Plangere contraventionala

Dosar nr. 1402/308/2011*
Operator de date cu caracter personal 3192

R O M A N I A
JUDECATORIA SIGHISOARA
CIVIL

SENTINTA CIVILA Nr. 783
Sedinta publica din 23 mai 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE Cornelia Pop
Grefier Laura Iancu

     
Pe rol pronuntarea in cauza civila privind pe petenta B.C.R. prin reprezentant legal, in contradictoriu cu intimata Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mures prin reprezentant legal, avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica la pronuntare, nu se prezinta nimeni.
Procedura legal indeplinita.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 21 mai 2013, iar sustinerile si concluziile partilor au fost consemnate in incheierea din acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand Judecatoria avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru azi, 23 mai 2013, cand s-a pronuntat urmatoarea sentinta:

INSTANTA

Prin plangerea inregistrata la aceasta instanta sub nr. de 1402/308/2011 petenta BCR formulata in contradictoriu cu intimata Autoritatea Nationala Pentru Protectia Consumatorilor - Comisia Judeteana pentru Protectia Consumatorilor Mures, a solicitat suspendarea executarii sanctiunilor complementare dispuse prin procesul verbal contestat si, anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor seria ANPC nr. 0087885 din 28.04.2011 al CIPC Mures.
In considerentele plangerii petenta a aratat, cu referire la cererea de suspendare a sanctiunilor stabilite prin procesul verbal contestat ca, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, contine norma generala si, instituie regula suspendarii de drept a executarii, in cazul in care, s-a formulat plangere impotriva actului sanctionator dispozitiilor care, se completeaza cu disp. art. 62 din OG nr.21/1992, ca art. 59 din OG 21/1992 prevede ca, doar in cazurile art. 51, 55 si 56, nu sunt aplicabile disp. art. 32 alin. 3 teza intai din OG nr. 2/2001, iar cu privire la sanctiunile principale dispuse de organul de control, instanta de judecata, va constata aplicarea art. 32 teza intai, prin care se suspenda de drept executarea amenzilor dispuse prin procesul verbal contestat, ca existand indicii de nelegalitate ale procesului verbal contestat si paguba iminenta ce s-ar produce bancii, se impune suspendarea, prin procesul verbal contestat impunandu-i-se bancii sa anuleze comisionul de risc si, sa recalculeze acest comision cu suma zero la petentul Tomoioaga Dorin, de la  incheierea contractului cu returnarea lui si, revenirea la comisionul de administrare de 7,98 lei pe luna, recalcularea comisionului de risc si returnarea lui pe toata perioada legala, fara indicarea vreunui temei legal pentru  luarea acestei masuri ca, aceasta masura nu se identifica in dispozitiile nici uneia din situatiile prev. de art. 56 lit. a - d din OG nr. 21/1992.
Se mai arata de petenta referitor la aceeasi chestiune, ca este aplicabil prezumtiei de nevinovatie de care se bucura persoana juridica, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti (art. 23 alin. 11 din Constitutia Romaniei) ca prezumtia de legalitate  a procesului verbal este relativa, mai ales in momentul in care procesul verbal a fost contestat, si ca masurile dispuse de intimata prin procesul verbal sunt echivoce, putand produce efecte nejustificate fata de banca prin crearea unui prejudiciu cert constand in amenda de la 2000 lei, conform art. 51 alin. 7 din OG 21/1992.
In ce priveste nelegalitatea procesului verbal, se arata de catre petenta ca, procesul verbal nu cuprinde o descriere exacta a faptei, care reprezinta contraventia din procesul verbal al ANCP, dand nastere echivocului, insuficienta descriere a faptei in continutul procesului verbal, ducand la nulitatea acestuia, practica judiciara statuand in acest fel.
