Infractiunea prev. de art. 175 al. 1 lit. a C.pen. Conditii pentru existenta premeditarii

CURTEA DE APEL CLUJ, SECTIA PENALA SI DE MINORI, DECIZIA PENALA NR. 39/A/09.03.2011
 

Prin sentinta penala nr.11/10.01.2011 a Tribunalului Maramures s-au respins cererile de schimbare a incadrarii juridice formulata de inculpata prin avocat din infractiunea de omor deosebit de grav prev. de art.176 alin.1 lit.a C.pen. rap. la art.174 C.pen. in infractiunea de omor simplu, prev. de art.174 C.pen, precum si cererea formulata de partile civile prin avocat de schimbare a incadrarii juridice a infractiunii prin retinerea si a infractiunii de omor calificat, prev. de art.175 alin.1 lit.a C.pen.
 A fost condamnata inculpata R.I. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.176 alin.1 lit.a C.pen., rap. la art.174 alin.1 C.pen. la pedeapsa de 20 de ani inchisoare.
 Cu consecintele prev. de art.71,64 lit. a teza a II-a C.pen, lit.b a aceluiasi articol din C.penal.
 In temeiul art.65 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazuta la art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.pen. pe o durata de 2 ani.
 In temeiul art.113 C.pen. s-a aplicat fata de inculpata R.I. masura de siguranta a obligarii la tratament medical, pana la insanatosire sau noi dispozitiuni.
 In temeiul art.350 C.pr.pen. s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatei si in temeiul art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa perioada retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 14.04.2010 la zi.
 In temeiul art.14 C.pr.pen. art.998 C.civ. a fost obligata inculpata la plata de despagubiri civile catre partile civile dupa cum urmeaza:
 -16.000 RON, despagubiri materiale catre partile civile A.D. si A.M.;
 -60.000 euro sau echivalentul in lei la data platii catre partile civile A.D. si A.M. (parintii victimei) si A.A.F. (fratele victimei) cu titlu de daune morale.
 S-au respins restul pretentiilor civile formulate de partile civile mentionate anterior.
 In temeiul art.17 C.pr.pen. a fost obligata inculpata sa plateasca in favoarea minorului A.D.I. (fiul victimei) renta lunara in cuantum de 380 RON, incepand cu data de 24.03.2010 si pana la implinirea varstei de 18 ani de catre minor sau pana la noi dispozitiuni.
 In temeiul art.118 lit.b C.pen. s-a confiscat corpul delict inregistrat la pozitia 49/2010 in Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Maramures.
 In temeiul art. 191 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligata inculpata la plata sumei de 3000 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
  Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures a fost trimisa in judecata inculpata R.I. pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav, prev. de art.174 alin.1 C.penal raportat la art.176 alin.1 lit.a C.penal.
 Actul de trimitere in judecata a retinut ca la data de 23/24.03.2010 inculpata R.I. a suprimat prin cruzimi, viata victimei A.D.I., caruia i-a aplicat cu un cutit, un numar mare de lovituri, de o deosebita intensitate, in diferite regiuni ale corpului.
 Inculpata a recunoscut comiterea infractiunii de care este acuzata.
 Procedand la judecarea cauzei, in baza probatiunii administrate, instanta a retinut urmatoarele:
 Inculpata R.I. avusese o relatie de prietenie cu victima A.D., relatie care dura de cateva luni, iar din declaratia acesteia, precum si altor martori audiati, a reiesit ca cei doi, chiar isi puneau problema unei viitoare casatorii.
 Relatia dintre cei doi se tensionase insa in ultima perioada, cei doi avand certuri dese datorita geloziei manifestate de catre ambele parti, iar din declaratia inculpatei rezulta ca intre aceasta si victima A.D. avusesera loc chiar incidente mai violente. De fiecare data, insa, partile se impacau, iar victima chiar se mutase temporar la inculpata, care locuia impreuna cu mama sa. Trebuie precizat ca inculpata era studenta in Cluj, urmand in paralel cursurile a trei facultati.
