Uzucapiune - Solutie de RESPINGERE

Reclamantul C. I. GH. a chemat in judecata la data de 13.01.2014 pe paratii paratii I.E., B.M., H.N. si dupa precizarea actiunii pe  paratul O.B. prin primar si C.L. B. cu sediul in orasul B., Bd. L., nr. , judetul Prahova prin cererea inregistrata sub nr. de dosar 38/310/2011, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna constatarea dreptului sau de proprietate asupra terenului in suprafata de 408 mp situat in B., str. M. nr_ jud. Prahova  - urmare a uzucapiunii de lunga durata, fata de dispozitiile art.1860, art.1890 Cod civil, constatarea dreptului de proprietate asupra constructiei  situata pe acest teren pe baza accesiunii reale imobiliare, fara cheltuieli de judecata .
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin certificatul de mostenitor nr. 721 din 1967 si  prin certificatul de mostenitor nr. 32 din 1975  este  unicul mostenitor al  parintilor sai C.E. si C.G.I.
Reclamantul pretinde ca  parintii sai au avut asa cum rezulta din cuprinsul certificatelor de mostenitor enuntate mai sus o bucata de teren obtinuta urmare unui partaj voluntar cu alti mostenitori in suprafata de aproximativ 700-750 m.p., sau 885 m.p., asa cum este inserata in actul din 1928.
Din totalitatea acestei suprafete de teren reclamantul arata ca vandut in baza contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.2195 din 03.08.2006 o suprafata de 446 m.p. nepotului sau H.N., fiind efectuat si cadastru numai pentru aceasta suprafata de teren vanduta si care este situata tot la nr_
In continuare diferenta de teren pentru care nu a avut niciodata titlu de proprietate In sensul legii numai un certificat de mostenitor a ramas ca Si pana atunci In folosinta mea netulburata.
Pe aceasta suprafata de teren exista si o casa care a fost construita de parintii reclamantului si apoi imbunatatita permanent de el precum si de copiii sai, dar fara autorizatie de constructie. Casa este din caramida si lemn, acoperita cu tabla, compusa din 5 camere in suprafata utila de aproximativ 70 m.p.
 De la moartea  parintilor sai reclamantul  a fost singurul  care a stapanit neintrerupt aceasta suprafata de teren, nefiind tulburat de catre nimeni in posesia lui, exercitandu-si de altfel toate prerogativele de proprietar, fiind indeplinite conditiile impuse de art.1860, art.1890 cod civil.
In drept , actiunea a fost intemeiata  pe prevederile art.1860, art.,1890 , art. 494 din vechiul  cod civil sub imperiul carora a inceput a opera uzucapiunea lunga si pe celelalte acte normative incidente in speta si in dovedirea acesteia a solicitat probe cu inscrisuri, interogatoriul paratilor , proba testimoniala cu doi martori expertiza extrajudiciara topografica.
Paratul O.B. - prin primar nu a formulat intampinare dar a trimis un raspuns  ( f 104--108) prin care invedereaza ca reclamantul figureaza cu un rol fiscal compus din teren in suprafata  de 304 mp si cladire pentru care plateste impozit  , cu urmatoarele sustineri :
In ceea ce priveste vecinatatile terenului s-a aratat ca acesta nu se poate identifica in planurile cadastrale existente la Primarie si ca nu face parte din domeniul public sau privat al orasului B.
 In cauza partile au depus inscrisuri ( f 47-61, 70-87,100-107,110-115,138-139) ,) , au fost incuviintati martorii C.C., M.E.I.,  propusi de reclamant si a fost efectuata o expertiza tehnica de specialitate topometrica de catre ing. Andreescu Florin Gabriel (f.111-1112) avand ca obiective: identificarea, masurarea, schitarea si evaluarea terenului in litigiu.
S-a solicitat de catre instanta ( f 139) paratei sa se comunice care este regimul juridic al terenului in litigiu  in suprafata de 408 mp situat in B., str. M. nr_. jud. Prahova, daca face parte din domeniul public sau privat al orasului care este suprafata care figureaza in evidentele primariei si care sunt proprietatile limitrofe, respective daca a facut obiectul Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 10/2001  daca s-a eliberat titlu de proprietate si, in caz afirmativ, sa se indice persoana pe numele careia a fost emis, precum si orice alte informatii detinute cu privire la teren si sa depuna inscrisuri doveditoare.