S-a mai aratat ca, petentul a mai fost sanctionat pentru aceeasi fapta si, prin procesul verbal nr. 009673 din 2.11.2010, insa la acea data, s-a apreciat ca, s-au incalcat disp. art. 35 (1) lit. a si b din OUG nr. 50/2010, ca faptele bancii cu privire la costurile de administrare sunt scoase din contextul intreprinse de banca, in vederea reorganizarii costurilor contractelor de credit si, scopul alinierii cu prev. OUG. Nr. 50/2010 si, sunt prezentate trunchiat, fara a se  preciza in concret, care anume elemente, au  determinat agentii constatatori sa le califice drept contraventii, facandu-se doar o verificare formala si sumara a contractelor si, nu o analiza fundamentala, banca bucurandu-se de prezumtia de nevinovatie, invocand si disp. art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Cu privire la imprejurarea ca, banca petenta a fost sanctionata pentru aceeasi fapta si, prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria ANPC nr. 0009673 din 2.11.2010, de aceeasi reprezentanti ai CJPC Mures, se arata ca principiul "non bis in idem" este consacrat  expres in art. 5 alin. 7 din OG 2/2001, intimatul nesocotind aceste dispozitii legale, acest principiu, impunandu-se anularea celui de-al doilea proces verbal.
S-a invocat de catre petenta si exceptia prescriptiei dreptului de  a sanctiona contraventional, incalcarea disp. art. 9 ind. 3 lit. e din OG nr. 21/1992, aratandu-se ca, agentii constatatori au aplicat sanctiunea amenzii de 5000 lei, in tem. art. 50 lit. e din OG 21/1992 republicata, considerand ca, s-au incalcat dispozitiile legale mentionate, ca termenul de prescriptie a dreptului de a aplica sanctiunea contraventionala prev. de OG nr. 21/1992, este de 6 luni, de la data savarsirii faptei, conform art. 13 alin. 3 din OG nr. 2/2001", aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni, de la data savarsirii faptei, data de la care incepe sa curga termenul fiind, data savarsirii faptei, ca fapta retinuta in sarcina bancii, este reprezentata de presupusa majorare a comisionului de  administrare perceput in temeiul contractului de credit nr. 953F din 30.11.2007 prin actul aditional nr. 1 din 14.09.2010, ori de la data incheierii actului aditional, prin care a fost operata pretinsa majorare (14.09.2010) si, pana la data incheierii procesului verbal ANPC nr. 0087885/28.04.2011, a trecut o perioada ce depaseste termenul de 6 luni, ca nu se poate retine continuitatea contraventiei, neputandu-se confunda efectele contraventiei, care sunt totdeauna continue, cu natura juridica a faptei ilicite, contractul si actul aditional incheiate, fiind fapte "uno icto", care se  infaptuiesc dintr-o data, incalcarea legii se realizeaza o singura data, in timp ce efectele se produc continuu. Cu privire la fondul cauzei petentul a aratat ca, faptele constatate, nu se incadreaza in textul de lege indicat - art. 9 ind. 3 lit. e pct. 1 din OG nr. 21/1992, privind protectia consumatorilor care prevede ca "fara a prejudicia prevederile privind modificarea dobanzii, pe parcursul derularii contractului se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricaror altor costuri mentionate in contract", care este identic cu cel prev. de art. 35 alin. 1 din OUG nr. 50/2010, care prevede "fara a aduce atingere prevederilor legale privind modificarea dobanzii, pe parcursul derularii contractului de credit  se interzice majorarea nivelului comisioanelor, tarifelor si spezelor bancare, cu exceptia costurilor impuse prin legislatie", ca agentii constatatori, trebuiau sa se raporteze numai la norma speciala, respectiv art. 35 alin. 1 lit. a din OUG nr. 50/2010, neputand retine dispozitiile din legea generala ca, banca nu a indicat prev. OG 21/1992, ci a procedat la alinierea contractului de credit incheiat cu clientii lor la prev. OUG nr. 50/2010, ca prin Contractele de credit incheiate cu clientii, s-au prevazut comisioanele percepute de banca pentru creditele puse la dispozitie, ca parte a costului creditului - "pretul contractului", printre aceste comisioane, prevazandu-se "comision de administrare" si/sau "comision de urmarire riscuri" comisioane ce se plateau lunar de petenti, intr-un anumit cuantum, dar determinat in contract si, ca prin actele aditionale transmise clientilor banca, a procedat la adaptarea prevederilor contractuale mentinand elementele definitorii ale contractului sub aspectul pretului, astfel ca, in opinia petentei, s-a pastrat pretul contractului, care nu incalca nici una din obligatiile legale in materia protectiei consumatorilor.
Majorarea comisioanelor percepute trebuie analizata prin raportare la momentul incheierii contractului, pe de o parte, arata petenta, si prin raportare la cuantumul total al comisioanelor percepute initial, pe de alta parte, pentru ca in totalitatea lor comisioanele fac parte din pretul contractului.
