Civil - pretentii

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata sub numarul de mai sus, in data de 26.04.2010, pe rolul acestei instante, reclamantul PI a solicitat obligarea paratei GR - I, la plata sumei totale de 100.455 lei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a cunoscut-o pe parata in anul 2006 urmand sa se casatoreasca cu acesta. S-a inteles cu parata ca aceasta va cauta un imobil in care viitori soti urmau sa se instaleze. A sustinut ca parata nu dispunea de fonduri banesti si nici nu avea posibilitatea de a procura astfel de fonduri si s-au inteles ca va suporta cheltuielile necesare amenajarii unui camin conjugal.
In scopul indeplinirii acestui mandat in perioada 7.10. 2006 -29.08.2007 a transferat succesiv in contul paratei o suma totala de 505.412 lei. In virtutea mandatului parata a dispus de sumele de bani transferate de reclamant in contul ei.
Pe data de 14.09.2007 partile s-au casatorit si s-au mutat intr-un imobil pe care parata l-a cumparat in virtutea mandatului primit. Totodata aceasta a cumparat si alte bunuri mobile. Prin sentinta civila nr. 9541 din 22.12.2009, pronuntata de Judecatoria Targu-Mures s-a desfacut casatoria prin acordul comun, iar printr-o tranzactie s-a procedat si la un partaj amiabil cu privire la bunurile comune.
Parata a fost somata sa dea socoteala asupra modului in care si-a indeplinit sarcinile primite si sa dea un raport asupra activitatii sale, asupra modului in care au fost cheltuite sumele de bani primite de la reclamant.
A mai aratat ca, a transferat o suma mult mai mare decat suma pe care o pretinde prin prezenta, insa nu intelege sa pretinda intreaga suma transferata, deoarece o parte din aceasta a fost cheltuita in scopul intemeierii viitorului camin conjugal. Solicita sa primeasca doar suma de bani care nu s-a cheltuit in scopul intemeierii caminului conjugal si care nu apartine mandatarei, fiind banii sai proprii, cu o afectatiune bine determinata.
In drept si-a intemeiat cererea pe prevederile baza art. 969 Cod civil si art. 1532 si urm Cod civil, coroborat cu prevederile art. 480 Cod civil.

Parata a formulat intampinare prin care a invocat pe cale de exceptie insuficienta timbrare a cererii, prescriptia dreptului material la actiune cu privire la sumele mentionate si solicitate conform ordinelor de plata din 19 septembrie 2006, 25 sept.2006; 22 sept 2006; 28 sept.2006; 02 oct.2006; 04 oct.2006; 05 oct.2006; 09 oct.2006, 11 oct.2006, 23 oct.2006, 15 nov.2006, 16 nov.2006, depuse la Banca Comerciala Romana, sucursala Gheorgheni; conform ordinelor de transfer nr.932952/1 din 07.10.2006, nr. 39 din 10.10.2006; nr.40 din 18.10.2006; nr.41 din 23.10.2006;  nr.42 din 24.10.2006; 43 din 26.10.2006; nr.46 din 06.11.2006 prin intermediul Casei de Economii si Consemnatiuni - CEC S.A., lipsa calitatii procesuale pasive fata de sumele mentionate in chitantele 28.05.2007, 07.05.2007.
Pe fond a solicitat respingerea actiunii ca nefondata, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata,
Parata sustine ca a fost casatorita cu reclamantul o perioada scurta, in anul 2009 intervenind divortul prin acordul lor. Ulterior au partajat bunurile comune conform unei tranzactii, in prezenta aparatorilor alesi. Partile au dat o declaratie in fata notarului public potrivit careia nu mai exista bunuri de partajat, fiind sistata comunitatea de bunuri, nemaiexistand nici o pretentie in acest sens.
In drept si-a intemeiat prezenta pe dispozitiile art.115-118 C.pr. civ.
Reclamantul a formulat concluzii scrise subliniind ca a facut dovada transferului de sume in contul paratei, in scopul crearii conditiilor materiale unei viitoare casatorii, intre parti fiind stabilite relatii specifice unui mandat simplu. Mai sustine ca este indreptatit sa solicite restituirea acestor sume de bani, in virtutea calitatii sale de proprietar. Declaratia data la notar de catre reclamant nu produce efecte.