 La data de 23.03.2010, inculpata impreuna cu victima si cu mai multi prieteni, s-au intalnit la localul "D." din Baia Mare, unde victima a consumat alaturi de acei prieteni, bauturi alcoolice (declaratiile martorilor H.I., C.D.,O.M.).
 Martorii au afirmat de asemenea, ca in cursul acelei seri, in prezenta lor, cei doi nu s-au certat, insa se simtea o anumita stare de tensiune existenta intre cei doi, probabil pe fondul unor certuri sau discutii anterioare.
 Aceste neintelegeri existente intre inculpata R.I. si victima A.D. erau cunoscute si de prieteni, iar acestia chiar le recomandasera sa intrerupa relatia daca aceste tensiuni mai continua.
 In seara de 23.03.2010, cei doi au ramas in localul respectiv pana in jurul orelor 2330-2400 , cand victima si inculpata s-au deplasat la domiciliul acesteia din urma.
 Intre cei doi s-a iscat din nou o cearta pe fondul geloziei, victima reprosandu-i inculpatei comportamentul inadecvat pe care aceasta l-a avut fata de un fost coleg de liceu.
 Odata ajunsi la domiciliul inculpatei victima s-a asezat in pat ca sa doarma, insa inculpata i-a reprosat comportamentul din acea seara si a incercat totodata o apropiere fizica, in ideea ca astfel se vor impaca, dar victima a respins gesturile acesteia.
 In aceste imprejurari, inculpata fiind nemultumita de atitudinea victimei s-a dus in camera alaturata de unde a luat o sticla de votca si a consumat o parte din bautura. Inculpata s-a deplasat apoi in bucatarie, de unde a luat un cutit cu lama de 17 cm, cu maner din plastic si intorcandu-se in camera, a aplicat victimei, care se afla asezata in pat, cu fata la perete si cu spatele la camera, o lovitura in zona gatului si mai multe lovituri in spate, urmare carora victima s-a intors si a cazut din pat.
 In pozitia in care victima a cazut din pat, in decubit dorsal (pe spate), inculpata i-a aplicat multiple lovituri unele cu mare intensitate, in zona gatului (12 lovituri), a bazei gatului (8 lovituri), a mainii stangi (5 lovituri), a hemitoracelui stang si drept (restul de pana la 80-85 de lovituri). Leziunile cauzate victimei in urma loviturilor cu cutitul, i-au provocat decesul si au condus la concluzia ca victima a suportat suferinte chinuitoare, provocate prin modul in care este realizata actiunea de ucidere.
 La scurt timp dupa ce a aplicat loviturile, in jurul orei 141 inculpata a apelat serviciul 112 anuntand ca si-a omorat prietenul.
 Prin raportul medico-legal al Serviciului Medico-Legal Judetean Baia Mare s-au mentinut concluziile actului medico-legal preliminar si s-a stabilit ca moartea numitului A.D. a fost violenta si s-a datorat asfixiei mecanice cu aspirat sanguin din multiplele plagi laterocervicale penetrante traheal. Leziunile tanatogeneratoare, precum si cele descrise la examenul extern si intern din prezentul raport s-au putut produce prin loviri active repetate cu un corp taietor-intepator, in cadrul unei heteroagresiuni, iar pozitia victima - agresor a putut fi: victima in decubit dorsal si agresorul deasupra. Moartea poate data din data de 23/24.03.2010.
 Victima prezenta multiple plagi taiate intepate penetrante cervical, drept anterior, toracal anterior si toracal stang, scapular stang, precum si plagi de autoaparare pe fata palmara a mainii stangi. In actul medico-legal s-au descris leziunile tanatogeneratoare (plagi laringo-traheale) precum si cele observate la examenul extern si intern al cadavrului, respectiv plagi taiate tegumentare-laterocervicale drepte cu infiltrat sanguin, pectorale si la nivelul spatelui, plaga cu infiltrat sanguin palmara stanga, transfixianta, plagi toracice, plagi taiate laringiene, traheale cu infiltrat sanguin, plagi pulmonare stangi si heitoracale stangi, plata taiata ventricul stang.
