Plangere contraventionala

Dosar nr. 352/308/2013
Operator de date cu caracter personal 3192

R O M A N I A
JUDECATORIA SIGHISOARA
CIVIL

SENTINTA CIVILA  Nr. 617/2013
Sedinta publica de la 10 Aprilie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE Claudia Toma
Grefier Raluca Pop Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul F.T.F. si pe intimatul I.P.J.S.P.R.MURES PRIN REPREZENTANT LEGAL, avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:
In temeiul art. 104 al. 13 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, avand in vedere lipsa partilor la strigarea cauzei, instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare, se constata lipsa partilor.
Se constata ca petentul a depus la dosar, cu data de 05.04.2013, concluzii scrise.
In temeiul art. 167 al. 1 C.pr.civ, instanta incuviinteaza pentru parti proba cu inscrisurile existente la dosar, apreciind ca este utila, pertinenta si concludenta pentru justa solutionare a cauzei.
Instanta, considerand suficiente probele de la dosar, inchide procedura probatorie si retine cauza spre solutionare, urmand ca dupa deliberare sa se pronunte.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea contraventionala nr. 352/308/2013 inregistrata pe rolul Judecatoriei Sighi?oara la data de 11.02.2013, petentul F.T.F., in contradictoriu cu intimatul I.P.J Mures a solicitat instantei anularea procesului-verbal seria CP nr. 3500164 incheiat la data de 22.01.2013 iar in subsidiar aplicarea unui avertisment.
In motivare, petentul a aratat in esen?a ca nu a circulat cu viteza de 74 km/h astfel cum a fost prevazut in procesul-verbal ?i ca refuzul de a semna nu a fost atestat de un martor ?i nici nu s-a prevazut motivul pentru care nu a fost semnat de nici un martor.
In drept au fost invocate prevederile art.5, art.7, art.21, art. 31 din OG 2/2001 precum ?i practica CEDO in materie.
Petentul a solicitat judecarea cauzei in lipsa conform art. 242 C.proc.civ.
In baza art. 15 lit. i) din Legea 146/1997, plangerea contraventionala este scutita de taxa de timbru.
In dovedire, petentul a anexat copia procesului-verbal contestat (f.5) ?i dovada de indeplinire a procedurii de comunicare (f.4).
Intimatul a depus prin serviciul registratura al instantei un set de inscrisuri constand in: raportul agentului constatator (f.10), procesul-verbal de constatare a contraventiei in original (f.1), proces-verbal de indeplinire a procedurii de comunicare (f.11, 12), planse foto (f.13-18).
La termenul din 10.04.2013 petentul a depus concluzii scrise prin care a comentat nota raport a agentului constatator ?i a invederat instan?ei ca din primele 6 plan?e fotografice trimise nu poate fi individualizat autoturismul prin numar de inmatriculare, culoare, numar putand fi oricare autoturism care se deplasa la acea ora pe por?iunea de drum respectiva iar din urmatoarele se observa ca la volan nu este nicio persoana ceea ce poate demonstra ca acele plan?e sunt realizate cu autoturismul deja sta?ionat. A mai aratat petentul ca se creeaza o stare de dubiu care na?te o indoiala rezonabila cu privire la savar?irea contraven?iei.
Instan?a a incuviin?at pentru par?i proba cu inscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
La data de 22.01.2013, in jurul orei 16:38, petentul F.T.F. a fost oprit de organele constatatoare in timp ce se deplasa cu autoturismul marca Opel, cu numarul de inmatriculare MS 86 FRC, pe DN 13 in localitatea Saschiz, intrucat a fost inregistrat de aparatul video-radar seria PYT672000255 circuland cu viteza de 74 km/h, pe un segment de drum in care limita era de 50 km/h. Acesta a fost sanctionat contraventional potrivit prevederilor art. 121 alin.1 din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 R si art. 100 alin.2 din O.U.G. 195/2002 R cu amenda in valoare de 280 RON, echivalentul a 4 puncte-amenda precum si cu 3 puncte de penalizare, astfel cum rezulta potrivit procesului-verbal de constatare a contraventiei seria CP nr. 3500164 (f.9).
Petentul nu a semnat procesul verbal de contraventie iar la rubrica "alte mentiuni" s-a consemnat textual "Proba video-radar; refuza sa semneze; nu recunosc ca am avut aceasta viteza".
Plangerea a fost introdusa in termenul legal de 15 zile de la comunicare prevazut de art. 31 din OG 2/2001, intrucat procesul-verbal de constatare a contraven?iei i-a fost comunicat petentului la data de 30.01.2013 iar acesta depus plangerea la data de 11.02.2013.