Primaria or.B. a raspuns solicitarii instantei prin adresa nr. 11526/10.11.2014 ( f. 143), comunicand ca: - din evidentele sale nu a fost identificat nici un teren cu suprafata si vecinatatile indicate de reclamant; - terenul indicat de aceasta si masurat de catre expertul Andreescu Florin; - expertul nu s-a prezentat la sediul Primariei pentru a obtine relatii cu privire la acest teren;                      - terenul in litigiu nu a facut obiectul Legii nr. 18/1991 si Legii nr. 10/2001. In dovedire s-a depus inscrisuri ( f. 146-149).
   Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele :
De pe urma defunctului tata al reclamantului, numitul C.Gr.I., decedat la data de 22.09.1967, a ramas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafata de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr_. jud. Prahova - vecin cu N.M., B. O., cu proprietatea scolii  si la m.n. cu IRSBC - conform certificatului  de mostenitor nr. 721 /30.111997 eliberat de Notariatul de Stat Local Campina ( f 31). In cuprinsul actului se mai mentioneaza ca , atat acest teren cat si celalalt teren  indicate la punctul 1 au fost dobandite de catre defunct prin mostenire de tatal sau, decedat din  1930.
In  calitate de mostenitori ai defunctului C.Gr.I. au ramas:  - C.I.E. - sotia supravietuitoare si fiul acestuia C.I.Gh.
De pe urma defunctei mame a reclamantului, numita C.I.E. -  decedat la data de 09.12.1975, a ramas, printre alte imobile si terenul - curte in suprafata de 700 mp situat in or. B., str. Fdt. M. nr_. jud. Prahova - vecin cu N.M., B.O., cu proprietatea scolii si la m.n. cu IRSBC - conform certificatului  de mostenitor nr. 32 /24.021976 eliberat de Notariatul de Stat Local Campina ( f 31). In cuprinsul actului se mai mentioneaza ca, atat acest teren cat si celalalt teren  indicate la punctul 1 au fost dobandite de catre defuncta prin mostenire de la sotul acesteia.
In  calitate de mostenitori ai defunctei C.I.E. a ramas fiul  acesteia C.I. Gh. Asupra terenului de 408 mp reclamantul pretinde dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata - fata de disp. art. 1860, 1890 din vechiul Cod civil.
In ceea ce priveste dobandirea dreptului de proprietate - prevederile vechiului Cod civil - enumara modurile generale de dobandire prin art. 644 si 645 . Aceste dispozitii sunt aplicabile in speta de fata in raport de disp. art. 6 din noul Cod civil si de altfel sunt reluate , in continutul lor, prin art. 557 alin. 1 din acelasi cod.
Astfel , art.644 precizeaza ca “proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune". In privinta succesiunii, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, legiuitorul a omis sa faca precizarea ca este vorba de succesiunea legala, cata vreme succesiunea testamentara este prevazuta ca un mod distinct de dobandire (legatele ).
Art.645 adauga ca “proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune".
Rezulta asadar ca pot fi analizate ca moduri generale de dobandire a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale: 1. contractul (conventia) translativa sau constitutiva de drepturi reale; 2. succesiunea legala;  3.succesiunea testamentara; 4. uzucapiunea (prescriptia achizitiva);   5. accesiunea; 6. posesia de buna credinta a bunurilor mobile; 7. dobandirea fructelor de catre posesorul de buna credinta a bunului frugifer; 8. traditiunea; 9.ocupatiunea. Analizate global modurile de dobandire a dreptului de proprietate privesc toate acele mijloace reglementate de lege (acte si fapte juridice), prin care se poate dobandi dreptul de proprietate, indiferent de forma sub care se prezinta.
Aceste moduri de dobandire a proprietatii pot fi grupate dupa criterii variate, dintre care se retin, ca fiind mai importante: intinderea dobandirii; momentul cand opereaza transmisiunea, situatia juridica a bunului si caracterul transmisiunii.
1) Referitor la criteriul privind momentul cand opereaza transmisiunea, se disting:  - moduri de dobandire intre vii (inter - vivos) - si  moduri de dobandire pentru cauza de moarte (mortis causa).