 Acelasi act medico-legal mai precizeaza ca leziunile initiale sunt cele laterocervicale drepte si plaga de la nivelul mainii stangi, apreciata ca si plaga de autoaparare, restul leziunilor de la nivelul toracelui sunt in mare majoritate fara infiltrat sanguin ori cu minim si au fost efectuate in agonie sau chiar cand susnumitul era decedat. S-a mai mentionat ca victima avea o alcoolemie de 1,60 gr.%o.
 In cauza au fost efectuate mai multe lucrari de expertiza medico-legala, intrucat au existat suspiciuni cu privire la starea psihica a inculpatei, date fiind si actele medicale depuse.
 Prin raportul de expertiza medico-legala psihiatrica s-a concluzionat ca "R.I. prezinta tulburare organica a personalitatii asociata epilepsiei; epilepsie cu crize combinate; tentativa de suicid in antecedente intr-un episod depresiv-reactiv. Susnumita are capacitatea psihica de a aprecia continutul si consecintele faptelor sale si a avut discernamant la momentul comiterii faptelor cat si in prezent".
 Prin raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica al I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti - Comisia de noua expertiza medico-legala psihiatrica s-a concluzionat ca "R.I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativa survenita pe fondul unei tulburari de personalitate labil emotionala, in context de vulnerabilitate biologica, psihologica, sociala si consum de bauturi alcoolice, iar la data examinarii o tulburare de  personalitate labil emotionala, vulnerabilitate biologica, psihologica si sociala; susnumita a avut discernamant diminuat la data comiterii faptei. Comisia a recomandat aplicarea art. 113 C.pen..
 Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica a fost avizat de Comisia de Avizare si Control de pe langa I.N.M.L. Bucuresti.
 In raport de toate elementele prezentate mai sus, tribunalul a apreciat ca in drept fapta inculpatei R.I. care la data de 23/24.03.2010 a aplicat multiple lovituri cu un cutit, lovituri de mare intensitate, in diferite regiuni ale corpului, in urma carora s-a produs decesul victimei intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav, savarsit in varianta agravanta "prin cruzimi" prev.de art.176 alin.1 lit.a C.pen. rap.la art.174 alin.1 C.pen., pentru care instanta o condamna pe inculpata la pedeapsa de 20 de ani inchisoare.
 Tribunalul a apreciat ca incadrarea juridica a faptei este cea de omor deosebit de grav, savarsit prin "cruzimi" prev.de art.176 alin.1 lit.a C.pen. pentru urmatoarele considerente:
 Asa cum s-a aratat in mod constant in literatura juridica, dar si in jurisprudenta, la aprecierea unui omor savarsit prin cruzimi trebuie sa se tina seama de asemenea, de aspectul de ferocitate cu care faptuitorul a savarsit omorul, trezind in constiinta celor din jur un sentiment de oroare.
 In aceasta situatie, devine irelevanta imprejurarea ca victima isi va fi pierdut cunostinta nemaipercepand cu simturile cruzimea, elementul determinant pentru retinerea agravantei fiind pericolul social deosebit pe care-l prezinta inculpata prin modul in care a savarsit omorul.
 Totodata multitudinea leziunilor constatata pe corpul victimei: plagi taiate intepate penetrante cervical drept anterior, toracal anterior si toracal stang, scapular stang, plagi laringo-traheale, plagi taiate tegumentare-laterocervicale drepte cu infiltrat sanguin, pectorale si la nivelul spatelui, plaga cu infiltrat sanguin palmara, plagi pulmonare stangi si hemitoracale stangi, plaga taiata ventricul stang, descrise la examenul extern si intern din raportul de autopsie duc la concluzia ca viata victimei a fost suprimata prin cruzimi, iar loviturile aplicate in mod repetat i-au cauzat acesteia suferinte  care au depasit limitele obisnuite ale unor actiuni proprii ale laturii obiective a infractiunii de omor.
 Pentru considerentele expuse tribunalul a respins de altfel si cererea formulata de inculpata prin avocat de schimbare a incadrarii juridice a infractiunii de omor deosebit de grav, savarsita in conditiile circumstantei agravante, prev.de art.176 alin.1 lit.a C.pen., adica prin "cruzimi" in infractiunea de omor simplu prev.de art.174 C.pen.
