obligatie de a face

Dosar nr.  5263.3/318/2006               Cod operator 2445
                                                                                                     obligatie de a face
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU
SENTINTA CIVILA Nr. 444
Sedinta publica de la 29.01. 2008
Completul compus din:
PRESEDINTE: GEANINA DOGARU
GREFIER:  ELENA  CIORTAN
     
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din 22.01.2008 privind judecarea actiunii civile  pentru obligatie de a face si pretentii  formulata reclamantii  S S.  si S M. I  in contradictoriu  cu  paratii S.O C. E .C - S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B
La apelul nominal facut in sedinta publica au  lipsit partile.
Procedura legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Deliberand, instanta pronunta urmatoarea hotarare.

J U D E C A T A

Prin actiunea civila inregistrata sub nr. 14302/2005 pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, reclamantii S S. M si S M. Ion au chemat in judecata pe paratii S.O C. E .C - S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligati in solidar la acordarea unui teren siliste de casa pentru fiecare reclamant, in afara perimetrului minier si petrolier, pe care sa le construiasca casele si anexele gospodaresti in echivalentul suprafetelor construibile detinute de acestia in comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj.
Reclamantii au solicitat ca paratele sa fie obligate la plata daunelor interese de 1000 RON pentru fiecare zi intarziere in indeplinirea obligatiei de " a da" si de " a face", de la data ramanerii definitive a hotararii pana la data predarii terenurilor si a anexelor gospodaresti pe noile amplasamente sau a despagubirilor globale pentru acestea care sa le permita cumpararea terenurilor si edificarea noilor gospodariri, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii locuintelor situate in comuna Bustuichin, sat Poiana, jud. Gorj, dobandite prin construire de catre reclamanti cu urmatoarele caracteristici si componente :
   -Locuinta reclamantului S S. Mi este construita in anul 1961, inregistrata la nr. 133 si compusa din: 2 camere, hol , camara, balcon si beci, cu fundatie si temelie din piatra, zidita din caramida si acoperita cu tigla.
Anexele gospodaresti sunt compuse din garaj, grajd cu doua camere si fanar, sopron pentru lemne, patul, cotete pentru pasari si porci, bucatarie de vara, o anexa compusa din bucatarie, baie, camara si balcon, construita din ciment, caramida, acoperita cu tigla, fantana din tuburi de ciment, gard la strada din placi de beton cu porti metalice, pe o lungime de 27 metrii, gard imprejmuitor din scandura, pe stalpi de lemn, pe o lungime de 200 metrii.
-Locuinta lui S M. I este construita in anul 1973, inregistrata sub nr. 135 si este compusa din 47 camere, bucatarie, baie, balcon, beci si garaj, cu fundatie si temelie din beton, zidita din caramida si acoperita cu tigla.
Anexele gospodaresti sunt compuse din grajd cu fanar, magazie pentru lemne, parul, cotete pentru porci si pasari, o anexa compusa din bucatarie, camera si balcon, construita din piatra, caramida si acoperita cu tigla, fantana din tuburi de ciment, gard la strada din ciment si fier, cu porti metalice, pe o lungime de 35 metrii, gard imprejmuitor din scandura, pe stalpi din lemn, pe o lungime de 200 metrii.
Reclamantii au aratat ca, urmare a crearii unor goluri in subsolul pe care sunt amplasate locuintele, prin extragerea petrolului si a gazelor naturale de catre Schela de Productie Ticleni ce apartine paratei SC P SA - S Tg-Jiu, depunerii a milioane de m.c de steril
de catre Cariera Seciuri pe terenul din subsolul caruia se extrasesera petrolul si gazele naturale, precum si a traficului intens, de mare tonaj, creat in zona de societatile de petrol si de exploatare a carbunelui, in anul 2002 au inceput sa apara primele rupturi in scoarta pamantului.
S-a mai aratat ca, aceste fisuri s-au marit permanent din anul 2002 pana in prezent, provocand o scufundare si alunecare a solului pe care sunt amplasate locuintele proprietatea reclamantilor, au distrus structura de rezistenta a locuintelor, fiind in pericol de prabusire in orice moment.