Analizand actul de sanctionare sub aspectul legalitatii sale, instanta apreciaza ca acesta a fost intocmit, cu respectarea dispozitiilor art.17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mentiunile obligatorii ce trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii.
In ceea ce priveste cazurile de nulitate invocate de petent in cuprinsul plangerii, instanta retine  ca lipsa mentiunilor prevazute art.19 din O.G nr.2/2001 privind lipsa semnaturii unui martor in cuprinsul procesului-verbal de contraven?ie care sa ateste refuzul de a semna al petentului sunt de natura a atrage nulitatea relativa a procesului verbal, conditionata de existenta unei vatamari.
In speta, petentul nu a facut dovada niciunei vatamari in drepturile sale recunoscute de lege ca urmare a lipsei mentiunilor prevazute art.19 din O.G nr.2/2001.
In ceea ce prive?te comentariile petentului referitoare la raportul agentului-constatator, instan?a aminte?te faptul ca procesul-verbal nu poate fi completat cu acte exterioare astfel incat acesta nu poate reprezenta un mijloc de proba, motiv pentru care sunt sus?inerile petentului sunt irelevante.
De asemenea, instanta retine ca faptei, astfel cum a fost retinuta prin actul atacat, i s-a dat o corecta incadrare juridica.
Potrivit art. 121 alin.(1) din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 R "Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare."
Conform art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002 "Amenda contraven?ionala prevazuta la alin.1 - clasa a II a de sanc?iuni - se aplica ?i conducatorului de autovehicul sau tramvai care savar?e?te o fapta pentru care se aplica 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit.c "
Instanta are in vedere faptul ca nu intreaga materie a contraventiilor din dreptul intern reprezinta o "acuzatie in materie penala", in sensul autonom al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea procedeaza in mod necesar si invariabil la o analiza a cazului concret dedus judecatii, pentru clarificarea aplicabilitatii ratione materiae a art. 6 si a incidentei garantiilor instituite de acesta.
Aceasta analiza are loc prin aplicarea principiilor stabilite in cauzele Engel s.a. impotriva Olandei si Ozt�rk impotriva Germaniei.
Pentru clarificarea continutului notiunii autonome de "acuzatie in materie penala", Curtea a stabilit trei criterii si anume: (a) calificarea faptei potrivit dreptului national, (b) natura faptei incriminate, (c) natura si gravitatea sanctiunii.
Instanta constata ca O.U.G.nr.195/2002 este un act normativ cu aplicabilitate generala, adresandu-se tuturor cetatenilor, iar nu unui grup de persoane avand un statut special, iar ratiunea urmarita de legiuitorul roman in incriminarea faptei savarsite de petent o constituie protejarea sigurantei pe drumurile publice.
In ceea ce priveste caracterul represiv (punitiv) si disuasiv, iar nu reparator al masurii luate, in cauza, sanctiunea aplicata are acest caracter, intrucat nu este menita sa acopere un prejudiciu material produs statului, ci are rolul de a sanctiona o anumita conduita apreciata de legiuitor ca prezentand pericol social pentru circulatia pe drumurile publice.
Cu referire la natura si gravitatea sanctiunii, se are in vedere maximul pedepsei prevazut de lege pentru fapta incriminata, deci sanctiunea la care faptuitorul s-ar fi putut expune, iar nu neaparat cea efectiv aplicata ( cauzele Campbell si Fell impotriva Marii Britanii sau Demicoli impotriva Maltei).
In dreptul intern, amenda contraventionala este o sanctiune pecuniara principala, un mijloc de constrangere avand un caracter preventiv si sanctionator.
In aceste conditii, trebuie analizat cuantumul acesteia, Curtea statuand in cauza Ozt�rk impotriva Germaniei ca o amenda, chiar intr-un cuantum moderat, nu este de natura sa inlature de plano aplicabilitatea laturii penale a art. 6.
In prezenta cauza, petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 280 lei, echivalentul a 4 puncte-amenda precum ?i 3 puncte penalizare. Instanta are in vedere faptul ca potrivit art.63 alin.2 C.penal, minimul amenzii penale il constituie 150 lei, comparatie care imprima severitate sanctiunii aplicate petentului.