Petenta a aratat in continuare ca, din procesul verbal contestat, analizand dosarul de credit, administrarea creditului si asigurarea asumata de banca sunt calificate ca "servicii", ca debitorul bancii, suportand pretul creditului, este dator in realitate sa suporte cale doua componente ale acestuia, dobanda si comisioanele, comisionul de risc fiind un element al pretului bancii, de care banca trebuie sa tina seama si, sa incerce sa il acopere, citand din Normele BNR nr. 17/18 decembrie 2003 si Regulamentul nr. 3/2007 al BNR, privitor la limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice OUG nr. 50/2010, arata petenta, nu a eliminat comisionul de risc din categoriile de costuri, ci a obligat banca sa il incadreze corespunzator, fie in comision de administrare, daca implica componenta de administrare, fie dobanda, daca implica alte tipuri de activitati, in speta comisionul de risc, avand in vedere operatiunile de monitorizare a riscurilor si, se incadreaza in activitatea de administrare, fiind inclus in comisionul de administrare, aplicarea OUG nr. 50/2010, nu poate conduce la micsorarea pretului unui contract in curs de derulare, fiindca o astfel de modificare ar incalca libertatea contractuala si, ar excede cadrul legal general al protectiei consumatorului, care exclude interventia asupra pretului contractului, constituind in egala masura si o aplicare retroactiva a legii, astfel ca interpretarea CJPC este nelegala in sensul ca am fi in prezenta unor modificari ale comisioanelor percepute de banca, banca, in realitate nefacand decat sa aplice dispozitiile legale, privind reincadrarea costurilor si, prin prisma legislatiei comunitare, arata petenta, interpretarea OUG nr. 50/2010 trebuie facuta potrivit principiului interpretarii conforme, prin aplicarea Directivei 1008 - 48/CE, ca art. 33 - 44 din OUG nr. 50/2010 nu au echivalent in Directiva ca Directiva mentionata, are ca scop armonizarea la nivel maxim al reglementarilor nationale, judecatorul national, fiind obligat sa interpreteze norma nationala in sensul in care aceasta norma este in concordanta cu dreptul comunitar, mergand chiar pana la excluderea normei nationale, care intra in conflict cu cea europeana si, care afecteaza realizarea obiectivelor acesteia din urma si, ca acceptand interpretarea restrictiva si formatila sugerata de ANPC s-ar ajunge inevitabil la o nesocotire a dreptului bancii petente de a-si desfasura activitatea bancara in conditii de egalitate de sanse cu celelalte institutii bancare, care isi au sediile in alte state membre ale Uniunii Europene.
Petenta a sustinut in considerentele plangerii sale si obligatia instantei de a  interpreta OUG nr. 50/2010 in conformitate cu dispozitiile constitutionale si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului, aratand ca art. 1 din Protocolul 1 al CEDO, protejeaza proprietatea societatilor comerciale si posibilitatea acestora de a urmari profitul, ori interpretarea ANPC, a  dispozitiilor OUG nr. 50/2010 in materia generala in procesul verbal, ar fi de natura, sa incalce exercitarea atributelor proprietatii creditorilor asupra propriei activitati si, implicit, dreptul lor de proprietate si, art. 17 din Constitutia Romaniei cuprinde dreptul la libertatea exercitarii activitatii comerciale, arata in continuare petenta, insasi Curtea Constitutionala a stabilit prin Decizia nr. 230/2007 ca "in scopul crearii cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor formelor de productie, statul trebuie sa sustina o politica concurentiala corecta, acesta, jucand un rol esential in facilitatea liberei circulatii a marfurilor, in stimularea initiativei participantilor la activitatea de comert, realizand si functia de garantie a unei economii de piata".
A fost anexata copia procesului verbal de contraventie contestat.
Prin intampinare intimatul Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mures, a solicitat respingerea plangerii si, mentinerea procesului verbal.