Reclamantii au aratat ca, stramutarea locuintelor, data fiind instabilitatea solului, impune si stramutarea tuturor anexelor gospodaresti mentionate, urmand ca acestea sa fie reconstruite pe terenul ce se va acorda pentru reconstruirea locuintelor.                                              
S-a mai  precizat ca,  intr-o  speta similara prin  sentinta civila nr.  3611/20047  a            Judecatoriei Tg-Jiu, ramasa definitiva prin decizia 3689/2004 a Curtii de Apel Craiova, a fost obligat C E R  sa reconstruiasca locuinta numitului  S.  D din com., Farcasesti, sat Timiseni, jud. Gorj, pe un teren stabil aflat in afara zonei afectate  de lucrarile  miniere.
In drept reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 1 din Protocolul nr., 1 la           CEDO, art. 998-1000, art. 1073 si urm. Cod civil.
In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar, in xerocopie : autorizatia de  constructie locuinta a reclamantului S Matei, a reclamantului S I, planse fotografice cu degradarile suferite de cele doua locuinte, HG 103/2004 prin care Cariera   Seciuri a intrat in componenta Complexului Energetic Craiova, decizia nr. 3689/2004 si         n, 577/2005 a Curtii de Apel Craiova si chitanta pentru plata taxei de timbru.                                      
Parata, E M B a formulat intampinare prin care s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a solicitat respingerea cererii reclamantilor pe         motivul ca, reclamantii au fost constienti ca parata nu poate sta legal in aceasta calitate in         litigiul de fata, de vreme ce se invedereaza disp. HG nr. 103/2004 privind unele masuri pentru        restructurarea activitatii de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit si avand in vedere ca odata cu divizarea CNL O, parata a predat C E C        si Si M P toate documentatiile referitoare la activitatea miniera din zona de Rosia de Amaradia si Bustuchin, depunand in sustinerea celor precizate HG 103/2004.
Parata SNL O a depus intampinare prin care s-a invocat exceptia lipsei calitatii ca. procesuale pasive pe motivul ca nu este succesoarea in drepturi si obligatii a CNLO SA Tg-  Jiu si potrivit art. 64 C.pr.civila se impune introducerea in cauza cu calitate procesuala pasiva  a SC C EC, intrucat terenul se afla in perimetrul de exploatare a  carierei Ruget-Seciuri, care prin reorganizare face parte integranta din entitatea juridica nou  infiintata ( conform art. 5 pct. 2 din HG 103/2004, solicitand admiterea exceptiei, iar pe fond lasand solutia la aprecierea instantei.                                           
Prin sentinta civila nr. 7300/2005 a Judecatoriei Tg-Jiu, s-a admis exceptia  necompetentei teritoriale invocata de parata SC P SA - S Tg-Jiu si s-a declinat  competenta in favoarea Judecatoriei Tg-Carbunesti.
Prin sentinta civila nr. 487/2006 a Judecatoriei Tg-Carbunesti, s-a admis exceptia de   SN necompetenta teritoriala a Judecatoriei Tg-Carbunesti, s-a declinat competenta de solutionare a cererii in favoarea Judecatoriei Tg-Jiu si  constatandu-se ivit conflictul negativ de   competenta, s-a trimis cauza la Tribunalul Gorj, care prin incheierea nr. 59/2006 a trimis  dosarul in vederea solutionarii Judecatoriei Tg-Jiu, care 1-a inregistrat sub nr. 9242/C/2006 .    
Parata SC P SA - S.P. Tg-Jiu a formulat intampinare ( fila 11 din dosar) prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.                                               
In motivarea acestor sustineri s-a aratat ca sustinerea reclamantilor ca degradarea sunt caselor si a anexelor gospodaresti ca urmare alunecarilor de teren se datoreaza activitatii desfasurate de parata, este de rea credinta si dovedeste o necunoastere a procesului de  extractie a petrolului si a gazelor naturale, care nu conduce la formarea de goluri subterane.
S-a mentionat ca exploatarea prin sonde a zacamantului se face printr-o instalatie speciala, iar titeiul si gazele naturale ies la suprafata printr-o coloana a carui diametru este de cea 75 mm.
