Uzucapiune. Stapanirea de catre unul din mostenitori a unui bun succesoral. Intervertirea posesiei.

DOMENIU. UZUCAPIUNE
Uzucapiune. Stapanirea de catre unul din mostenitori a unui bun succesoral. Intervertirea posesiei. SENTINTA CIVILA NR.6658/16.05.2011 Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, reclamanta R.M.  i-a chemat in judecata paratii R.N., R.C.E. si W.C.M., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa constate calitatea acesteia de proprietara asupra cotei-indivize de 1/3, care a apartinut defunctei R.V. din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, compus din teren in suprafata de 205 mp si constructie avand trei camere si anexe si o camera din paianta, prin prescriptia achizitiva de 30 de ani, ca efect al jonctiunilor posesiilor.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca defunctul sau sot R.V. a mostenit impreuna cu cele doua surori ale sale R.V. si L.G. casa parinteasca situata in Bucuresti, sector 2.
Potrivit reclamantei, in urma decesului socrilor acesteia conform certificatelor de mostenitor eliberate de Notariatul de Stat al Sectorului 2 s-a constatat ca defunctul sau sot poseda 1/3 din imobil, iar surorile acestuia R.V. si L.G., fiecare cate 1/3 din imobil.
S-a invederat ca ulterior, sotul acesteia s-a inteles cu cele doua surori ale sale ca acesta sa ramana singurul stapan al casei parintesti, sens in care dupa anul 1974 cand numita R.V. s-a mutat din imobil impreuna cu familia i-a inmanat acesteia suma de 5.000 de lei in schimbul renuntarii la dreptul sau asupra imobilului mentionat anterior si a incheiat cu aceasta o chitanta de mana la data de 17.09.1974.
Potrivit reclamantei aceasta manifestarea exterioara a vointei celor doi frati a echivalat cu o intervertire a posesiei in sensul ca de atunci fostul sau sot a posedat ca proprietar si cota indiviza de 1/3 care ii revenise initial surorii sale R.V. asupra imobilului situat in Bucuresti, sector 2.
S-a aratat ca din anul 1974, fostul sau sot a stapanit intregul imobil ca proprietar, a achitat integral impozitele si taxele aferente, exercitand neintrerupt o posesie continua, neintrerupta si netulburata sub nume de proprietar asupra imobilului in intregime. Ulterior, reclamanta a invederat ca in anul 1999 a incheiat cu sora defunctului sau sot, L.G., un act autentic de instrainare catre aceasta a cotei indivize de 1/3 pe care acesta din urma o detinea pentru imobilul situat in Bucuresti, sector 2.
Reclamanta a invederat ca este unica mostenitoare a sotului sau in baza certificatului de mostenitor si ca dupa decesul acestuia a exercitat in continuare posesia asupra imobilului mentionat anterior, motiv pentru care opereaza jonctiunea posesiilor.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 1837 si urm. C.civ.
In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, interogatorii,  testimoniala  si expertiza tehnica.
La termenul de judecata din data de 18.01.2010, reclamanta a formulat o cerere modificatoare a actiunii in care a invederat ca este chemat in judecata numai paratul R.N. in calitate de unic mostenitor al defunctei R.V..
 Paratul R.N. a depus la termenul de judecata din 10.05.2010 un inscris prin care a aratat ca acesta nu este singurul mostenitor al defunctei R.V., intrucat au aceasta calitate si descendentii acesteia R.C. si W.C.M., care nu au renuntat la mostenirea defunctei lor mame
La termenul de judecata din data de 21.06.2010, paratul a depus un inscris prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata promovate de reclamanta intrucat cota de 1/3 din imobil face parte din patrimoniul defunctei R.V., motiv pentru care actiunea trebuie formulata si impotriva celor doi descendenti ai acesteia, care nu au renuntat la succesiunea defunctei lor mame.
A mai invederat acesta ca actul de renuntare la  cota succesorala care ii revenea semnat de R.V. este inform conform art.1897 C.civ. si in consecinta fara efecte juridice. S-a precizat ca de catre parat ca acesta impreuna cu familia sa a locuit pana in anul 1974 in imobilul care face obiectul litigiului, pe care l-au parasit ca urmare a insistentelor defunctului R.V., care o molesta pe sora acestuia R.V., amenintand-o.