In considerentele intampinarii, intimatul a sustinut ca, procesul verbal contestat cu nr. 0087885/28.04.2011 seria ANPC, a fost incheiat cu respectarea art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, fiind semnat fara obiectiuni de reprezentantul operatorului economic, ca agentii constatatori comisari ai CJPC Mures, s-au deplasat la data de 19.04.2011 la sediul BCR Sighisoara, urmare a unor reclamatii: reclamatia nr. 203 din 11.02.2011 priveste modificarea contractului de credit bancar pentru persoane fizice nr. 9527/30.11.2011 si, a ratei dobanzii, fara sa se fi negociat contractul privind comisioanele si, dobanda pentru Tomoioaga Dorin, ca in urma cercetarii acestei reclamatii s-a constatat ca, acesta din urma, a incheiat cu BCR  Sighisoara Contractul de credit nr. 952F/30.11.2007 cu rambursare pe o perioada de  120 luni, cu dobanda fixa in primele 3 luni, dobanda curenta de 8,9% pe an, dupa care, s-a transformat in dobanda variabila, ajungand ca dobanda anuala efectiva sa fie de 25,96% pe an, conform actul aditional la contract din 19.09.2010 si care, s-a perceput, fara sa semneze contractul, contractul si actul aditional nefiind negociate, petentul nereusind sa influenteze natura dobanzilor si comisioanelor; reclamatia cu nr. 204/11.02.2011, priveste modificarea dobanzii fara notificare si nenegocierea Contractului de Credit bancar pentru persoane fizice nr. 953/30.11.2007, majorarea comisionului de administrare de la 7,98 lei/luna la 44,66 lei/luna solicitandu-se negocierea contractului si, scaderea dobanzilor si comisioanelor, in urma cercetarii reclamatiei constatandu-se ca petitionarul a incheiat cu BCR Sucursala Sighisoara contractul nr. 953/30.11.2007 cu o dobanda fixa de 8,9% pe 3 luni, dupa care dobanda este revizuibila, in timp de 3 ani dobanda crescand la 19,15% pe an, iar DAE a crescut de la 15,41% pe an la 25,96% pe an, conform actului aditional la contract din 14.09.2010 si graficului de rambursare, contractul si actul aditional nefiind negociate, iar din graficul de rambursare din 17.02.2011 si cel din 26.04.2011 rezultand ca, s-a cumulat comisionul de risc cu cel de administrare, majorandu-se la 44,66 lei /luna.
Intimatul mai arata ca, banca a incalcat disp. art. 4 alin. 1 - 3 din L. 193/2000 si art. 9 ind. 3 lit. e pct. 1 din OG 21/1992, privind protectia consumatorilor si sanctionabil prin art. 50(1) lit. e, cu amenda de la 5000 lei la 50.000 lei, aplicandu-se bancii amenda de 5000 lei.
In drept s-au invocat disp. art. 115 - 118 C.pr.civ., OG nr. 2/2001, OG 21/1992
Au fost anexate reclamatiile petitionarilor Tomoioaga Anca si Tomoioaga Dorin (f. 47, 48), contractul de credit bancar nr. 953F/30.11.2007, Actul aditional nr. 1 la Contractul de credit nr. 953F/30.11.2007 din 14.09.2010, grafice rambursare credit.
Prin incheierea din 11 octombrie 2011 (f. 74 din dosar), instanta s-a pronuntat asupra cererii de suspendare a executarii sanctiunilor complementare da la sectiunea K, pct. 1, 2 din procesul verbal contestat, privind anularea comisionului de risc si, recalcularea acestuia cu suma zero lei petentului Tomoioaga Dorin, de la incheierea contractului cu returnarea lui, si revenirea la comisionul de administrare de 7,89 lei/luna recalcularea comisionului de risc pe toata perioada legala, pana la solutionarea irevocabila a cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului cauzei, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal contestat a contraventiei seria ANPC nr. 0087886/28.04.2011 a Comisiei Judetene pentru Protectia Consumatorilor Mures petenta B.C.R. SA, a fost sanctionata contraventional cu amenda de 5000 lei, pentru contraventia prev. de art. 4 (1) (2) (3) din L. nr. 193/2000 si art. 9 ind.3 din OG nr. 21/1992 si, sanctionata de art. 50 (1) e, constand in aceea ca, prin reclamatia nr. 203/11.02.2011 petitionarul Tomoioaga Dorin a sesizat ca a fost modificat unilateral contractul de credit pentru persoane fizice nr. 952F/30.11.2007 si rata dobanzii si nu s-a negociat contractul privind comisioane si dobanzi si in urma cercetarii s-a constatat ca, prin  contractul nr. 952/F/30.11.2007, cu rambursare pe o perioada de 120 luni, dobanda a fost stabilita fixa in primele trei luni, dobanda curenta 8,9%/an, dupa care s-a transformat in dobanda variabila, ajungand la dobanda anuala efectiva sa fie de 25,9% pe an, conform actului aditional la contractul din 19.09.2010 si, care s-a perceput fara ca petentul sa semneze contractul, contractul cu petentul nu a fost negociat, nici actul aditional din 14.09. 