Pe cale de consecinta, avand in vedere criteriile analizate mai sus, instanta apreciaza ca faptele imputate petentului in prezenta cauza reprezinta o "acuzatie in materie penala".Astfel, petentul se bucura de prezumtia de nevinovatie, iar sarcina probei incumba autoritatilor statului.
Insa, intrucat niciuna dintre aceste garantii procesuale nu are un caracter absolut iar prezumtia de nevinovatie nu este una absoluta, rezulta ca nici obligatia acuzarii de a suporta intreaga sarcina a probei nu este absoluta. Tot astfel, potrivit jurisprudentei CEDO, instituirea unor prezumtii care opereaza impotriva persoanei sanctionate si care au rolul de a inversa sarcina probei, nu sunt incompatibile de plano cu respectarea prezumtiei de nevinovatie. O astfel de prezumtie se refera la forta probanta atribuita de lege procesului-verbal de contraventie. Aceasta prezumtie este insa una relativa, petentul avand ocazia sa demonstreze contrariul.
In cauza de fata, contraventia constatata prin procesul-verbal atacat are o natura deosebita datorita modului de inregistrare prin mijloace tehnice specifice, acest lucru facand inutila administrarea unor alte probe decat plansele fotografice rezultate din inregistrarile video pentru dovedirea savarsirii contraventiei.
Instanta constata ca din materialul probator trimis de intimat nu rezulta ca aparatul radar seria PYT672000255 ar fi fost verificat metrologic nefiind depus nici atestatul operator al agentului constatator.
Potrivit art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 "20. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic - dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circulatie;"
Instanta are in vedere prevederile art. 4.2  din NML 021-05 conform carora "Masurarile si inregistrarile care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislatiei rutiere in vigoare, trebuie sa fie efectuate numai de catre operatori calificati. Instruirea operatorilor se va efectua in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare, elaborate de institutia abilitata sa detina si sa utilizeze cinemometrele."
De asemenea, conform art. 4.3 din NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 021-05 Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre) "Cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai daca au fost verificate metrologic, au fost marcate si sigilate in conformitate cu prevederile prezentei norme si sunt insotite de buletine de verificare metrologica in termen de valabilitate."
In continuare, instanta apreciaza ca se impune  cercetarea cu prioritate a planselor fotografice rezultate din inregistrarile radar depuse la dosar de catre intimat (f. 13-18).
Analizand aceste probe, instanta constata ca din plansele fotografice de la filele 13-16 nu se poate distinge numarul de inmatriculare al autovehiculului. Din plan?ele fotografice de la filele 17-18 viteza masurata este de 43 km/h, 50 km/h respectiv 45 km/h fara a se distinge continuitatea dintre secven?ele fotografiate la filele 13-16 ?i cele de la filele 17-18.
Tot astfel, potrivit art. 3.5.1  "Inregistrarile efectuate trebuie sa cuprinda (_) imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus in evidenta numarul de inmatriculare al acestuia."
Avand in vedere cele analizate, instanta nu poate concluziona daca aparatul radar a fost verificat metrologic, daca agentul constatator de?inea atestat operator ?i nici daca autoturismul petentului avea intr-adevar viteza men?ionata in procesul-verbal. Instan?a apreciaza ca se creeaza un dubiu cu privire la exactitatea celor redate in actul de constatare a contraventiei astfel ca prezumtia de nevinovatie a petentului nu a fost rasturnata de catre intimat prin intermediul probelor propuse si administrate.
Astfel, instanta urmeaza sa admita plangerea contraventionala si, pe cale de consecinta, va anula procesul-verbal de constatare a contraventiei seria CP nr. 3500164 incheiat la data de 22.01.2013. PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite plangerea contraventionala a petentului F.T.F., domiciliat in Sighisoara, jud. Mures, in contradictoriu cu intimata I.P.J. MURES.
Anuleaza procesul-verbal seria CP nr. 3500164 incheiat la data de 22.01.2013.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 10.04.2013
  
Presedinte,
Claudia Toma
Grefier,
Raluca Pop

Red. CT/tehnored. R.P
13.05.2013/4 ex.