S-a precizat ca, fenomenul alunecarilor de teren din comuna Bustuchin este de notorietate, antrenand implicatii ale administratiei publice, studii, cercetari si mediatizari, care                   
nu au identificat nici macar cu titlu de supozitie extractia titeiului si gazelor ca fiind generatoare de alunecari de terenuri. De altfel, parata a aratat ca prin numeroase acte normative s-a dispus repararea sub diverse forme a prejudiciilor cauzate locuitorilor comunei                     
Bustuchin.                                                                                                                                                          
S-a invocat faptul ca nu sunt intrunite cumulativ conditiile prev.de art. 998-1000 C.civil, privind raspunderea civila delictuala, intrucat nu exista fapta ilicita in sarcina paratei si nici legatura de cauzalitate a acesteia cu prejudiciul.
Cu privire la solicitarea de a se acorda daune interese pentru fiecare zi de intarziere s-a precizat ca cererea nu are temei juridic.
In cauza  a fost incuviintata  proba  cu expertiza  tehnica  specialitatea mine-geologie, specialitate a petrol si gaze si  evaluari bunuri  fiind  numiti  ca  experti Albulescu Dumitru, Costoiu Dorel si Banciu Dumitru.
Prin sentinta civila  nr.8325/20.12.2006, Judecatoria Tg-Jiu  a respins  actiunea dedusa judecatii  retinand  in esenta ca in ceea  ce  priveste  parata SC P SA, nu  i se poate retine  o culpa  in cauzarea  alunecarilor  de  teren  din  zona, intrucat  conform  raportului  de expertiza  intocmit de expert Costoiu (  filele 71-78) rezulta  ca  cele  doua  gospodarii  ale  reclamantilor  din satul Poiana nu  se  afla in perimetrul de activitate petroliera, iar  extragerea  titeiului si a gazelor  naturale  nu conduce  niciodata  la producerea de  alunecari e  teren  la suprafata. In ceea  ce  priveste  parata  SNL Oltenia,  a retinut  instanta ca prin HG  103/2004  SNL O SA  s-a reorganizat  si  SC CE C  s—a  constituit  prin  fuziunea  sucursalelor  prevazute  in art. 5 pct.1 din HG 103/2004, constituindu-si  capitalul  social  in care a fost  inclus  si cel  aferent  carierei  Ruget-Seciuri  din cadrul  EMC  B; aceasta  societate  nou  infiintata  preluand  toate drepturile  si  asumandu-si  toate  obligatiile  aferente  minelor, carierelor si  exploatarilor miniere  divizate  din cadrul  CNLO, , subrogandu-se in drepturile si   obligatiile ce decurg din raporturile juridice ale acestora cu tertii, inclusiv de litigiile in curs. In ceea ce priveste parata SC Complexul Energetic Craiova SA   a  retinut  instanta ca, in conformitate cu disp. Legii 575/2001 privind zonele de risc natural, comuna Bustuchin este unitate administrativ teritoriala cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, proprietarul gospodariilor situate pe raza acestei comune beneficiind de sprijinul Ministerului Lucrarilor Publice pentru  construirea unor noi  locuinte,  constatandu-se din rapoartele  extrajudiciare si studiile intocmite depuse la dosar ( filele 199-208 la dosar ) ca locuintele, sunt afectate de evenimente de forta majora.
Impotriva sentintei, reclamantii  au declarat  recurs criticand  solutia  pentru  netemeinicie  si nelegalitate.
Prin decizia  civila nr. 237/31.05.2007, Tribunalul Gorj  a admis recursul, a desfiintat  sentinta  si a trimis  cauza   spre  rejudecare  la Judecatoria Tg-Jiu.
In considerentele  deciziei  de  casare, a retinut  instanta  de  control  judiciar  ca  prima  instanta  nu a rezolvat  fondul dedus  judecatii, pe  langa  evaluarea gospodariilor si  terenurilor  detinute de  reclamanti  in satul Poiana  se  impunea si stabilirea  valorii locuintelor  construite  cu  sprijinul M.L.P.A.T.- lui, daca  exista o  diferenta  intre acestea cine  urmeaza  sa o  suporte. A  mai  retinut  Tribunalul Gorj  ca, nu  s-a rezolvat  problema  terenurilor  pe  care  au  fost  reconstruite  locuintele, terenurile  nefiind  proprietatea  reclamantilor, ci fiind atribuite  in  folosinta  pe  durata  existentei  constructiilor. Mai  retine  instanta  e  control  ca  instanta  de  fond  nu  si-a  motivat  solutia  cu  privire  la C Energetic C si, de asemenea, constata ca, potrivit  rapoartelor  de expertize  intocmite  in cauza  la instanta  de  fond, rezulta ca pagubele  suferite  de reclamanti  se datoreaza  blocarii vaii, unuia  dintre  afluentii  raului  Amaradia, ceea ce  a  permis alimentarea  cu  apa  a nisipurilor  marnoase si  prafoase  care  au  antrenat  dupa  sine  planul de  frictiune, antrenand distrugerea   gospodariilor reclamantilor.