2010, astfel incat petitionarul nu a reusit sa influenteze natura dobanzilor si comisioanelor; la 15.04.2011 s-a incheiat actul aditional 952F/B, prin care dobanda curenta este de 13% pe an fixa, iar dobanda anuala efectiva este de 16,26% pe an, fara a modifica comisionul de administrare de  35,24 lei si, comisionul de risc de 116,23 lei/luna, atat comisionul de risc, cat si comisionul de administrare fiind considerate clauze abuzive din contract, incalcand disp.  art. 4 (1), 4 (2), 4 (3) din L. nr. 193/2000, petenta solicitand anularea comisionului de risc, conform OUG nr. 50/2010, modificat si aprobata prin L. nr. 268/2010; BCR a incheiat  contractul nr. 953/30.11.2007 cu dobanda fixa de 8,9% pe 3 luni, dupa care dobanda este revizuibila, in timp de 3 ani, dobanda a crescut la 19,15% pe an (dobanda curenta), iar dobanda anuala efectiva a crescut de la 15,41% pe an la 25,96% pe an, conform actului aditional la contractul de credit din 14.09.2010 si graficului de rambursare, contractul si actul aditional mentionat, nu au fost negociate, desi petitionara Tomoioaga Anca a solicitat, in contract, impunandu-se un comision de administrare de 7,89 lei si, un comision de risc de 36,68 lei, incalcandu-se art. 4 (1), 4 (2), 4 (3) din L. nr. 193/2000, sanctionabil prin art. 1 (3) din L. nr. 193/2000 modificat prin L. nr. 161/2010, ca din creditul de rambursare, credit din 17.02.2011 si cel din 26.04.2011 rezulta ca, s-a cumulat comisionul de risc cu cel de administrare, majorandu-se comisionul de administrare la 44,66 lei/luna, respectiv 7,89 lei/luna comision administrare - 36,68 lei comision risc = 44,66 lei/luna, incalcand disp. art. 9 ind. 3 lit. e (1) lit. e din OG nr. 21/1992 (f. 21 - 23 din dosar).
In cauza, petentul a invocat: pe cale de exceptie nulitatea procesului verbal si prescriptia dreptului de a aplica sanctiuni.
Instanta, in temeiul art. 137 C.pr.civ., se va pronunta mai intai asupra exceptiilor, care sunt exceptii de fond absolute.
Analizand procesul verbal din punct de vedere al disp. art. 17 din OG nr. 2/2001, instanta constata ca, nu se poate retine ca si cauza de nulitate absoluta descrierea faptei insuficient, astfel cum a invocat petenta, cauzele de nulitate absoluta, fiind limitativ prevazute in textul de lege mentionat: "lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul peroanelor juridice, lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a sanctionarii agentului constatator, atrage nulitatea procesului verbal.
Asadar, doar lipsa din procesul verbal a mentiunii privind fapta savarsita atrage nulitatea procesului verbal, nu si insuficienta descrierii a acesteia, in consecinta exceptia nulitatii procesului verbal va fi respinsa ca nefondata.
Orice alta, omisiune din procesul verbal se sanctioneaza cu nulitate relativa, numai in natura in care cel care invoca nulitatea face dovada vatamarii sale, vatamare care nu ar putea fi inlaturata decat prin anularea procesului verbal contestat in procedura desfasurata in fata instantei.
Prin sentinta civila nr.1552/21.11.2011 s-a admis exceptia prescriptiei dreptului de a aplica sanctiunea contraventionala si s-a dispus anularea procesului.
Impotriva Sentintei civile nr.1552/21.11.2011 s-a declarat recurs de catre intimatul Comisariatul Judetean Mures pentru protectia Consumatorilor, recurs care a fost admis prin Decizia nr.743/29.11.2012, sentinta fiind casata si trimisa la instanta de fond pentru judecarea pe fond a cauzei.
Petenta a invocat exceptia nulitatii procesului verbal contestat si exceptia autoritatii de lucru judecat.
Instanta se va pronunta mai intai conform art.137 c.pr.civ. asupra acestor exceptii.
