Accesiune. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei Primariei

DOSAR NR.11108/303/2009
SENTINTA CIVILA NR.9101/04.12.2009
Accesiune. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei Primariei

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 13.08.2009 reclamantul Damian Petre in contradictoriu cu parata Primaria Sectorului 6 Bucuresti, a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate existenta in patrimoniul acestuia a dreptului de proprietate asupra constructiei situata in Bucuresti, strada Podu Dambovitei nr. 24, sector 6, reprezentand casa de locuit si anexe gospodaresti, ca efect al accesiunii imobiliare.
In fapt, reclamantul a aratat ca este proprietarul terenului in suprafata de 2500 mp, situat in Bucuresti, strada Drumul Podul Dambovitei nr. 2 (actualmente nr. 24), sector 6, in suprafata de 744 mp, avand categoria de folosinta curti - constructii, iar suprafata de 1756 mp teren arabil, conform titlului de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995 de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov.
Prin procesul verbal de punere in posesie 2a/17 din data de 28.12.1994 s-a procedat la masurarea, delimitarea si punerea in posesie asupra terenului in suprafata de 744 mp, situat in zona Giulesti, strada Dr. Garii nr. 2, identificat prin urmatoarele vecinatati: - la Nord proprietatea mostenitorilor lui Ganciu Nedelea; la Sud - proprietatea mostenitorilor lui Dona Nicolae; la Est - proprietatea reclamantului iar la Vest - strada Dr. Garii.
Reclamantul a mai aratat ca terenul a fost inscris in cartea funciara a sectorului 6 Bucuresti, insa constructia edificata pe acesta nu a putut fi intabulata in lipsa certificatului eliberat in temeiul dispozitiilor art. 55 din legea nr. 7/1996 - rep.
Artera de circulatie care poarta denumirea de Drumul Podu Dambovitei, sector 6, a purtat anterior denumirea de Drumul Garii, astfel cum rezulta din adresa nr. 362/21.02.2003 emisa de Directia patrimoniu Evidenta proprietati, Cadastru - Serviciul Nomenclatura urbana din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.
In anul 1957 reclamantul a inceput edificarea, in regie proprie, pe terenul mentionat mai sus, a unor constructii reprezentand casa de locuit si anexe gospodaresti, lucrari finalizate in anul 1958.
De asemenea, reclamantul a mentionat ca locuinta se compune din 5 camere, doua vestibule, veranda acoperita, camara si baie in suprafata utila de 100.21 mp., pentru care exista rol fiscal deschis incepand cu anul 1957, platind impozit anual, locuind neintrerupt, muncind si cultivand terenul aferent constructiei, fiind recunoscut ca adevarat proprietar.
In consecinta, reclamantul a precizat faptul ca a dobandit dreptul de proprietate asupra constructiilor edificate fara autorizatie de constructie prin operatiunea de incorporare a materialelor de construire in terenul detinut cu titlul de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995.
Totodata, reclamantul a aratat ca prin sentinta civila nr. 7294/09.11.2004 pronuntata de Judecatoria Sectorului 6 in dosarul nr. 2957/2004, a fost admisa actiunea formulata in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti - prin Primarul General, constatandu-se ca a dobandit dreptul de proprietate asupra constructiei edificata pe terenul situat in Bucuresti, strada Drumul Podu Dambovitei nr. 2, sector 6, compus din 5 camere, bucatarie, doua vestibule, culoar camara, oficiu si camera baie, veranda cu o suprafata utila de 100,95 mp prin efectul accesiunii imobiliare. Aceasta sentinta a fost insa modificata prin decizia civila nr. 817R/22.04.2005 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III a Civila prin care s-a dispus respingerea cererii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In ceea ce priveste valoarea de circulatie a constructiei ridicata fara autorizatie in anul 1957, reclamantul a mentionat ca aceasta este de 30.000 lei.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art.488, art. 492 Cod civil.
In sustinerea cererii, reclamantul a depus la dosar in copie urmatoarele inscrisuri: titlul de proprietate nr. 20701 emis la data de 03.07.1995 de catre Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Ilfov, procesul verbal de punere in posesie 2a/17/28.12.1994, adresa nr. 362/106/21.02.2003, sentinta civila nr. 7294/09.11.2004 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti in dosarul nr. 2957/2004, incheiere pronuntata in camera de consiliu la data de 19.05.2005 de Tribunalul Bucuresti - Sectia a III a Civila, in dosarul nr. 942/2005, raport de expertiza tehnica imobiliara, efectuat de expert tehnic Olteanu Mircea, declaratia martorului Anghel Alexandru, certificat nr. 56979/31.07.1977.