 Tribunalul a respins totodata si cererea formulata de avocatul partilor civile de a schimba incadrarea juridica data infractiunii prin rechizitoriu, prin retinerea si a infractiunii de omor calificat prev.de art.175 alin.1 lit.a C.pen., respectiv in conditiile de premeditare din parte inculpatei.
 In primul rand premeditarea, prevazuta de art.175 lit.a C.pen. ca agravanta a infractiunii de omor, presupune realizarea a doua cerinte si anume: pe de o parte, luarea rezolutiei trebuie sa preceada cu un oarecare timp activitatea materiala, iar pe de alta parte aceasta hotarare, mai dinainte luata trebuie sa se concretizeze in anumite activitati de pregatire a infractiunii.
 Tribunalul a constatat ca nu exista elemente obiective care sa fie concretizate in probe certe care sa conduca la concluzia ca cerintele mentionate anterior s-ar regasi in prezenta cauza.
 Tribunalul nu si-a insusit argumentul furnizat de avocatul partii civile ca inculpata ar fi consumat bauturi alcoolice pentru a dobandi curaj in vederea comiterii actiunii de omor a victimei, intrucat niciun element obiectiv nu a sustinut aceasta teza.
 La individualizarea pedepsei la care inculpata a fost condamnata, tribunalul a avut in vedere gradul de pericol social concret deosebit de sporit al faptei comise de inculpata, imprejurarile concrete in care a fost comisa infractiunea, mai exact faptul ca inculpata a aplicat lovituri victimei in timp ce aceasta era intinsa in pat, fiind cu spatele inspre directia de unde inculpata i-a aplicat primele lovituri, victima fiind surprinsa de actiunea inculpatei, reactia de autoaparare fiind aproape anulata de o ferocitate deosebita cu care a actionat inculpata, aspect relevat de altfel putinele plagi de autoaparare constatate pe fata palmara a mainii stangi a victimei.
 Tribunalul a retinut insa, la individualizarea pedepsei aplicate inculpatei si concluziile expertizelor medico-legale efectuate in cauza care atesta ca inculpata "R.I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativa survenita pe fondul unei tulburari de personalitate labil emotionala, in context de vulnerabilitate biologica, psihologica, sociala si consum de bauturi alcoolice..., susnumita avand discernamant diminuat la data comiterii faptei".
 In raport de natura si gravitatea infractiunii savarsite, de imprejurarile cauzei si de persoana inculpatei avand in vedere toate considerentele expuse anterior, tribunalul a aplicat acesteia pedeapsa accesorie constand in exercitarea drepturilor prevazute la art.64 lit.a teza a II-a C.pen. si lit.b C.pen.
 In temeiul art.65 C.pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.pen. pe o durata de 2 ani, pedeapsa care va incepe dupa executarea pedepsei inchisorii.
 Dat fiind faptul ca prin expertiza medico-legala efectuata de I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti, comisia a recomandat, avand in vedere afectiunea psihica si potentialul antisocial al inculpatei, aplicarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, prev.de art.113 C.pen., tribunalul a dispus luarea luarea unei astfel de masuri de siguranta fata de inculpata pana la insanatosire sau noi dispozitiuni, prin reteaua sanitara a A.N.P.
 In temeiul art.350 C.pr.pen. s-a mentinut arestarea preventiva a inculpatei si in temeiul art. 88 C.pen. deduce din pedeapsa perioada retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 14.04.2010 la zi.
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, tribunalul a constatat ca in cauza au formulat pretentii civile partile civile, dupa cum urmeaza:
 Partile civile A.D. si A.M. in calitate de parinti ai victimei A.D. si A.A.F., in calitate de frate au solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 100.000 euro pentru fiecare dintre partile civile cu titlu de daune morale; de asemenea partile civile A.D. si A.M. au solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 16.000 RON, cu titlu de daune materiale reprezentand cheltuielile ocazionate de inmormantarea victimei  si ridicarea monumentului funerar, precum si 350 RON, pentru fiecare dintre parintii victimei, cu titlu de renta lunara.