In ce priveste exceptia nulitatii procesului verbal, instanta a analizat-o deja in cele ce preced, constatand ca procesul verbal indeplineste cerintele prevazute de dispozitiile art.17 din OG 2/2001 sub sanctiunea nulitatii absolute si in consecinta va respinge exceptia nulitatii.
Referitor la exceptia autoritatii de lucru judecat banca a aratat ca in Dosarul nr.3384/308/2010 s-a pronuntat Sentinta civila nr.211/2012 din 31 ianuarie 2012, modificata prin Decizia nr.101/5.03.2013 a Tribunalului Mures, s-a anulat in intregime procesul verbal de contraventie seria ANPC nr.0009673 din 2.11.2010 al CJPC Mures si care viza aceleasi contracte de credit si aceleasi incalcari ale dispozitiilor legale, respectiv cu referire la contractul de credit nr.952/F/30.11.2007, art.4 al.1,2,3 din Lg.193/2000, iar cu referire la contractul 953/2007 incalcarea art.93 din OG 21/1992 Rep.
Cu privire la aceasta exceptie, instanta apreciaza ca este neintemeiata pentru urmatoarele considerente:
Prin Sentinta civila nr.211/31.01.2012 a Judecatoriei Sighisoara, pronuntata in Dosarul nr.3384/308/2010 modificata in parte prin Decizia nr.101/5.03.2013 a Tribunalului Mures, irevocabila, a fost admisa plangerea petentei BCR in contradictoriu cu intimatul ANPC _ CJPC Mures si s-a anulat in intregime procesul verbal de constatare a contraventiei seria ANPC 0009673/2.11.2010 al CJPC Mures, procesul verbal vizand incalcarea de catre banca in contractul de credit nr.952/F/2007 si 953/2007 in ce priveste dobanda aplicata de banca si comisioanele de risc si administrare.
Se constata asadar ca intre cele doua cauze nu exista tripla identitate de elemente: obiect, cauza, parti, procesele verbale contestate fiind diferite si se refera la perioade de timp diferite, ca si temeiul legal invocat de intimat in procesul verbal.
Pe plan procesual autoritatea de lucru judecat se manifesta sub forma de exceptie procesuala (art.166 c.pr.civ.) si respectiv prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze un aspect/aspecte in legatura cu raporturile juridice dintre parti.
In manifestare de exceptie procesuala autoritatea de lucru judecat presupune existenta triplei identitati de elemente: obiect, parti, cauza si corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natura sa impiedice formularea unei noi cereri de chemare in judecata avand acelasi obiect, cauza si parti.
In sens pozitiv autoritatea de lucru judecat se manifesta in sensul ca nu exista posibilitatea de a statua diferit asupra aspectelor litigioase dezlegate anterior in raporturile dintre parti.
Asadar in cauza nu exista autoritate de lucru judecat ca exceptie, ci prezumtia puterii lucrului judecat.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a statua diferit.
Altfel spus efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar care are legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a puterii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararii judecatoresti. Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare, si care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 al.2 c.civ., in relatiile dintre parti, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdic?ional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raport juridic deja solutionat.
In consecinta instanta va respinge exceptia autoritatii de lucru judecat pentru considerentele expuse in cele ce preced, dar va admite plangerea petentei constatand ca in cauza opereaza prezumtia lucrului judecat, instanta neputand da o alta dezlegare litigiului decat cea data in Dosarul nr.3384/308/2010, de anulare in intregime a procesului verbal de contraventie contestat.
Fiind in culpa procesuala, intimatul va fi obligat, conform art.274 c.pr.civ., la cheltuieli de judecata catre petenta in cuantum justificat de 5185,31 lei, constand in onorariu avocatial (conform facturii aflata la f.139 din dosar).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge exceptiile nulitatii procesului verbal si exceptia autoritatii lucrului judecat invocate de petenta B.C.R. SA.
Admite plangerea petentei B.C.R. SA formulata in contradictoriu cu intimata ANPC - Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mures, si in consecinta:
Dispune anularea procesului verbal de contraventie seria ANPC nr. 0087885/28.04.2011 al C.J.P.C. Mures.
Obliga pe intimata la 5185,31 lei cheltuieli  de judecata catre petenta.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 23 mai 2013.

  
Presedinte,
Cornelia Pop
Grefier,
Laura Iancu
   

Red.P.C.tehnored.L.I.
4ex./17.07. 2013