Cauza  a fost  inregistrata  pe  rolul Judecatoriei  Tg-Jiu  sub nr.  5263.3/318/2006, in raport  de  indrumarile  date  prin decizia  de casare instanta,  din oficiu, a dispus  efectuarea  in cauza a unei  expertize tehnice  specialitatea agricultura  si  a unei expertize  tehnice specialitatea  constructii civile.
In cauza  a fost  numit expert agricol d-na  Basaraba Rodica  cu  obiective:  sa  se identifice prin  dimensiuni,  vecinatati, terenul siliste  de casa, detinut  de reclamanti in comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj, sa se precizeze daca acesta mai poate fi folosit, sa se evalueze, la evaluare urmand sa se tina seama si de sporul de valoare adus terenului prin eventuale plantati de pomi si de vita de vie edificate de reclamanti, sa se identifice terenul pe care au fost edificate constructiile realizate de stat si sa se precizeze daca acest teren este echivalent din punct de vedere tehnic si calitativ  cu terenul identificat la obiectivul nr.1.
De asemenea,  a fost  numit  in cauza  expert  constructii  civile dl. expert Hodajeu Gheorghe  cu urmatoarele obiective: sa se identifice gospodariile reclamantilor - casa de locuit si anexe gospodaresti,  situate in comuna Bustuchin , sat Poiana, jud. Gorj; sa se descrie stadiul in care se gasesc si sa se evalueze; sa se identifice constructiile edificate  de stat reclamantilor, sa se evalueze si sa se precizeze daca aceste constructii sunt similare din punct de vedere tehnic si valoric cu gospodariile reclamantilor detinute in comuna Bustuchin, sat Poiana, jud. Gorj.
A  fost stabilit  ca onorariu  400 lei  pentru  fiecare  expert in sarcina  reclamantilor, la  cererea d-nei expert Basaraba Rodica,  s-a dispus  majorarea  onorariului  stabilit  pentru expertiza agricola  cu  200 lei  tot   in sarcina  reclamantilor.
Lucrarile  tehnice  intocmite  de experti au  fost  depuse la  26.11.2007, impotriva acestora  paratii  C.E. Craiova  si  SNL Oltenia  formuland  obiectiuni, la  care  expertii au  raspuns la  17.01.2008.
Analizand  actele si lucrarile  dosarului, instanta  retine  urmatoarea stare  de fapt:
Reclamantii S M  si S I  au in proprietate gospodarii compuse din case de locuit , anexe gospodaresti , teren aferent constructiilor si arabil , situate in com. Bustuchin, sat. Poiana ,jud. Gorj  .
Potrivit opiniei exprimate de expertii Costoiu Dorel ( specialitatea petrol si gaze ) si Albulescu Dumitru( specialitatea geologie ), in lucrarile tehnice intocmite in dosarul nr. 9242/C/2006 , filele 71-78 si 94-111 , satul Poiana face parte dintr-o regiune colinara situata la sud de Carpatii Meridionali, zona fiind brazdata de raul Amaradia si afluentii acestuia. Cursul Amaradia si afluentii acestuia au determinat formarea unei depresiuni intradeluroasa cu eroziune diferentiata; formarea versantilor si vailor din perimetru se datoreaza unui proces de adancire rapida a cursurilor de apa si a faptului ca pana la 15-20 m exista o alternanta de roci fiabile neconsolidate alcatuite din straturi de nisipuri si argile .  Au concluzionat cei doi experti ca datorita prezentei apei in planurile de alunecare ce se formeaza la contactul dintre materialele cu compozitii si structuri diferite, apar fenomene de instabilitate si alunecari de teren, in zona trebuind evitata prezenta apei, acesta fiind factorul care , in timp, determina instabilitatea si alunecarea terenurilor.
Au mai aratat cei doi experti ca , cresterea nivelului panzei acvifere, producerea fenomenului de instabilitate si degradarea bunurilor imobile edificate in zona sunt datorate blocarii Vaii Soimului , afluent al raului Amaradia , de catre lucrarile miniere din halda Carierei Bustuchin si negospodarirea apelor din corpul halzii. 