 De asemenea, tribunalul a retinut ca partea civila A.A.F. a solicitat obligarea inculpatei la plata echivalentului a 2.500 euro, reprezentand cheltuielile ocazionate de deplasarea cu avionul din Spania, a fratelui victimei.
 De precizat ca victima A.D. a fost casatorit cu partea vatamata S.R.S.C., iar din casatorie a rezultat minorul A.D.D., nascut la 02.04.2002. Prin sentinta civila nr. 4616/28.06.2002 a Judecatoriei Baia Mare a fost desfacuta casatoria dintre parti, minorul a fost incredintat spre crestere si educare mamei, iar victima a fost obligata la plata unei pensii de intretinere in suma de 49 lei pe seama minorului, suma care a fost ulterior majorata la 380 lei.
 Partea vatamata S.R.S.C. a aratat ca formuleaza pretentii civile in suma de 380 lei lunar, in numele minorului A.D.D., reprezentand pensia de intretinere stabilita in sarcina victimei, de catre instanta de judecata.
 Procedand la judecarea laturii civile a cauzei tribunalul a apreciat ca in cauza au fost dovedite cu inscrisurile depuse la dosar si cu probe testimoniale pretentiile civile materiale constand in cheltuielile ocazionate de inmormantarea victimei si ridicarea monumentului funerar si in consecinta inculpata a fost obligata in temeiul art.14 C.pr.pen. rap.la art. 998 C.civil la plata sumei de 16.000 RON, cu titlu de despagubiri materiale catre partile civile A.D. si A.M., parintii victimei.
 Restul pretentiilor materiale formulate in cauza de catre partile civile au fost considerate ca neintemeiate, tribunalul retinand ca partea civila A.A.F. nu a facut dovada pretentiilor sale, nu a depus la dosar biletele de avion sau alte dovezi care sa fundamenteze acordarea de despagubiri materiale, aceeasi situatie fiind si in privinta cererii de acordare de renta periodica lunara parintilor victimei.
 Tribunalul a apreciat insa ca partilor civile mentionate anterior, respectiv parintilor si fratelui victimei le-a fost cauzata o puternica suferinta sufleteasca si un prejudiciu psihic deosebit, prin pierderea victimei, avand in vedere si imprejurarile concrete in care a fost savarsita fapta, cruzimile deosebite la care a fost supusa victima fiind de natura a spori suferinta psihica si sufleteasca a partilor civile, iar pentru aceste considerente, instanta a obligat-o pe inculpata la plata sumei de 60.000 euro pentru partile civile A.D., A.M. si A.A.F. cu titlu de daune morale.
 Tribunalul a apreciat ca atat in raport de dispozitiile art.17 C.pr.pen., cat si avand in vedere constituirea de parte civila formulata de mama minorului A.D.D.,  fiul  victimei, inculpata  a fost obligata la  plata sumei de 380 RON, incepand cu data de 24.03.2010 si pana la implinirea varstei de 18 ani de catre minor, sau pana la noi dispozitiuni.
 Tribunalul a avut in vedere la stabilirea cuantumului rentei periodice stabilite in favoarea minorului, declaratia numitei S.R.S.C., fosta sotie a victimei, care a declarat in faza de urmarire penala ca aceasta era suma cu care victima contribuia lunar la intretinerea fiului sau minor.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel in termen legal partile civile A.D., A.M. si A.A.F., fara a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie, si inculpata R.I..
In sedinta publica din data de 9 martie 2011, prin aparator ales, partile civile au reiterat sustinerile din concluziile scrise, aratand in motivarea apelului lor ca se impune schimbarea incadrarii juridice a faptei deduse judecatii prin retinerea circumstantei agravante prev. de art.175 lit.a c.p. si anume premeditarea, in sensul ca din probele de la dosar rezulta ca inculpata a pregatit in timp comiterea omorului, purtand asupra sa un cutit si consumand bauturi alcoolice cu toate ca, cunostea consecintele unui astfel de consum, faptul ca devine extrem de agresiva. In ceea ce priveste latura civila a cauzei, s-a invederat faptul ca inculpata a fost de acord cu despagubirile civile solicitate, astfel ca instanta de fond trebuia sa ia act de faptul ca aceasta achieseaza la solicitarile partilor civile si sa admita in totalitate actiunea civila formulata in cauza.