Potrivit paratului R.N. actiunea exercitata de reclamanta este informa si pentru faptul ca este promovata numai de o singura mostenitoare a defunctului R.V., in timp ce din certificatul de mostenitor rezulta ca au aceasta calitate si alte persoane: R.G.D. si O.L..
S-a aratat ca posesia defunctului R.V. a fost viciata de faptul ca s-a bazat pe violenta si nu a fost exercitata sub nume de proprietar, in timp ce posesia reclamantei nu a fost exercitata sub nume de proprietar.
A concluzionat paratul R.N. ca inscrisul semnat de sotia sa este rezultatul presiunilor exercitate asupra sa de catre defunctul R.V. in timp ce banii primiti de catre R.V. reprezentau contravaloarea linoleumului pus in camerele in care locuiau, a conductei de apa trase din curte din casa si a cheltuielilor aferente.
La termenul de judecata din data de 13.10.2008, instanta de judecata a dispus in baza art.137 alin.2 C.pr.iv unirea cu fondul cauzei a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor.
Instanta a incuviintat si a administrat proba cu inscrisuri, proba testimoniala, si expertiza tehnica specialitatea constructii civile si industriale  astfel cum va rezulta mai jos din analiza detaliata a materialului probator pe care este intemeiata solutia in cauza.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit actului dotal s-a dat dota la casatoria lui M.R. cu M.R., teren situat in Bucuresti, avand 46 ½ fata si fundul, avand lungimea de 13 metri pe ambele laturi.
In baza inscrisului autentificat de catre Tribunalul Ilfov, familia R. a vandut catre M.R. o portiune din terenul viran din Bucuresti, sector 2, in suprafata de 25 mp.
Potrivit certificatelor de mostenitor emise de catre Notariatul de Stat al Raionului 1 Mai Bucuresti s-a stabilit ca numitilor: R.V., R.V. si L.G. in calitate de mostenitori ai defunctilor R.A. si R.M. le revine fiecaruia in parte cota succesorala de 1/3 din masa succesorala avand in componenta sa si imobilul situat in Bucuresti, raionul 1 Mai, compus din teren in suprafata de totala de 200,75 mp si din constructie de caramida compusa din 2 camere, vestibul, antreu si camera de paianta.
La data de 17.09.1974 s-a semnat de catre R.V. un inscris sub semnatura privata denumit Act de renuntare, prin care aceasta a invederat ca renunta la partea de mostenire care i se cuvenea in urma decesului parintilor acesteia Aurelia si M.R., in favoarea fratelui sau R.V.. De asemenea, in aceiasi zi, numita R.V. a semnat un alt inscris sub semnatura privata denumit Chitanta prin care arata ca a primit in schimbul partii din mostenire pe care a donat-o fratelui sau R.V., suma de 5.000 de lei (fila 5).
Potrivit certificatului de mostenitor emis de notarul public C.R. s-a stabilit ca urmare a decesului defunctului R.V. au calitate de mostenitori R.M., R.G.D. si O.L. De asemenea, la aceiasi data in cuprinsul aceluiasi inscris s-a realizat partajul succesoral intre mostenitorii indicati anterior potrivit caruia intreaga masa succesorala revenea in totalitate sotiei defunctului, reclamanta R.M., fara ca ceilalti doi mostenitori sa pretinda o sulta corespunzatoare.
In ceea ce priveste exceptiile de lipsa calitate procesuala pasiva unite cu fondul cauzei la termenul de judecata din data de 13.10.2008,  instanta urmeaza a le respinge dupa cum urmeaza:
Astfel, in ceea ce il priveste pe paratul R.N., acesta are potrivit certificatului de mostenitor de catre BNP B.N., calitate de unic mostenitor al defunctei R.V., caruia in calitate de sot supravietuitor ii revine intreaga masa succsorala.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta apreciaza exceptia lipsei calitatii procesualE pasive a paratului R.N. ca fiind neintemeiata, urmand o a respinge ca atare.