Modurile de dobandire “inter - vivos" isi produc efectul translativ de proprietate in timpul vietii partilor. Majoritatea modurilor de dobandire a dreptului de proprietate au acest caracter (contractele translative de proprietate, accesiunea, uzucapiunea, ocupatiunea).
Modurile de dobandire “mortis causa" isi produc efectul translativ de proprietate numai in momentul mortii proprietarului actual (succesiunea legala, succesiunea testamentara).
2) Cat priveste criteriul referitor la situatia juridica a bunului in momentul dobandirii - se retin :   moduri de dobandire a dreptului de proprietate originare -    si  moduri de dobandire a dreptului de proprietate derivate.
Modurile de dobandire originare nu comporta o transmisiune juridica a dreptului de proprietate de la o persoana la alta pentru ca, inaintea dobandirii, bunul nu a mai apartinut altei persoane. Asemenea mod de dobandire originar  este uzucapiunea ( sau prescriptia achizitiva ) - proprietatea imobiliara dobandindu-se prin efectul unei posesiuni prelungite.
Modurile de dobandire derivate presupun un transfer al dreptului de proprietate de la o persoana la alta. Asemenea moduri de dobandire derivate sunt: contractele, succesiunea legala, succesiunea testamentara, traditiunea.
Posesia prelungita (uzucapiune, prescriptie achizitiva) este un mod originar, ce se intemeiaza pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existentei unui act juridic translativ de proprietate, deoarece modurile de dobandire originare nu comporta o transmisiune juridica a dreptului de proprietate de la o persoana la alta pentru ca, inaintea dobandirii, bunul nu a mai apartinut altei persoane .
Ca efect al posesiei, uzucapiunea presupune o posesie utila, neafectata  de     niciunul   dintre  viciile   acesteia.
Doua elemente trebuie sa fie intrunite, cumulativ, pentru ca stapanirea unui lucru sa poata fi calificata drept posesie si anume: un element material - corpus si un element psihologic, intentional-animus.
Daca elementul material presupune contactul direct cu lucrul, concretizat in orice fel de acte materiale, animus implica intentia, vointa celui care stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine, de a se comporta cu privire la lucru ca proprietar ori ca titular al altui drept real - animus domini sau animus sibi habendi.
Lipsa elementului psihologic face ca acela care detine lucrul sa nu alba calitatea de posesor, ci pe aceea de detentor precar.
Pe de alta parte  reclamantul nu a probat in niciun mod ca in cauza este vorba de o posesie propriu-zisa, detentia precara neputand fi  considerata  posesie.
Desi este tratata ca viciu al posesiei in Codul civil, precaritatea reprezinta  insasi lipsa posesiei.
Reclamantul  nu a demonstrat ca a exercitat o posesie utila asupra suprafetei de 408 mp., stapanirea bunului, terenului pretins fiind lipsita de animus sibi habendi aceasta considerandu-se titular al unui drept de proprietate, pentru care a achitat impozit doar pentru 304,5 mp nu pentru 713 mp, deci nu si pentru cei 408 mp astfel cum rezulta din istoricul de  rol fiscal depus la dosarul cauzei de catre paratul O.B. prin primar si C.L.B. 
Tinand cont ca in prezenta cauza reclamantul nu a dovedit decat ca este un detentor precar asupra ternului de 408 mp si nu a dovedit nici calitatea de constructor de buna credinta sau calitatea de constructor de rea credinta  asupra imobilului constructie  situat pe acest teren  si nici nu s-a stabilit cu materialele cui si daca s-a construit pe partea din terenul proprietatea reclamantului, ce suprafata din constructie e situata pe terenul proprietatea reclamantului, reclamantul neintelegand sa solicite in cauza efectuarea unei expertize constructor, absolut necesare pentru solutionarea acestei cauze, instanta urmeaza a considera prezentul capat de cerere in constatare a dreptului de proprietate pe calea accesiunii imobiliare artificiale ca neintemeiat cat si prezenta actiune avand ca obiect uzucapiune, ca neintemeiata.
In absenta dovezilor referitoare la cheltuiala celui care a facut constructia, la valoarea materialelor si pretului muncii, la identificarea terenului pe care se afla constructia, nefiind suficiente simplele sustineri ale reclamantului,  in absenta  unui probatoriu solid si a unei expertize constructii, instanta va respinge prezenta actiune, ca neintemeiata.