Inculpata R.I., prin aparator ales, in motivarea apelului sau, inculpata a invederat faptul ca, in cauza se impune schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor deosebit de grav in infractiunea de omor simplu, prin inlaturarea agravantei "prin cruzimi". In sustinerea cererii sale, inculpata a aratat ca din concluziile raportului de expertiza medico-legala intocmit in cauza rezulta ca moartea victimei  a survenit ulterior aplicarii primelor lovituri de cutit astfel ca urmatoarele circa 80 de lovituri nu au prezentat relevanta astfel ca nu sunt indeplinite cerintele textului incriminator, care presupune o moarte lenta prin chinuri, fapt nedovedit in cauza. Apoi, s-a mai aratat de catre inculpata ca la individualizarea judiciara a pedepsei trebuie sa se tina seama de imprejurarea ca inculpata a fost sincera in cursul procesului penal, a avut un comportament ireprosabil inainte de comiterea faptei, fiind integrata in familie si societate, este studenta la trei facultati si sufera de anumite boli psihice care i-au diminuat discernamantul. Sub aspectul laturii civile, arata ca este de acord cu despagubirea partilor civile in masura in care acestea au fost dovedite iar la stabilirea cuantumului pensiei de intretinere trebuie sa se tina seama si de pensia de urmas ce i se cuvine acestui minor.
 Verificand hotararea atacata, pe baza actelor si lucrarilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.378 C.pr.penala, curtea a constatat ca apelul partilor civile este fondat cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, la omiterea dispunerii prelevarii probelor biologice, la modul in care inculpata a fost obligata la plata daunelor morale si la cuantumul acestora si in aceste limite va fi admis, iar apelul inculpatei nu este fondat si va fi respins, pentru considerentele care vor fi expuse in continuare.
Astfel, se constata ca, in cauza a fost administrat un vast probatoriu iar dupa analiza atenta si detaliata a acestuia s-a retinut o stare de fapt corecta, conforma cu realitatea.
Vinovatia inculpatei a fost corect stabilita prin coroborarea probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si de catre instanta de judecata in mod nemijlocit.
Se retine ca, in noaptea de 23/24.03.2010, inculpata i-a aplicat victimei A.D. multiple lovituri de cutit, lovituri de mare intensitate, in diferite regiuni ale corpului, in urma carora s-a produs decesul victimei.
Fapta astfel descrisa intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor deosebit de grav, savarsit in varianta agravanta "prin cruzimi" prev. de art.176 alin.1 lit.a, rap. la art.174 alin.1 C.p.
In cauza nu se impune nicio schimbare de incadrare juridica, cererile formulate in acest sens fiind nefondate.
Mai intai cu privire la termenul "cruzimi" curtea, in acord cu doctrina si jurisprudenta in materie, apreciaza ca prin acest termen, in sens juridic se inteleg modurile, procedeele, mijloacele si actele de violenta aplicate victimei de natura sau pentru a-i provoca suferinte deosebit de mari si prelungite in timp, fie pentru a o ucide, fie pentru a o chinui inainte de a o ucide sau inainte de survenirea mortii acesteia, sau actele care denota ferocitate, sadism, un mod inuman, iesit din comun de savarsire a omorului, care trezeste in constiinta opiniei publice un sentiment de oroare.
In acord cu argumentatia instantei de fond si raportat la starea de fapt retinuta, la concluziile raportului medico-legal intocmit in cauza, curtea constata ca actele de violenta aplicate victimei de catre inculpata denota ferocitate si sadism, un mod inuman, iesit din comun de savarsire a omorului, care potrivit, articolelor aparute in mass-media, a fost de natura sa provoace un puternic sentiment de oroare in constiinta opiniei publice.
In ceea ce priveste cererea partilor civile de a se retine "premeditarea", prev. de art.175 lit.a C.p. curtea a apreciat ca nu sunt intrunite cerintele acestui text de lege.
Astfel, pentru a ne afla in prezenta acestei agravante, trebuie sa existe probe certe ca  inculpata a luat hotararea de a ucide victima pe baza unei reflectii lungi si temeinice, cumpanind motivele pro si contra faptei sale si chibzuind la rece asupra lor iar mai apoi sa treaca la activitatea premergatoare si pregatitoare.