In probatiune au fost depuse urmatoarele inscrisuri: copii ordin de plata si chitante(f.3-12), sentinta civila nr.9541/2009 a Judecatoriei Tg.-Mures (f.13), tranzactie (f.14), adrese (f.15,16), chitanta pentru plata onorariului de avocat (f.19), declaratie notariala (f.32), extras de cont (f.39-48). S-a administrat proba cu declaratia martorilor BB (fila 52) si GSS (fila 53), cu interogatoriul paratei fila 54 si al reclamantului (fila 55).
Cererea a fost legal timbrata cu 3620 lei si timbru judiciar de 5 lei.
La termenul din 01.11.2010 a fost respinsa exceptia netimbrarii cererii si unita cu fondul exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei.
La termenul din 06.12.2010 a fost respinsa exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca neintemeiata (f.49).
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul si parata au fost casatoriti din 14.09.2007 pana in 22.12.2009 (Sentinta civila nr. 9541/2009 a Judecatoriei Tg. Mures). Ca efect al divortului asupra bunurilor comune, cei doi au incheiat o invoiala potrivit careia au inteles sa efectueze partajul amiabil al bunurilor asupra carora mai existau neintelegeri, respectiv asupra autoturismului si apartamentului descrise in actul intitulat "Tranzactie".
Nu rezulta din continutul tranzactiei ce alte bunuri au mai facut obiect al intelegerii amiabile. S-a mai consemnat in cuprinsul tranzactiei si ca nu mai sunt bunuri asupra carora sa existe neintelegeri intre cele doua parti.
La aceeasi data partile au dat o declaratie comuna, autentificata prin Incheierea nr. 4336/2009 din care rezulta ca nici unul dintre cei doi nu mai are fata de celalalt nici o pretentie, ca urmare a partajarii bunurilor mobile si imobile.
Instanta retine, potrivit sustinerilor reclamantului, ca scopul transferurilor de bani in perioada de referinta (07.10.2006-29.08.2007 a fost realizarea unor conditii materiale in vederea intemeierii unei familii prin casatorie.
Daca acesta a fost singurul scop ("afectatiune bine determinata") atunci, soarta bunurilor achizitionate din sumele transferate in vederea constituirii bazei materiale a casatoriei a fost transata ulterior incheierii casatoriei, in mod complet si definitiv.
Acesta a fost scopul incheierii inscrisului intitulat tranzactie, al clarificarii situatiei juridice asupra carora mai existau divergente.
In acest scop partile au declarat in fata notarului vointa lor, iar aceasta valoreaza recunoastere, in sensul art. 1204 C civil ("se poate opune unei parti marturisirea ce a facut sau inaintea inceperii judecatii sau in cursul judecatii"), cu consecinta imposibilitatii de revenire si de dezbatere a bunurilor care au fost dobandite de parti in scopul desfasurarii casatoriei.
De altfel, bunurile asupra carora s-a facut dovada sistarii comunitatii de bunuri s-a demonstrat ca au fost achizitionate exclusiv din aceste sume, sume care de asemenea s-a recunoscut ca au fost transmise paratei anterior casatoriei.
Reclamantul declara in cererea introductiva, in concluziile scrise, dar si cu ocazia raspunsului la interogatoriu (punctul nr. 1) ca: "in acest scop am transmis bani. Banii erau necesari achizitionarii unui camin si pentru alte lucruri necesare (mobilier)".
Concluzia care se impune este ca, prin cele doua acte juridice civile consemnate in cele doua inscrisuri, tranzactia si declaratia autentica, partile au dorit sa lichideze situatia juridica a acestor bunuri dobandite integral din transferurile realizate de reclamant. Totodata acestia au dorit sa stinga si orice creanta cu privire la aceste transferuri, al caror unic scop a fost crearea acestei baze materiale pentru casatorie, si care rezulta ca a fost lichidata integral potrivit declaratiei proprii a reclamantului.
Retragerea declaratiei date in fata notarului nu poate avea loc decat exceptional si numai in conditiile art. 1206 alin.2 C civil, aceasta avand un caracter irevocabil.
De altfel, declaratia data in fata notarului public (operatiune ce a implicat citirea actului si exprimarea consimtamantului, aspecte consemnate in incheierea de autentificare) este in deplina concordanta cu vointa exprimata in cuprinsul tranzactiei.
Prin faptul negarii acestei declaratii, cu ocazia administrarii interogatoriului, instanta retine ca inclusiv reclamantul relationeaza sumele transmise anterior casatoriei, in vederea achizitionarii unor bunuri necesare desfasurarii casatoriei cu intelegerea partilor privind stingerea oricaror pretentii pe care le-ar putea invoca unul in contra celuilalt.
Instanta mai retine si ca desi reclamantul a sustinut constant virarea sumei de bani mentionata in cuprinsul actiunii introductive, in scopul intemeierii casatoriei (intrebarea nr. 4), aspect confirmat de ambii martori, cu si ca parata are de restitui bani care nu au fost folositi in vederea intemeierii casatoriei, nu indica in mod concret si nu probeaza utilizarea acestor sume si in alte scopuri, decat cele care nu priveau casatoria partilor. Mai mult, parata a sustinut in plus utilizarea sumelor atat in interesul comun al celor doi, cat si in societatea in care acestia aveau calitatea de asociati.
Martorii propusi de reclamant cunosc doar aspectele legate de cheltuirea banilor pentru achizitionarea autoturismului si a apartamentului (si asupra carora a intervenit invoiala partilor).
Din cuprinsul extraselor de cont, ordinelor de plata depuse de reclamant, desi la rubrica elemente suplimentare reclamantul avea posibilitatea de a completa continutul economic al platii acesta a completat generic "transfer suma" sau "alimentare cont". Instanta nu poate verifica in concret care a fost destinatia acestor sume si daca ele au fost utilizate de parata in alte scopuri decat cele avute in vedere de reclamant.