La fila 105 ( dosar nr. 9242/C/2006) in raportul de expertiza intocmit de expert Albulescu D-tru , se mentioneaza ca in perioada in care s-au executat lucrari de exploatare in halda din Valea Soimului s-a realizat un dren principal lung de circa 900 ml, cu reteaua de drenare aferenta. La abandonarea lucrarilor , la 1.09.1997, SNL Oltenia si EMC B, nu au luat nici o masura tehnica sau de alta natura pentru amenajarea terenurilor afectate , gospodarirea apelor si conservarea lucrarilor deja executate . Ca urmare a lipsei de preocupare cu privire la gospodarirea apelor in interiorul halzii , astfel ca drenurile s-au blocat, formandu-se in diverse puncte ale halzii cinci lacuri , apele au migrat pe diferite planuri argiloase producand alunecari de teren si deteriorarea constructiilor.
A concluzionat expertul Albulescu ca , cauza alunecarilor de teren si degradarii bunurilor imobile se datoreaza blocarii Vaii Soimului prin depunerea haotica a sterilului pana la infratirea cu versantii , fara sa fie protejate si mentinute in functiune lucrarile de gospodarire a apelor, drenurile ramanand blocate sub halda.
Avand in vedere raportul de expertiza intocmit de expert Costoiu Dumitru instanta retine ca, in ceea ce priveste parata S.N. P aceasta nu are calitate procesuala pasiva in cauza nefacandu-se vinovata de prejudiciul cauzat reclamantilor, gospodariile acestora nefiind afectate de activitatea petroliera desfasurata de aceasta societate.
De altfel, a aratat expertul ca gospodariile reclamantilor nu sunt situate in perimetrul de activitate petroliera, iar pe de alta parte zacamintele de titei si gaze naturale nu se gasesc in straturi ca zacaminte solide, iar prin exploatare nu conduc la gauri in subsol si pe cale de consecinta la alunecari de terenuri.
In functie de concluziile celor doua rapoarte de expertiza analizate anterior , instanta retine ca vinovati de alunecarile de teren din satul Poiana , com. Bustuchin si pe cale de consecinta de degradarea locuintelor celor doi reclamanti ( in situatia lor fiind un numar mai mare de cetateni ) se fac  societatile parate SNL Oltenia si unitatea subordonata acesteia EMC Berbesti , SC Complexul Energetic Craiova , unitati care dupa inchiderea lucrarilor de exploatare in halda Vaii Soimului nu s-au mai preocupat de conservarea lucrarilor si implicit de  conservarea si intretinerea retelei de drenare a apei al carui scop era impiedicarea apei sa migreze pe diferite planuri argiloase si care au condus la producerea alunecarilor de teren .
Cu privire la apararea paratei SNL Oltenia si EMC B in sensul ca nu au calitate procesuala pasiva in cauza ,motivand ca potrivit HG 103/2004  patrimoniul Companiei Nationale a Lignitului Oltenia a fost divizat,  patrimoniul aferent carierei Ruget Seciurile din cadrul EMC Berbesti  fiind preluat de societatea nou infiintata Complexul Energetic Craiova ;  o astfel de  aparare nu poate fi primita intrucat , potrivit actelor si lucrarilor din dosarul cauzei , lucrarile de exploatare in halda Carierei Bustuchin al fost abandonate in 1997 ori pana la intrarea in vigoare a HG nr. 103/ 2004 fosta CNL Oltenia si EMC Berbesti aveau obligatia sa ia masuri tehnice pentru amenajarea terenurilor afectate de lucrarile de exploatare executate de nimeni altcineva decat de aceste doua societati comerciale si sa se preocupe de gospodarirea apelor , insa aceste institutii nu au avut astfel de preocupari , dezinteresul acestora  datorandu-se mai mult ca sigur lipsei obtinerii unui profit din aceste lucrari , protectia mediului inconjurator si respectarea dreptului de proprietate privata probabil neintrand in categoria " profit " in intelesul acestor  societati .
Este evident ca in fata unui total dezinteres din partea acestor doua institutii , pe parcursul celor 7 ani scursi de la momentul abandonarilor lucrarilor si pana la adoptarea HG 103/2004 , si au facut simtita prezenta fenomenele de instabilitate , fenomene datorate tocmai prezentei apei in planurile de alunecare care se formeaza la contactul dintre straturile de materiale cu compozitii si structuri diferite .