La data de 16.09.2009, prin serviciul registratura, parata a depus intampinare (f.20) prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, avand in vedere ca Primaria Sectorului 6 nu are in administrare bunuri din domeniul privat al Municipiului Bucuresti si, cu atat mai putin, in proprietate, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata fiind introdusa impotriva unui neproprietar.
In drept, au fost invocate disp. art. 115-118 Cod procedura civila, Legea nr. 215/2001, Legea nr. 50/1991 si art. 489 - 493 Cod civil.
La termenul de judecata din data de 04.12.2009, instanta, din oficiu, a invocat exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei, pe care a pus-o in discutia partilor, alaturi de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 C.pr.civ. instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Dupa cum s-a consemnat in incheierea de sedinta de la ultimul termen, instanta a pus in discutie ambele exceptii, a lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei, dar si a lipsei calitatii procesuale pasive, avand in vedere ca Primaria Sectorului 6 Bucuresti este o structura functionala, fara personalitate juridica.
In legatura cu indreptarea pretentiilor impotriva altor persoane, cum ar fi mostenitorii lui Dona Nicolae, proprietarul anterior al terenului, instanta retine ca reclamantul a beneficiat de patru termene de judecata in care avea posibilitatea precizarii cadrului procesual pasiv, iar la ultimul termen de judecata nu a fost in masura sa indice datele de identitate ale acestora. Instanta retine asadar ca reclamantul nu a efectuat suficiente demersuri in acest sens inainte de sesizarea instantei, desi avea aceasta posibilitate, iar exceptiile invocate sunt de ordine publica si privesc imprejurari de fapt existente la data sesizarii instante, motiv pentru care au fost solutionate cu prioritate.  
Institutii legale incidente
Accesiunea imobiliara artificiala reprezinta un mod de dobandire al dreptului de proprietate privata asupra unui bun. Potrivit art.482 C.civ., proprietatea unui lucru mobil sau imobil da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Facand aplicatia acestui text de lege ce consacra definitia generala a accesiunii, ca mod de dobandire, conform art. 645 C.civ., a dreptului de proprietate asupra unui lucru, art. 492 C.civ. instituie in favoarea proprietarului terenului o tripla prezumtie. Astfel, orice constructie, plantatie sau lucru facute in pamant sau deasupra pamantului sunt prezumate: 1.ca au fost facute  de  proprietarul terenului; 2. ca au fost facute pe cheltuiala sa; 3. ca sunt ale lui, persoana care contesta aplicabilitatea acestor prezumtii avand sarcina administrarii probei contrarii.
Aceasta inseamna ca atunci cand  reclamantul solicita sa se constate calitatea sa de proprietar  prin accesiune imobiliara asupra constructiei existente pe terenul proprietatea sa, in conditiile art.482 C.civ., calitate procesuala pasiva are doar persoana ce contesta dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra constructiilor ridicate pe acesta, pretinzand ca in realitate constructiile au fost edificate de acea persoana, si nu de catre proprietarul terenului. Aceasta deoarece ca efect al constatarii accesiunii, dreptul de proprietate asupra constructiei se va regasi in patrimoniul reclamantului-proprietar al terenului, iar in patrimoniul constructorului se va naste un drept de creanta, constand in despagubirea la care este indreptatit, si care poate fi exercitat in termenul de prescriptie de drept comun.
Reclamantul, fiind cel ce porneste actiunea, va trebui sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material. Cu alte cuvinte, actiunea in constatarea accesiunii are drept scop stabilirea unui drept potrivnic, afectand in mod direct patrimoniile celor doua parti.
In prezenta actiune, reclamantul a justificat calitatea procesuala pasiva a Primariei Sectorului 6 Bucuresti prin aceea ca aceasta nu a emis certificatul prevazut de Legea nr. 7/1996 deoarece constructia a fost ridicata fara autorizatie de construire, astfel ca urmareste obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate dreptul de proprietate, pentru ca dupa aceea sa-l poata intabula in Cartea funciara.
Asupra capacitatii procesuale de folosinta a Primariei
In aplicarea art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanta va analiza cu prioritate exceptia capacitatii procesuale de folosinta a paratei, pusa in discutie din oficiu la ultimul termen de judecata, alaturi de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, cu care se confunda, data fiind situatia specifica a Primariilor, carora legea le atribuie in anumite situatii calitate procesuala pasiva, caz in care nu mai este analizata capacitatea de folosinta, ci acestea stau in proces datorita raporturilor speciale in care sunt plasate de lege.
Capacitatea de folosinta este aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii, iar conform art. 26 lit. a din Decretul nr. 31/1954 sunt, in conditiile legii, persoane juridice organele locale ale puterii de stat, organele centrale locale ale administratiei de stat si celelalte institutii de stat, daca au un plan de cheltuieli propriu si dreptul sa dispuna independent de creditele bugetare acordate.