In privinta sustinerilor paratei privind lipsa calitatii procesuale pasive in cazul celor doua chitante de depunere numerar, al caror semnatar este o terta persoana (f.10), conform raspunsului la interogatoriu (intrebarea nr. 7) a rezultat ca parata a primit sumele de bani transferate in contul acestei terte persoane.
In aceste conditii s-a dovedit identitatea dintre persoana care sta in judecata si persoana impotriva careia trebuia sa actioneze reclamantul pentru a-si realiza dreptul, motiv pentru care va respinge ca neintemeiata aceasta exceptie.

In ceea ce priveste sustinerile reclamantului potrivit carora parata a actionat in temeiul unui mandat tacit, in temeiul caruia aceasta datoreaza socoteala potrivit prevederilor art. 1541 C civil, instanta retine ca scopul apelarii la institutia mandatului este acela ca o persoana sa poata incheia acte juridice pe seama unei alte persoane, cu toate efectele ce decurg din aceasta.
Or, instanta a retinut pana in acest moment ca sumele transferate vizau interesele ambelor parti. Imobilul, de exemplu, bunul cel mai valoros, a fost achizitionat de ambele parti, din sumele transmise exclusiv de reclamant, anterior incheierii casatoriei.
Sunt straine instantei ratiunile care au condus la o astfel de conduita, iar sustinerea existentei unei cutume in sensul transferului de bunuri in vederea intemeierii unei familii, nu a fost probata si nici posibila in sistemul actual legislativ. Cert este ca parata a acceptat acest tip de actiuni, iar cu ocazia partajului a demonstrat buna credinta, acceptand transferul pretului ce-i revenea, aparent, din vanzarea acestui bun.
Nu s-au demonstrat in cauza operatiuni, acte juridice, altele decat cele cunoscute de martori si recunoscute de parti, incheiate pe seama reclamantului sau in nume propriu de catre parata (contract de interpunere) si care ar justifica acum obligatia de a da socoteala.
Avand in vedere cele retinute, instanta apreciaza ca pretentiile reclamantului nu au fost dovedite, sens in care va respinge cererea sa de obligare a paratei la plata sumei de 100455 lei ca neintemeiata.
Cu privire la cererea paratei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, raportat la prevederile art.138 C pr civila, vazand ca dovada acestor cheltuieli a fost facuta numai dupa inchiderea dezbaterilor (in termenul de amanare a pronuntarii, f.60), apreciaza ca aceasta cerere este neintemeiata.
Orice dovada de care intelege sa se foloseasca partea trebuie invocata si administrata anterior inchiderii dezbaterilor, nefiind permisa administrarea de probe dupa acest moment procesual, fara a incalca principiul contradictorialitatii si al publicitatii, nici una din parti nemaiavand posibilitatea nemijlocita de a cerceta inscrisul si de a-l combate sau de a solicita aplicarea dispozitiilor art. 274 alin.3 C. pr. civila.