Referitor la paratii din actiunea initiala: R.C.E. si W.C.M., instanta apreciaza in raport de cererea modificatoare a cadrului procesual pasiv formulata de reclamanta la termenul de judecata din data de 18.01.2010, ca exceptia lipsei calitatii procesualE pasive a ramas fara obiect. Prin cererea modificatoare reclamanta a  modificat actiunea in sensul ca este chemat in judecata in calitate de parat numai domnul R.N., in calitate de singur mostenitor al defunctei R.V., potrivit certificatului de mostenitor emis de BNP B.N.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta retine ca, la data de 17.09.1974 - data semnarii de catre autoarea paratului, R.N., a inscrisurilor sub semnatura privata denumit Act de renuntare si Chitanta, avand ca obiect renuntarea la partea de mostenire care se cuvenea numitei R.V. in urma succesiunii parintilor acesteia Aurelia si M.R., in favoarea fratelui acesteia R.V., in schimbul sumei de 5.000 de lei-potrivit legislatiei in vigoare instrainarea prin acte intre vii a terenurilor si a constructiilor se putea face numai in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, cu mentiunea speciala ca in cazul acestora din urma era de asemenea necesara si autorizatia prealabila administrativa de instrainare.
Prin urmare, vanzarea de drepturi succesorale intervenita prin actul sub semnatura privata mentionat anterior nu a indeplinit cerintele de validitate prevazute la data incheierii actului, astfel incat instanta constata ca in patrimoniul  autorului reclamantei si ulterior al acesteia nu s-a transferat dreptul de proprietate asupra imobilului ce a facut obiectul actului respectiv. Autorul reclamantei si ulterior aceasta  au dobandit numai stapanirea materiala a imobilului.
Potrivit art. 1890 C.civ., pentru a se putea dobandi proprietatea bunului prin uzucapiune, cel care invoca acest mod de dobandire al proprietatii trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa posede bunul in tot timpul prevazut de lege, si anume 30 de ani si posesia sa sa fie utila, in sensul ca posesia nu trebuie sa fie afectata de vreunul din viciile discontinuitatii, violentei, clandestinitatii si echivocului.
Referitor la prima dintre conditiile enuntate anterior, instanta retine, din declaratia  martorului T.?. ca in anul 1974 a intervenit o intelegere intre familia defunctului R.V. si  a doamnei R.V., concretizata intr-un inscris sub semnatura privata prin care  aceasta din urma in schimbul unei sume de bani a renuntat la partea de mostenire care i se cuvenea referitor la terenul si casa parinteasca din str. Lopatarilor. Acelasi martor a aratat in depozitia sa ca defuncta R.V. a plecat din casa parinteasca in anul 1974, locatiei in care defunctul R.V. a locuit de cand s-a nascut, 1933 si ulterior a locuit si sotia acestuia, reclamanta din prezenta cauza , neintrerupt si netulburat.
Martorul C.P. a aratat in depozitia sa ca in urma unei intelegeri defunctul R.V. a platit surorii sale R.V. o suma de bani in schimbul renuntarii sale la drepturile pe care le avea asupra imobilului, iar potrivit aceluiasi martor, reclamanta si defunctul sau sot au locuit in acest imobil incepand cu anii 1960.
In consecinta, fiind astfel dovedit in cauza elementul material al posesiei, instanta constata - ca urmare a aplicarii a prezumtiei instituite de art.1854 C.civ., care face din elementul material al posesiei dovada elementului intentional, prezumtie ce nu a fost rasturnata in cauza printr-o dovada contrara - ca reclamanta R.M. a probat posesia exercitata de autorul acesteia din anul 1974  si pana la data decesului sau, intervenit la data de 16.06.1999 si ulterior de catre aceasta ca titular al intregii masei succesorale a defunctului sau sot. Potrivit martorului C.P., dupa moartea sotului sau reclamanta a continuat sa foloseasca imobilul in raport de care s-a formulat prezenta cerere de chemare in judecata in mod neintrerupt, in cartier aceasta si sotul sau fiind cunoscuti drept proprietari ai acestuia.
Cu referire la cea de-a doua conditie a uzucapiunii de 30 de ani, instanta retine ca posesia exercitata de autorul reclamantei si continuata ulterior de aceasta  este utila, fiind exercitata in mod continuu si in mod public, asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati, raspunsul paratului R.N. la intrebarile 7 si  9 precum si in mod pasnic, nefiind administrate in cauza probe din care sa rezulte ca posesia a fost dobandita sau conservata prin acte de violenta. De asemenea, instanta constata ca posesia autorului reclamantei  si ulterior a acesteia a fost exercitata si fara echivoc.