In speta, nu s-a dovedit ca inculpata a actionat in baza unui plan mai dinainte stabilit si ca a existat acel proces deliberativ anterior, esential retinerii starii de premeditare. Faptul ca aceasta purta un cutit in geanta nu constituie in sine un act preparator, cu atat mai mult cu cat inculpata nu a uzat de acel cutit la comiterea faptei.
Este real faptul ca inculpata a consumat bauturi alcoolice desi era constienta de faptul ca acest consum ii dauneaza in mod deosebit si ca ii este interzis din punct de vedere medical consumul de alcool ( fapt ce reiese din ultimul cuvant al acesteia din fata instantei de apel, precum si din declaratia acesteia din fata instantei de fond), prin diminuarea discernamantului, dar aceasta imprejurare poate fi luata in considerare doar ca element de circumstantiere nu reprezinta in sine un act preparatoriu.
In ceea ce priveste discernamantul inculpatei s-a constatat ca prin primul raport de expertiza medico-legala psihiatrica intocmit in cauza s-a constatat ca inculpata avea discernamantul pastrat, abia prin  raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. A6/4696/13.07.2010 al I.N.M.L. "Mina Minovici" Bucuresti - Comisia de noua expertiza medico-legala psihiatrica s-a concluzionat ca "R.I. a prezentat la data comiterii faptei o stare disociativa survenita pe fondul unei tulburari de personalitate labil emotionala, in context de vulnerabilitate biologica, psihologica, sociala si consum de bauturi alcoolice, iar la data examinarii o tulburare de  personalitate labil emotionala, vulnerabilitate biologica, psihologica si sociala; susnumita a avut discernamant diminuat la data comiterii faptei. Comisia a recomandat aplicarea art. 113 C.pen..
 Avand in vedere toate aceste imprejurari, curtea a apreciat ca se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei, insa raportat la varsta inculpatei, la lipsa antecedentelor penale ale acesteia s-a considerat ca  solicitarea partilor civile de a-i aplica inculpatei detentiunea pe viata este exagerata.
 Asa fiind, curtea in baza art.72 C.p. a reindividualizat pedeapsa aplicata, considerand ca maximul special prevazut de textul incriminator, de 25 de ani inchisoare cu detentie este in masura sa contribuie la sanctionarea si reeducarea acesteia.
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, criticile aduse hotararii atacate au fost apreciate ca fiind intemeiate doar in parte.
  In declaratia data in fata instantei de fond, inculpata a invederat textual ca este de acord sa despagubeasca partile civile.
 Aceasta afirmatie nu este o achiesare la pretentiile civile formulate in cauza ci doar disponibilitatea manifestata de a despagubi partile civile.
 Conform principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil si art.1169 C.civ. partile civile au obligatia de a-si dovedi pretentiile civile.
 Prima instanta in mod corect a  obligat inculpata la plata catre partile civile A.D. si A.M. a sumei de 16.000 lei, reprezentand cheltuieli de inmormantare si ocazionate de ridicarea monumentului funerar, despagubiri dovedite prin inscrisuri si declaratii de martori. De asemenea, in mod corect aceste despagubiri vor fi platite ambelor parti civile, avand in vedere ca acestia au platit impreuna, fara a se putea stabili contributia exacta a fiecaruia.
 Este, de asemenea nejustificata, critica adusa de catre aparatorul inculpatului referitoare la obligarea inculpatei la plata in favoarea minorului A.D.D. in totalitate a pensiei de intretinere fara a se verifica daca acesta primeste sau nu pensie de urmas. Aceasta, intrucat, potrivit art.17 C.p.p. si dispozitiilor art.86 si urm. C.fam. drepturile minorilor trebuie protejate iar in cazul in care acesta va dobandi pensia de urmas s-a putea, in conditiile Codului familiei, solicita de catre inculpata reducerea cuantumului pensiei de intretinere.