In ceea ce priveste Complexul Energetic Craiova,  potrivit art. 5 din HG 103/2004  aceasta institutie a preluat in patrimoniul sau , la infiintare, perimetrul carierei Bustuchin ; acest aspect este recunoscut de parata in raspunsul dat in adresa nr. 13642/1.10.2007(fila 38) si completat prin adresa nr. 15539/1.11.2007 ( fila 49 din dosar nr. 5263.3/318/2006) . In raport de aceasta situatie , apreciaza instanta ca si aceasta societate avea obligatia sa ia masuri pentru deblocarea Vaii Soimului . Apreciaza instanta ca proiectul propus de CE Craiova pentru realizarea unor lucrari de colectare, drenare si canalizare a apelor pluviale  este tardiv , o astfel de preocupare venind dupa ce procesul de alunecare a terenurilor a devenit evident , nemaiputand fi ignorat .
In raport de actele si lucrarile dosarului instanta retine ca intre faptele ilicite ale celor trei societati parate -  SNL O, EMC B si CE C  - si prejudiciul cauzat celor doi reclamanti, ca urmare a degradarii imobilelor case de locuit, anexe gospodaresti  si teren aferent , exista o legatura de cauzalitate, in cauza  fiind incidente disp. art. 998, 999 C.civ., pentru repararea prejudiciului cauzat urmand sa se angajeze raspunderea civila delictuala a acestor societati parate .
 Nu poate fi primita apararea paratelor , potrivit carora locuintele reclamantilor au fost afectate de evenimente de forta majora , plecandu-se de la argumentul ca potrivit Legii 575/2001 privind zonele de risc natural, comuna Bustuchin este unitate administrativ teritoriala cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren  , intrucat asa cum rezulta din probele administrate in prezenta cauza alunecarile de teren din zona se datoreaza nu unor fenomene naturale ci atitudinii pasive in care au stat SNL Oltenia , EMC Berbesti si CE Craiova . 
Pe de alta parte, observandu-se considerentele deciziei nr. 237/31.052007 pronuntata de Tribunalul Gorj se constata ca  aceasta problema de drept a fost dezlegata de instanta de recurs care in considerentele deciziei de casare retine ca pagubele suferite de reclamanti se datoreaza blocarii  vaii unuia dintre afluentii raului Amaradia ; ori in conditiile art. 315 al 1 Cpc problemele de drept dezlegate de instanta de recurs sunt obligatorii pentru instanta de fond .
Cu privire la intinderea prejudiciului produs celor doi reclamanti faptele ilicite ale celor 3 societati parate, potrivit concluziilor raportului de expertiza intocmit de expert Banciu Dumitru ( filele 94-101 dosar nr. 9242/2006) proprietatile reclamantilor sunt intr-o zona de alunecare -scufundare pe verticala a terenului, care a afectat toate constructiile , inclusiv drumul judetean . Casele de locuit prezinta crapaturi majore in structura de rezistenta, pardoseli umflate, ziduri deplasate, acoperisul deformat, tamplarie distrusa, ceea ce le face nelocuibile. Anexele gospodaresti se afla in pericol de prabusire si nu mai pot fi folosite in scopul construirii lor. Aceleasi concluzii  au fost mentinute si de expert Hodarjeu Gheorghe in lucrarea tehnica intocmita in dosar nr. 5263.3/318/2006 , acesta concluzionand ca locuintele nu prezinta siguranta in exploatare , dat fiind tipul de avarii pe care constructiile le prezinta .
Potrivit literaturii juridice principiul general dupa care se solutioneaza problema  intinderii despagubirii este acela al repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita , acest principiu urmarind a se asigura restabilirea situatiei anterioare a victimei prejudiciului .
Fata de cele expuse anterior, instanta retine ca pentru repararea prejudiciului cauzat reclamantilor nu sunt suficiente executarea unor lucrari de reparatii la  casele de locuit si anexele gospodaresti , datorita alunecarilor de teren din zona aceste constructii in timp se vor prabusii, singura solutie de reparare integrala a prejudiciului  fiind acea de  a pune la dispozitia reclamantilor gospodarii similare din punct de vedere  valoric si tehnic cu cele detinute de acestia in com. Bustuchin , sat. Poiana .