Desi paratul R.N. a sustinut in inscrisurile depuse la dosarul cauzei ca defuncta sa sotie a semnat inscrisurile sub semnatura privata din data de 17.09.1974 ca urmare a amenintarile pe care le-a exercitat asupra acesteia fratele sau, autorul reclamantei,  numitul R.V., nu a administrat nici a dovada in aceste sens, chiar mai mult de atat  cu aceiasi imprejurare a invederat ca suma de 5.000 de lei care a constituit obiectul acestora reprezenta de fapt o despagubire pentru lucrarile de introducere de apa curenta si linoleum (aspect care de asemenea paratul nu l-a dovedit).
Paratul R.N. in cadrul probei cu interogatoriul care a fost administrata in ceea ce-l priveste a invederat prin raspunsurile la intrebarile 11 si 15 ca nu a participat la introducerea gazelor si a canalizarii in imobil si ca nu a achitat niciodata impozitul aferent acestuia de cand s-a mutat de acolo, la bloc.
In acest sens se impune a fi subliniat ca martorii audiati in prezenta cauza au invederat ca intre fratii Raducanu Vasilica si sora acestuia R.V. au existat relatii foarte bune, vizite, acestia invederand ca nu au auzit ca aceasta din urma sa invoce pretentii asupra mostenirii.
Referitor la conditia lipsei de echivoc a posesiei exercitate de autorul reclamantei si ulterior de catre aceasta asupra cotei indivize de 1/3 care a apartinut defunctei R.V. din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, compus din teren in suprafata de 205 mp si constructie avand trei camere si anexe si o camera din paianta, instanta apreciaza in raport de intregul material administrat in cauza ca este indeplinita.
In acest sens s-a stabilit in practica judiciara ca prin exceptie, stapanirea de catre unul din mostenitori a unui bun succesoral este apta sa duca la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune daca a intervenit o manifestare exterioara din partea sa, care sa demonstreze ca a inteles sa transforme posesia din comuna in exclusiva, adica s-a produs o intervertire in fapt a posesiei.
In prezenta cauza manifestarea exterioara de intervertire a posesiei exercitata de autorului reclamantei si continuata de reclamanta asupra cotei indivize de 1/3 care a apartinut defunctei R.V. din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, compus din teren in suprafata de 205 mp si constructie avand trei camere si anexe si o camera din paianta s-a realizat la 17.09.1974 prin semnarea de catre defuncta R.V. a inscrisurilor sub semnatura privata denumite Act de renuntare si Chitanta in considerarea carora aceasta din urma a donat in schimbul sumei de 5.000  lei catre fratele sau R.V. partea de mostenire care ii revenea de la parintii acesteia M.A. si M.R., situata in Bucuresti, sector 2.
Ca urmare a acestuia acord de vointa, care in lipsa formelor legale obligatorii nu a produs efectul translativ de proprietate prefigurat de parti, s-a realizat intervertirea posesiei exercitate de autorul reclamantei asupra cotei  indivize de 1/3 care a apartinut defunctei R.V. din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, compus din teren in suprafata de 205 mp si constructie avand trei camere si anexe si o camera din paianta din comuna in exclusiva.
De altfel, acest aspect este confirmat si de ansamblul probator administrat in cauza. In acest sens martorul T.?. a declarat ca R.V. si sotia acestuia, au locuit impreuna in locatia respectiva, exercitand o posesie netulburata si fara a fi tulburati, fiind cunoscuti in cartier drept proprietari ai acestuia, posesia fiind continuata dupa moartea sotului sau de catre reclamanta care a continuat sa foloseasca imobilul, potrivit depozitiei martorului C.P.
In consecinta, constatand ca in cauza sunt indeplinite cele doua cerinte prevazute de art. 1890 C.civ., instanta retine ca cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta, astfel cum a fost modificata, este intemeiata, urmand a constata ca aceasta a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra cotei indivize de 1/3 care a apartinut defunctei R.V., din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, in suprafata de 205 mp si constructie edificata pe acesta compusa din trei camere si anexe si o camera de paianta.
In raport de toate aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite actiunea, astfel cum a fost modificata, formulata de reclamanta R.M. cu in contradictoriu cu paratul R.N. si va constata ca reclamanta a dobandit prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra cotei indivize de 1/3 care a apartinut defunctei R.V., din imobilul situat in Bucuresti, sector 2, in suprafata de 205 mp si constructie edificata pe acesta compusa din trei camere si anexe si o camera de paianta.