 In ceea ce priveste restul despagubirilor materiale solicitate in cauza se constata ca prima instanta in mod corect le-a respins ca nedovedite, partile civile nedepunand la dosar acte justificative raportat la cheltuielile de calatorie ale partii civile A.F., precum si la renta lunara solicitata. Din actele dosarului nerezultand cu certitudine ca victima contribuia la cheltuielile familiei cu suma de 350 lei lunar( cu atat mai mult cu cat victima locuia impreuna cu inculpata) si ca parintii acestuia se aflau in nevoie, conditie esentiala ceruta de art86 C.fam, articol ce reglementeaza obligatia de intretinere.
 In mod corect prima instanta a stabilit ca, raportat la suferinta deosebit de mare provocata partilor vatamate, la faptul ca pierderea suferita de catre acestia este ireversibila, se justifica acordarea unor daune morale. Hotararea pronuntata este criticabila insa cu privire la modul in care au fost acordate aceste daune si la cuantumul acestora.
 Astfel, daunele morale se acorda intr-un cuantum apreciat de catre instanta tuturor celor carora li s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapta inculpatei, fiind necesar ca inculpata sa fie obligata la plata unor daune morale in favoarea celor trei parti vatamate.
 Este cunoscut faptul ca legea nu prevede nici un criteriu de stabilire a cuantumului daunelor morale, astfel ca fost nevoie ca doctrina si jurisprudenta sa cristalizeze de-a lungul timpului astfel de criterii .
Astfel, la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute in vedere mai multe criterii si anume importanta valorii morale lezate, durata si intensitatea durerilor fizice  si psihice, tulburarile si neajunsurile suferite de victima prejudiciata moral, tinand seama in acelasi timp  de scopul pentru care legiuitorul  a permis cuantificarea prejudiciului moral, acela de compensare a suferintei persoanei prejudiciate si nu a pierderii efectiv cauzate, care nu se poate echivala in bani.
S-a considerat, de asemenea ca la cuantificarea acestor daune instanta trebuie sa se raporteze si la practica judiciara in materie, fiind absolut necesara o echivalare a acestora, in vederea respectarii principiului egalitatii in fata legii.
In acest context, apreciem ca, cate 30.000 euro, pentru fiecare dintre partile civile apelante vor fi in masura sa contribuie la repararea prejudiciului cauzat.
Pentru considerentele prezentate, in baza art.379 pct.2 lit.a C.p.p. curtea va admite apelurile declarate de partile civile A.D., A.M., impotriva Sentintei penale nr.11/10.01.2011 a Tribunalului Maramures, pe care o va desfiinta cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, la omiterea dispunerii prelevarii probelor biologice, la modul in care inculpata a fost obligata la plata daunelor morale si la cuantumul acestora.
 Pronuntand o noua hotarare, in aceste limite, s-a majorat pedeapsa aplicata  inculpatei R.I.,  de la 20 de ani la 25 de ani inchisoare cu executare in regim de detentie, pentru comiterea infractiunii de omor deosebit de grav, prev de art.174 rap. la art.176 lit.a C.p.
  In baza art.7 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpata, intrucat instanta de fond a omis sa se pronunte asupra acestui aspect.
  In baza art.14, 346 C.pr.penala, art.998 C.civil a fost obligata inculpata la plata catre cele trei parti civile a cate 30.000 Euro, sau echivalentul in lei la data platii, pentru fiecare parte civila, cu titlu de daune morale.
  S-au mentinut restul dispozitiilor hotararii atacate.
  In baza art.379 pct.1 lit.b C.p.p. s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpata impotriva aceleiasi hotarari.
  S-a mentinut masura arestului preventiv dispusa fata de inculpata, constatand ca temeiurile care au stat la baza luarii acesteia subzista si in continuare si s-a dedus din pedeapsa aplicata timpul detentiei preventive, incepand cu data de 14.04.2010 la zi.
  Curtea a respins in baza art.193 C.pr.penala cererea partilor vatamate de obligare a inculpatei la plata cheltuielilor judiciare, constand in onorariu avocatial, ca nedovedita,avand in vedere imprejurarea ca la dosarul cauzei nu a fost depusa chitanta care sa ateste plata onorariului avocatial in cuantum de 1.000 euro.