In ceea ce priveste constructiile edificate de stat in satul Cojani, asa cum rezulta din raportul de expertiza intocmit de expert. Hodarjei acestea  nu corespund nici valoric si nici tehnic cu gospodariile reclamantilor din com.Bustuchin . Diferenta intre gospodariile reclamantilor si constructiile edificate de stat in satul Cojani este  evidenta  numai privind fotografiile depuse la dosar, realizate de catre experti cu ocazia deplasarilor in teren , observand aceste fotografii chiar si o persoana fara studii tehnice de specialitate evaluari constructii poate concluziona ca cele doua constructii nu sunt echivalente valoric si tehnic .
Un alt aspect esential este regimul juridic al constructiilor edificate de stat in satul Cojani  este regimul juridic al acestor constructii , astfel potrivit procesului verbal de predare primire , aceste constructii sunt atribuite beneficiarilor cu titlu gratuit , insa acestia nu au posibilitatea sa dispuna de bun , in sensul instrainarii, o durata de 5 ani , in caz contrar urmand sa fie tinuti sa restituie catre bugetul de stat contravaloarea sumelor cheltuite cu edificarea acestor constructii ; se constata asadar o ingradire a dreptului de proprietate de care ar trebui sa se bucure reclamantii in mod nestingherit. 
In ceea ce priveste terenul aferent locuintelor edificate de stat in satul Cojani, potrivit raportului de expertiza intocmit de expert Basaraba Rodica , acest teren nu este echivalent din punct de vedere tehnic si valoric cu terenul curti constructii si arabil proprietate  reclamantilor din satul Poiana, unde erau edificate casele de locuit . Astfel , in completarea la raport (fila 118) expert Basaraba arata ca din punct de vedere calitativ , terenurile reclamantilor din com. Bustuchin, sunt superioare celor din satul Cojani , exista diferente semnificative sub aspectul suprafetei  dar si ca valoare .  A concluzionat expertul ca terenurile din satul Cojani sunt situate intr-o zona mlastinoasa, sunt lipsite de orice cultura si nici nu pot fi cultivate , cu pomi, vita de vie, legume etc. , decat dupa executarea unor lucrari de imbunatatire funciara.
De asemenea , la fel ca si constructiile , din punct de vedere al regimului juridic exista diferente majore, terenurile din sat. Cojani fiind date in folosinta gratuita si nu in proprietate.
In raport de cele expuse anterior retine instanta ca locuintele edificate de stat in satul Cojani si oferite reclamantilor in schimbul bunurilor imobile detinute de acestia in proprietate in satul Poiana, com. Bustuchin nu reprezinta o reparare integrala a prejudiciului produs reclamantilor  faptele ilicite savarsite unitatile parate .
Retine instanta, ca o satisfactie echitabila  poate fi realizata  numai prin obligarea paratelor sa le edifice reclamantilor  gospodari similare cu cele detinute in satul Poiana , oferirea in folosinta a unor locuinte care nu corespund calitativ si valoric cu gospodariile acestora neputand fi considerata o repunere in situatia anterioara in intelesul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului .
Potrivit disp. art. 1 din Protocolul Aditional al Conventiei Drepturilor Omului " orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".
Fata de probatoriul administrat in cauza, instanta retine ca reclamantilor li s-a ingradit dreptul de proprietate, fiind lipsit de folosinta normala a gospodariilor lor , ca urmare a activitatilor desfasurate de societatile parate.
Cu privire la capatul de cerere referitor la obligarea paratelor la plata de daune interese instanta va respinge aceasta cerere ca fiind neintemeiata, pe de o parte in actiunea  principala  nu se motiveaza in fapt aceasta cerere, iar pe de alta parte cererea nu este intemeiata intrucat potrivit literaturii juridice creditorul poate sa solicite obligarea debitorului la plata de daune interese numai in situatia in care sunt intrunite conditiile raspunderii civile contractuale si daca debitorul a fost pus in intarziere.
Asa cum s-a aratat in motivarea hotararii in prezenta cauza sunt incidente dispozitiile legale privind angajarea raspunderii civile delictuale si nu contractuale, iar pe de alta parte nu este indeplinita conditia punerii in intarziere a debitorului.