Potrivit art. 121 din Legea nr. 215/2001, domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri mobile si imobile, altele decat cele prevazute la art. 120 alin. 1, intrate in proprietatea acestora prin modalitatile prevazute de lege, iar unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judetele (art. 1 alin. 2 lit. i din Legea nr. 215/2001).
Din punct de vedere al drepturilor subiective, fie drepturi reale, fie de creanta, doar unitatile administrativ-teritoriale reprezinta titulari de patrimoniu.
In conformitate cu art. 77 din Legea nr. 215/2001, primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.
In acelasi timp, art. 23 alin.  1 din  Legea nr. 215/2001, stabileste ca autoritatea locala in comune, orase si municipii se realizeaza prin autoritatile administratiei  publice, respectiv consiliile locale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive.
Potrivit art. 62  alin.  1 din acelasi act normativ primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu autoritatile publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.
In acelasi timp, potrivit art. 41 alin. 1 Cod  procedura civila, orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata.
Aplicarea in cauza a dispozitiilor legale
Reclamantul arata in cererea de chemare in judecata ca este proprietarul terenului situat in Bucuresti, str. Drumul Podu Dambovitei (denumire anterioara Drumul Garii) nr. 2, sector 6, conform titlului de proprietate nr. 20701 din 03.07.1995 si al procesului-verbal de punere in posesie din 28.12.19994, pe care sustine ca a ridicat in regie proprie o constructie finalizata in anul 1958.
Prin decizia civila nr. 817R/22.04.2005 a Tribunalului Bucuresti - Sectia civila, s-a admis recursul formulat de Municipiul Bucuresti prin Primar impotriva sentintei civile nr. 7294/09.11.2004 a Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, care a fost modificata in sensul respingerii actiunii in constatarea accesiunii ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
In motivare s-a retinut ca nu s-a facut dovada existentei unei identitati intre persoana paratului Municipiul Bucuresti si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii. Tribunalul a retinut ca reclamantul nici nu pretinde ca terenul sau constructia ar fi apartinut paratului, motiv pentru care a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Bucuresti.
Aceasta hotarare se bucura de autoritatea de lucru judecat. Cu toate acestea, nu se poate nega faptul ca reclamantul are conform art. 21 din Constitutia Romaniei si art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului dreptul de acces la un tribunal independent si impartial care sa se pronunte asupra contestatiei sale cu caracter civil.
In unele cauze deduse judecatii sale, Curtea Europeana a retinut existenta unui drept protejat de Conventie din situatii de fapt, cu mare persistenta in timp. Avand a se pronunta cu privire la existenta dreptului de proprietate asupra unor terenuri, instanta europeana a aratat ca "acorda o deosebita importanta dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, datorita absentei (_) unor planuri cadastrale si imposibilitatii inscrierii proprietatii in registrele de publicitate imobiliara" (a se vedea, spre exemplu, cauza Sfintele Manastiri c. Greciei, hotararea din 9 decembrie 1994).
Mutatis mutandis, in materia accesiunii nu se poate nega reclamantului dreptul de a-si stabili dreptul de proprietate asupra imobilului in contradictoriu cu o persoana care ar putea justifica la randul sau un drept asupra aceluiasi bun, fie real, fie de creanta.
In cauza, dat fiind ca Primaria nu are un patrimoniu in care sa se regaseasca drepturi subiective civile, ci este doar o structura functionala, instanta - fata de obiectul judecatii, astfel cum a fost expus prin indicarea institutiilor civile - retine ca nu poate sta in judecata, neavand capacitate procesuala de folosinta. 
Exista, bineinteles, situatia in care primaria dobandeste calitate procesuala pasiva (exempli gratia, in materia contenciosului administrativ), datorita atributiilor legale pe care le exercita. Calitatea de autoritate executiva conform dispozitiilor de drept comun o are insa primarul, astfel cum prevede art. 23 alin.  1 din  Legea nr. 215/2001.
Instanta retine ca reclamantul are acces la instanta, potrivit art. 6 din Conventie, prin aceea ca se poate indrepta impotriva mostenitorilor ultimului proprietar cunoscut al terenului ori impotriva subunitatii administrativ-teritoriale sau chiar a Statului, acesta din urma avand capacitate de folosinta conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954, si fiind obligat sa asigure accesul la o instanta.
Argumentele pentru care reclamantul a chemat in judecata Primaria Sectorului 6 Bucuresti, privesc procedura urmata in vederea inscrierii in Cartea Funciara a dreptului de proprietate asupra imobilului.
