia, dupa caz."
7.1.2. Referitor la indreptatirea reclamantului de a primi cu titlu de
despagubire morala suma de 50.000 lei, Judecatoria a pornit de la constatarea ca prin
fapta culpabila a intervenientului, asigurat al asiguratorului reprezentat de parata, a
avut loc un accident rutier care a cauzat suferinte fizice minore si traume psihice
majore in viata reclamantului, atat fata de raportarea activa a acestuia la comunitate,
cat si ca asteptare neimplinita a receptarii prezentei afective a mamei in perioada
spitalizarii acesteia. Astfel de consecinte, relevate de acte medicale, s-au concretizat
afectand integritatea si sanatatea reclamantului constand in contuzie toracoabdominala
si plaga contuza la degetul V al mainii stangi, instaurarea unui sindrom
organic amnezic, fobie fata de mijloacele de transport in comun, manifestarea
ingreunata a gandirii, neproductiva, cu o memorie de valoare minima in procesul de
fixare si medie, in procesul de reproducere, somn nelinistit, pofta de mancare alterata,
rara implicare in jocuri cu copiii, reclamantul fiind retras, necajit, hipobulic, incidenta
fiind o depresie reactiva pe baza de stres, gandirea si intelectul fiindu-i angajate
patologic, concluzia fiind aceea de scolarizare speciala a reclamantului, fiind stabilit
un tratament pe baza de "Oropram" si "Lucetan". Constatarea medicala se
coroboreaza cu declaratia martorei care invedereaza ca reclamantul a ajuns sa se
transforme dintr-o fire vesela si activa, cum era inainte de accident, intr-o persoana cu
tulburari psihice, care, uneori, ajungea sa povesteasca despre accident fara a fi
intrebat afirmand ca: "este sange peste tot" afirmatie folosita de reclamant si atunci
cand se trezea noaptea din somn, tipand si plangand, martora confirmand ca
reclamantul nu mai doreste sa se urce in vreun autovehicul, mergand pe jos la scoala
si ca, atunci cand mama lui era afectata de durerea resimtita la piciorul ranit in
accident, reclamantul reactiona incepand sa planga.
7.2. Judecatoria nu poate primi apararea paratei cum ca actiunea este
neintemeiata intrucat parata ar fi obligata sa acorde daune morale doar daca este
incident art. 184 C. pen., adica vatamarea sa necesite ingrijiri medicale pentru
vindecare mai mari de 10 zile, vindecarea reclamantului necesitand 9 zile de ingrijire
medicala, iar nu in raport cu interpretarea notiunii de vatamare conform art. 181 C.
pen. si nici aprecierea acesteia ca suma de 50.000 lei este absolut exagerata, nefiind
in concordanta cu practica judiciara si depasind granita functiei pe care o are
repararea prejudiciului nepatrimonial suferit, creind premisele imbogatirii fara justa
cauza.
7.2.1. Judecatoria considera ca particularitatile cauzei usureaza interpretarea
notiunii de vatamare corporala, fara a o defini exclusiv din perspectiva raspunderii
juridice penale, adecvat fiind a o plasa in raport cu incidenta raspunderii delictuale a
paratei fata de terti pentru fapta altei persoane, intervenientul, cu care se afla, ca
reprezentant de despagubire, in relatie contractuala de natura asiguratorie raspunzand
de prejudiciile materiale si morale suferite de victimele accidentului rutier. Ca atare,
suferintele fizice si morale ale reclamantului, ca ansamblu al consecintelor produse
de accident asupra acestuia, nu doar ca releva o vatamare in sens general asupra
integritatii si sanatatii, dar ofera si elementele plasarii potentiale a starii reclamantului
in planul unei vatamari corporale grave prin observarea deficientelor de gandire,
vorbire si comunicare ale reclamantului intinse cel putin pe o perioada de 2 ani de
zile si care au determinat schimbarea modului de viata al reclamantului, acesta fiind
8
internat medical, supus medicamentatiei si trimis la o scoala speciala. Or, daca
ingrijiri medicale de 11 zile ar antrena raspunderea juridica a paratei in baza art. 184
C pen, ingrijirile privind latura fizica a vatamarii, trebuie amintit insa ca la baza
integritatii fizice sta si se manifesta integritatea psihica a individului impreuna
definind persoana umana. Vatamarea priveste persoana umana, iar nu doar corpul
acesteia, ca un obiect exterior. Nu se poate accepta ca nu exista vatamare a sanatatii
psihice a reclamantului, doar pentru ca aceasta nu a fost captata si inmagazinata in
zile de ingrijiri medicale, in fapt fiind acordate 9 zile de ingrijiri medicale numai
pentru contuzia toraco-abdominala si plaga contuza de la degetul V al mainii stangi
ramanand neacoperiti 2 ani de suferinta psihica a reclamantului.
7.2.2. Starea psihica nu poate fi masurata cu unitati certe de masura si nici
suferinta umana nu poate fi cuantificata si inlocuita printr-o valoare materiala.
Acestea pot fi insa suplinite de satisfactia obtinuta de cel vatamat atunci cand vede ca
i se face dreptate si cand obtine un cuantum banesc prin care isi poate usura pentru o
perioada conditiile de viata. De aceea, Judecatoria considera ca suma de 50.000 lei
pretinsa de reclamant reprezinta o reparatie echitabila pentru suferinta traita de acesta
in cei doi ani de zile scursi de la accidentul suferit, suferinta care si in prezent
prezinta urmari intelectuale dovedite medical.
7.3. In temeiul art 274 C pr civ, Judecatoria va admite in parte cererea privind
obligarea paratei sa achite reclamantului cheltuieli de judecata partiale in suma de
1.748 lei reprezentand onorariul avocatial in suma de 1.400 lei, cheltuieli de
deplasare in suma de 200 lei si cheltuieli reduse privind pregatirea dosarului in suma
de 148 lei, dovedite cu inscrisurile de la filele 79-83 dosar.

NOTA. Solutia a fost mentinuta de Tribunalul Arad,  care a respins recursul paratei.