In baza art. 274 C.p.civ. paratele S.N.L. Oltenia - E.M.C. B., C.E.C., vor fi obligate in solidar  la plata catre reclamatul S.M. a sumei de 8.500 lei si catre reclamantul S I a sumei de 5.500 lei  cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat  achitat in cele doua faze procesuale parcurse de dosar, onorarii experti Basaraba Rodica, Hodarjeu Gheorghe, Banciu Dumitru si Albulescu Dumitru.
De asemenea reclamantii vor fi obligati la plata catre S.N.Petrom SA a 1.000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert Costoiu Dorel.
Vazand si disp.art. 480 , 483 C.civ. 998, 999 C.civ, art. 1 Protocolul Aditional al CEDO.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMLE LEGII
HOTARASTE

Respinge  exceptia  de  necompetenta  materiala  a Judecatoriei  Tg-Jiu, exceptie  invocata  de parata C.E. C..
Respinge exceptia  lipsei  calitatii  procesual  pasive  a paratelor S.O C. E .C - S  M P, S.C. P SA  exceptie  invocata  de aceste  parate.
Admite   exceptia  lipsei calitatii  procesual  pasive   a paratei  SN P., exceptia  invocata  de  instanta din  oficiu.
Pe fond: Admite  in parte  actiunea  civila  formulata  de reclamantii S. M.  si S. Ion, ambii  domiciliati in comuna Bustuchin , sat Poiana, judetul Gorj impotriva  paratilor SNL O. SA cu  sediul in localitatea Tg-Jiu,  strada Tudor  Vladimirescu, nr. 1-15, judetul Gorj, SC C.E.C., S.  M. P.  cu  sediul in comuna Isalnita, strada  Mihai Viteazul, nr. 101, judetul Dolj, EMC  B.  cu  sediul in comuna Berbesti, judetul Vilcea.
Obliga  paratele  S.O C. E .C - S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B, sa  predea  in proprietate  celor  doi  reclamanti  suprafete  de teren  situate  in afara  perimetrului minier si petrolier, echivalente  ca  valoare  si categorie  de folosinta  cu  cel  detinut  de  acestia  in  comuna Bustuchin,  sat Poiana, respectiv  reclamantului S. M.  teren intravilan  in valoare de 28.902 lei  si  teren  extravilan  in valoare de  17196 lei (  total  46098 lei) iar  reclamantului S.  I. teren  intravilan in valoare de  33160  lei  si teren  extravilan  in valoare de  18442 lei ( total  51602 lei).
Obliga  paratele  SNL Oltenia, EMC  Berbesti  si CE Craiova  sa  construiasca  si   sa predea  reclamantilor in stare de  folosinta, gospodarii  echivalente  din  punct de  vedere  valoric  si  tehnic  cu  cele  detinute  de reclamanti  in comuna Bustuchin, sat Poiana, judetul Gorj, asa  cum au  fost identificate  in raportul  de expertiza intocmit d expert Hodajeu Gheorhe, respectiv  reclamantului Safaliu Matei case de  locuit in valoare de 290.089  lei si  anexe  gospodaresti  si imprejmuiri  in valoare de  82.567 lei  iar reclamantului Safaliu Ion  case de  locuit in valoare de  380.880  lei si  anexe  gospodaresti  si imprejmuiri  in valoare de  100.620 lei.
Respinge capatul de cerere  privind   obligarea  paratelor  la  plata  de daune  interese.
Respinge  actiunea  fata  de  parata SN PSA  cu  sediul in localitatea  Tg-Jiu, strada  Siretului, nr. 24, judetul Gorj, ca  fiind  formulata impotriva  unei  persoane  fara calitatea procesuala  pasiva  in cauza.
Obliga  paratele S.O C. E .C - S  M P, S.C. P SA si  E.M.C. B la plata  in solidar  catre  reclamantul S M  a  8500  lei  cheltuieli de  judecata  si  catre reclamantul S Ia  5500 lei  cheltuieli de  judecata.
Obliga  reclamantii S M si S I la plata  in solidar  catre SN P SA  a 1000 lei cheltuieli de  judecata.
Cu  apel.
Pronuntata in sedinta publica din  29.01.2008,  la Judecatoria Tg-.Jiu.

PRESEDINTE
 GEANINA DOGARU

GREFIER
  ELENA  CIORTAN
Red .G.D/ tehn. E.C.
                8  EX.