Practica judiciara depusa de reclamant la dosar (f.30-39) nu leaga instanta in sistemul de drept actual, iar instanta constata ca in speta oferita ca exemplu este retinuta calitatea procesuala pasiva a subunitatii administrativ-teritoriale, dar din considerente rezulta ca parat a fost Primaria. Or, asa cum am aratat anterior, subunitatea administrativ-teritoriala este sectorul Municipiului Bucuresti (art. 1 alin. 2 lit. i din Legea nr. 215/2001), iar primaria este doar o structura functionala (art. 77 din Legea nr. 215/2001).
Dincolo de acest aspect, instanta constata ca interesul invocat de reclamant de a chema in judecata statul printr-una din autoritatile sale este dat de dispozitiile art. 55 din Legea nr. 7/1996, conform caruia dreptul de proprietate dobandit prin construire se va putea inscrie in cartea funciara pe baza unui certificat eliberat de primaria localitatii unde este situat imobilul, prin care se atesta, cand este cazul, faptul ca proprietarul a edificat constructiile in conformitate cu autorizatia de construire eliberata potrivit legii, precum si a unei documentatii cadastrale.
In masura in care s-ar accepta acest argument, pertinent de altfel, instanta retine ca judecata s-ar putea desfasura in limitele procedurii prevazute de Legea nr. 7/1996, in contradictoriu cu autoritatea competenta conform dispozitiilor Legii nr. 215/2001.
Aceasta deoarece in procedura de drept comun, a actiunii in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin accesiune intemeiata pe art. 488 si 492 C.civ., obiectul judecatii priveste drepturi subiective si determina existenta sau inexistenta acestora in patrimoniul partilor, fara verificarea conditiilor administrative prevazute de lege (existenta autorizatiei de construire), ceea ce inseamna ca dreptul de proprietate recunoscut prin hotarare poate fi supus unor restrangeri sau privari (demolarea in cazul in care nu se respecta regulile urbanistice), fara a putea fi obligat statul la despagubiri ca in cazul unei exproprieri.
Distinctia nu este lipsita de importanta. In cauza Yildirir c. Turciei (hotararea din 24 noiembrie 2009), Curtea europeana a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 datorita faptului ca o constructie a reclamantului a fost demolata de autoritatile nationale pe motiv ca fusese ridicata ilegal si reprezenta un pericol pentru siguranta cetatenilor si a mediului. Reclamantul cumparase imobilul impreuna cu terenul de la proprietarul anterior, bazandu-se pe inregistrarile din registrele de carte funciara. Fiind singura autoritate competenta pentru inscrierea si transferul bunurilor imobile, Oficiul regional i-a remis reclamantului un titlu care ii atesta inscrierea si transferul imobilului. Potrivit dreptului turc, interesele persoanelor care dobandesc un drept de proprietate inscris in registre sunt protejate, iar orice prejudicii rezultate din inscrieri angajeaza raspunderea statului. Retinand ca reclamantul a fost de buna-credinta la dobandirea imobilului, in sensul ca nu a cunoscut faptul ca era o constructie ilegala potrivit reglementarilor interne, din moment ce era inscris in cartea funciara fara notari privind ilegalitatea sau restrangerile in privinta transferului, Curtea a constatat ca a fost privat de "bun" fara a fi despagubit, cu incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1.
In dreptul nostru intern, conform art. 26 din Legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terti, fara inscrierea in cartea funciara, cand provin din succesiune, accesiune, vanzare silita si uzucapiune. Aceste drepturi se vor inscrie, in prealabil, daca titularul intelege sa dispuna de ele.
In conformitate cu dispozitiile art. 31 din Legea nr. 7/1996 cuprinsul cartii funciare, in afara ingradirilor si exceptiilor legale, se considera exact numai in folosul acelei persoane care, in virtutea unui act juridic cu titlul legal, a dobandit cu buna-credinta un drept real inscris in cartea funciara. Dobanditorul este considerat de buna-credinta daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, nu a fost notata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.
Din aceasta expunere, rezulta ca argumentele invocate de reclamant au relevanta in materia intabularii dreptului de proprietate in Cartea Funciara, sens in care in aceasta procedura, pentru a complini lipsa certificatului prevazut de dispozitiile art. 55 din Legea nr. 7/1996, se justifica si calitatea procesuala pasiva a autoritatilor administratiei publice locale, dar si in acest caz cu respectarea Legii nr. 215/2001.
Avand in vedere situatia de fapt si de drept expusa instanta apreciaza exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratei Primaria Sectorului 6 Bucuresti ca intemeiata si in consecinta in temeiul art. 77 din Legea nr. 215/2001 coroborat cu dispozitiile art. 41 si 137 Cod procedura civila va admite exceptia si va respinge cererea formula impotriva paratei, ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta.