Propunere de arestare. Nelegala sesizare a instantei. Nerespectarea termenului de 24 de ore pana la expirarea caruia trebuie solutionata propunerea de arestare preventiva. Consecinte

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala, decizia nr. 1512/R din 29 septembrie 2011

Tribunalul Cluj prin incheierea penala nr.101/C din 22.09.2011, a admis propunerea formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - D.I.I.C.O.T. -  Serviciul Teritorial Cluj.
In temeiul art.1491 C.p.pen. si art. 148 lit. f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor: T.A., C.D.A., M.C.G., C.O.I., M.A.V., pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22.09. 2011 si pana la 20.10. 2011.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Prin rezolutia din data de 19.09.2011, ora 08,30  a D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpati pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc,respectiv droguri de mare risc. Prin ordonanta din data de 21.09.2011 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpati pentru aceleasi infractiuni.
In fapt, s-a retinut ca in cursul anului 2011, inculpatii au pus in vanzare, au cultivat, au vandut si oferit canabis, substanta care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III la Legea nr.143/2000, mai multor persoane de pe raza municipiilor Dej si Gherla, jud.Cluj.
In propunerea de arestare preventiva s-a sustinut faptul ca din probatoriul administrat pana in prezent in cauza rezulta indicii temeinice cu privire la savarsirea de catre inculpati a faptelor retinute in sarcina lor, gasindu-si incidenta dispozitiile art. 681 C.pr.pen., in sensul ca din transcrierea convorbirilor telefonice interceptate si inregistrate in baza autorizatiilor emise de catre Tribunalul Cluj - Sectia penala, coroborat si cu cumpararile autorizate facute de catre investigatori si colaboratorii acestora, precum si din depozitiile testimoniale, coroborate si cu cele ale inculpatilor  audiati in cauza, rezulta presupunerea rezonabila ca acestia au comis faptele mentionate mai sus.
In cauza s-a autorizat, potrivit disp. art.22 alin.1 din Legea nr.143/2000,  folosirea unor investigatori sub acoperire, precum si a colaboratorilor acestora pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor autorilor si obtinerea mijloacelor de proba necesare tragerii la raspundere penala a persoanelor implicate.
In dosarul nr.122 D/P/2011 s-a reusit identificarea numitului "A." ca fiind invinuitul B.M.A., care a distribuit canabis in municipiul Dej, jud.Cluj  mai multor persoane, printre care si numitilor P.C., V.M.I., V.R.A., S.S., numitilor "M." si "K.", precum si altor persoane pana in prezent neidentificate. La datele de 14.05.2011, 02.06.2011, 19.06.2011 si 13.08.2011, investigatorul sub acoperire cu nume de cod "R.O." prin colaboratorul autorizat in cauza respectiva, cu nume de cod "R.A." a cumparat de la invinuitul B.M.A. cantitatea totala de 9,6 grame canabis. S-a stabilit faptul ca invinuitul B.M.A. isi procura drogurile de la invinuitul T.D.M., care comercializeaza si ofera cu titlu gratuit canabis si altor persoane printre care numitilor V.M.I., B.D.C., T.R.C., M.E.A., G.I.I. si altor persoane pana in prezent neidentificate. De asemenea, s-a stabilit faptul ca invinuitul T.D.M. isi procura canabisul de la inculpatul C.D.A.. Acest inculpat distribuie si ofera cu titlu gratuit canabis mai multor persoane din municipiul Dej, jud. Cluj, printre care numitilor B.S., S.F., G.V.S., M.C.I., M.C.G., M.A.S. si altor persoane pana in prezent neidentificate.
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care dovedesc participarea inculpatului C.D.A.  la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, prev.si ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, se desprind din urmatoarele mijloace de proba administrate pana in prezent in cauza:cumpararile autorizate de canabis efectuate de la invinuitul B.A.M. care se coroboreaza cu depozitia invinuitului B., care a aratat cu ocazia audierii sale ca "iarba" cu privire la care a intermediat mai multe tranzactii provenea de la inculpatul C.D.A.;declaratia coinculpatilor, M.A.V., M.C.G. si T.A.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul C.D.A.  a vandut si oferit canabis;procese-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice;proces-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului a fost gasit canabis - substanta care provenea de la coinculpatul T.A.; declaratia inculpatului C.D.A..
Fata de acest inculpat incidenta art.148 lit.f teza a II C.p.p. se desprinde din modul concret in care a actionat, in sensul ca a pus in vanzare droguri de risc, pe o perioada de cateva luni de zile, in scopul obtinerii unui profit material si a incercat sa nu intre in contact cu foarte multi consumatori directi.
In urma investigatiilor efectuate, coroborat si cu transcrierea convorbirilor si comunicarilor interceptate si inregistrate s-a stabilit faptul ca singura sursa de canabis pe care o are inculpatul C.D.A. este inculpatul T.A.. Acesta la randul sau isi procura drogurile din Spania, iar prin intermediul mai multor persoane printre care si inculpatul C.D.A. le distribuire pe piata de consumatori din municipiul Dej. Inculpatul T.A. este ajutat in desfasurarea activitatii infractionale de catre concubina sa, invinuita R.M..
Inculpatul T.A. a fost cercetat initial in dosarul nr. 146D/P/2011, in care prin ordonanta procurorului D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus autorizarea introducerii in cauza a investigatorului sub acoperire cu nume de cod "Pop Emil " si a colaboratorului acestuia cu nume de cod "H.U.". Din datele si informatiile oferite de investigatorul sub acoperire s-a reusit identificarea inculpatului T.A., cauza fiind initial inregistrata cu privire la o persoana neidentificata pe nume "Adi". La datele de 29.06.2011, 08.08.2011, investigatorul sub acoperire prin colaboratorul acestuia au cumparat de la inculpatul T.A. cantitatea totala de 7,8 grame canabis.
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care dovedesc participarea inculpatului T.A.   la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, prev.si ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, se desprind din urmatoarele mijloace de proba administrate pana in prezent in cauza:cumpararile autorizate de canabis efectuate de colaboratorul autorizat de la inculpat; declaratia coinculpatilor M.A.V., M.C.G., C.D.A. si C.O.I.; procese-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice; proces-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite mai multe plante de canabis - cultivate de inculpat si declaratia inculpatului T.A..
Fata de acest inculpat incidenta art.148 lit.f teza a II C.p.p. se desprinde din modul concret in care a actionat, in sensul ca a pus in vanzare o cantitate importanta de droguri de risc (aproximativ 400 de grame de canabis), pe o perioada de cateva luni de zile, in scopul obtinerii unui profit material si a incercat sa nu intre in contact cu foarte multi consumatori directi. De asemenea, intreaga cantitate de droguri distribuita si-a trimis-o singur din Spania, intr-un colet impachetat special, iar dupa ce a valorificat-o a depus diligente pentru a cultiva canabis, astfel incat sa obtina in continuare o sursa de venit din aceeasi activitate.
Inculpatul M.C.G.  a fost cercetat initial in dosarul nr. 131D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, in cauza respectiva fiind autorizata introducerea investigatorului sub acoperire cu nume de cod "N.B." si a colaboratorului acestuia cu nume de cod "N.F.". La datele de 11.08.2011 si 22.08.2011 investigatorul sub acoperire si colaboratorul acestuia au cumparat de la inculpatul M.C.G. patru timbre LSD. Intrucat inculpatul M.C.G. detinea  timbre LSD, acesta a schimbat cu inculpatul C.D.A. drogurile respective cu droguri de risc, respectiv canabis. Pe baza actelor administrate pana in prezent s-a stabilit faptul ca inculpatul M.C.G. a vandut si intermediat tranzactii cu canabis pe piata de consumatori din municipiul Dej, canabis pe care l-a procurat prin intermediul inculpatului C.D.A. de la inculpatul T.A.. Cu ocazia efectuarii perchezitie domiciliare la locuinta inculpatului M. au fost gasite 2 timbre LSD si o folie de plastic care prezenta urme de rezina de canabis.
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care dovedesc participarea inculpatului M.C.G. la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc si de mare risc, prev.si ped. de art.2 alin.1 si 2 din Legea nr.143/2000, se desprind din urmatoarele mijloace de proba administrate pana in prezent in cauza: cumpararile autorizate de timbre LSD; declaratia coinculpatilor C.O.I., C.D.A., M.A.V.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul M. a vandut si oferit canabis si timbre LSD;procese-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice;proces-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite timbre LSD;declaratia inculpatului M.C.G..
Fata de acest inculpat incidenta art.148 lit.f teza a II C.p.p. se desprinde din modul concret in care a actionat, in sensul ca a pus in vanzare droguri de risc si de mare risc, a incercat sa intre in legatura cu cat mai multe surse de procurare a substantelor ilicite, a vandut si oferit droguri de risc si de mare risc mai multor persoane si nu s-a dat in laturi de la nici o activitate, cum ar fi cultivarea de seminte de canabis pentru a obtine o sursa suplimentara de venit si droguri pentru propriul consum.
Din probele administrate s-a stabilit faptul ca inculpatul M.C.G. a vandut timbre LSD mai multor persoane printre care si inculpatului  C.O.I..  Inculpatul C.O.I. a vandut la randul sau sase timbre LSD investigatorului sub acoperire si colaboratorului acestuia, fiind insotit la unele tranzactii de numitul S.I.. In vara anului 2011 a cultivat 54 de plante de canabis cu dimensiuni de aproximativ 1,50 metri inaltime la locuinta sa situata in com.Mintiu Gherlii, sat Nima, jud.Cluj - droguri pe care asa cum rezulta din declaratiile sale le-a cultivat pentru ca ulterior sa le valorifice prin intermediul unei persoane din municipiul Dej, respectiv numitul T.A.
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care au dovedit participarea inculpatului C.O.I.   la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc si de mare risc, prev.si ped. de art.2 alin.1si 2 din Legea nr.143/2000, se desprind din urmatoarele mijloace de proba administrate pana in prezent in cauza :cumpararile autorizate de timbre LSD efectuate de investigatorul sub acoperire si colaboratorul acestuia; declaratia coinculpatilor M.A.V. si, M.C.G.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul C.O.I. a fost implicat in activitati legate de tranzactiile cu droguri;procese-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice; proces-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite un numar de 54 plante canabis, o parte dintre ele cu inflorescenta; declaratia inculpatului C.O.I..
Fata de acest inculpat incidenta art.148 lit.f teza a II C.p.p. se desprinde din modul concret in care a actionat, in sensul ca a vandut si a incercat sa vanda timbre LSD, a incercat sa tranzactioneze si droguri de risc si a cultivat o cantitate importanta de seminte de canabis.
Inculpatul M.A.V.  in cursul anului 2011, a consumat, oferit si vandut canabis - substanta care se regaseste pe Tabelul Anexa nr.III la Legea nr.143/2000, pe piata de consumatori din municipiul Dej, jud. Cluj, mai multor persoane respectiv numitilor V.V., R.R., S.R., numitilor "S." si "S."  si altor persoane pana in prezent neidentificate, droguri de risc  pe care si le-a procurat la randul sau din mai multe surse , printre care si de la coinculpatul M.C.G. .
Indiciile temeinice in sensul art.143 C.p.p., care dovedesc participarea inculpatului M.A.V.   la savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc, prev.si ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, se desprind din urmatoarele mijloace de proba administrate pana in prezent in cauza :declaratia coinculpatilor M.C.G. si C.O.I. ;declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul M.A.V. a fost implicat in activitati legate de tranzactiile cu droguri, in sensul ca incerca sa isi procure canabis din diferite surse pentru a-l distribui ulterior altor persoane in scopul obtinerii unui profit; procese-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice; proces-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite un numar de 2 ghivece cu plante canabis, si 17 plicuri continand canabis si declaratia inculpatului M.A.V..
Fata de acest inculpat incidenta art.148 lit.f teza a II C.p.p. se desprinde din modul concret in care a actionat, in sensul ca intreaga sa activitate infractionala s-a concentrat in jurul obtinerii unui profit material, ca a apelat in acest scop la mai multe surse si ca a incercat sa coopteze in activitatea sa mai multe persoane.
In acest sens, in cauza sunt  intrunite in mod cumulativ conditiile prev.de art.136 si 148 lit.f din Codul de procedura penala, care conditioneaza luarea masurii arestarii preventive de savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, precum si de pericolul concret pe care lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta-o pentru ordinea publica.
In motivarea pericolului social concret pe care lasarea in libertate a inculpatilor ar prezenta-o pentru ordinea publica se impune a fi mentionate urmatoarele aspecte: cantitatea de droguri descoperita, procurata si pusa in vanzare de catre inculpati, cantitate care a fost dovedita atat prin ceea ce s-a gasit cu ocazia perchezitiilor domiciliare, cat si prin declaratiile tuturor persoanelor audiate; modul in care au actionat inculpatii (in sensul ca activitatea infractionala a acestora a implicat un numar mare de persoane dintr-o comunitate mica in care toata lumea se cunoaste si in care amploarea fenomenului de trafic de droguri este atat de extinsa incat fiecare dintre inculpati ii dea celuilalt marfa, fiecare dintre inculpati avand mai multe surse de procurare a diferitelor tipuri de droguri - aspect care indica usurinta cu care acestia puteau face rost de astfel de substante). Tocmai aceste aspecte sunt relevante pentru a sublinia pericolul social concret pe care lasarea in libertate a inculpatilor  ar prezenta-o pentru ordinea publica; toti inculpatii au actionat pentru obtinerea unui profit material, urmarind in acelasi timp dobandirea in mod gratuit a drogurilor pentru propriul consum.
Avand in vedere cele expuse mai sus, in speta isi gasesc incidenta prevederile art. 136 C.pr.pen., in sensul ca se impune fata de motivele invederate luarea masurii arestarii preventive fata de inculpati tocmai pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal si pentru a se impiedica sustragerea acestora de la urmarirea penala, de la judecata si de la executarea pedepsei. In aceste conditii alte masuri preventive neprivative de libertate, solicitate in aparare de catre inculpati, nu isi gasesc justificarea. Mai mult trebuie retinut faptul ca urmarirea penala nu este finalizata, impunandu-se audierea mai multor persoane din aceeasi comunitate restransa, audiere care este necesara pentru clarificarea tuturor aspectelor esentiale ale cauzei si pentru asigurarea bunei desfasurari a procesului penal. 
Pe cale de consecinta, propunerea este inteiemata si in temeiul art.1491 C.p.pen. si art. 148 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor T.A., C.D.A., M.C.G., C.O.I., M.A.V., pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22.09.2011 si pana la 20.10.2011.
Impotriva acestei incheieri au declarat recurs inculpatii T.A., C.D.A., M.C.G., C.O.I., M.A.V..
Inculpatul T.A. prin aparator a solicitat casarea ei in intregime si rejudecand cauza, cercetarea sa in stare de libertate, avand in vedere ca in speta nu sunt intrunite cerintele pericolului concret pentru ordinea publica prev.de art.148 lit.f C.proc.pen., neexistand suspiciunea rezonabila ca inculpatul ar fi comis faptele imputate.
Acesta arata  ca fata de el se puteau lua alte masuri restrictive de libertate, cele prev.de art.145 sau 1451 C.proc.pen., obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, intrucat arestul preventiv are un caracter de exceptie, regula fiind cercetarea inculpatilor in stare de libertate.
Aparatorul inculpatului C.D.A. a cerut ca efect al admiterii recursului, casarea incheierii tribunalului si rejudecand cauza, a se dispune respingerea propunerii de arestare formulata de DIICOT, cu punerea de indata in libertate a recurentului. Invedereaza ca instanta de fond nu a dispus punerea in libertate a clientului sau desi retinerea acestuia a expirat la ora 12,25, iar magistratul tribunalului a intrat in sala pentru solutionarea propunerii de arestare preventiva formulata de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, la ora 12,28, nemotivand prin incheiere sustinerile aparatorului cu privire la acest aspect, acela al incetarii de drept a retinerii dispusa de procuror.
Pe de alta parte, aparatorul inculpatului precizeaza ca desi limitele prevazute de lege pentru infractiunile imputate clientului sau depasesc 4 ani inchisoare, acesta nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica, raportat la imprejurarea ca este un element tanar, a fost sincer si nu poseda antecedente penale. Invedereaza ca este elev in clasa a XII-a frecventa redusa la Liceul "_" din Dej, se intretine singur in Romania, mama sa fiind plecata in Spania pentru a realiza venituri materiale necesare subzistentei familiei.
Avocatul inculpatului apreciaza ca masura obligarii de a nu parasi tara ar fi oportuna in acest moment, prin efectele sale, fata de inculpat, sens in care formuleaza concluziile, pe care solicita, a le onora Curtea.
Prin motivele orale, aparatorul inculpatului M.C. solicita admiterea recursului, casarea incheierii tribunalului si rejudecand dosarul, a se dispune respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj intrucat privarea de libertate a clientului sau este excesiva raportat la acuzatiile aduse de procuror. Invedereaza ca activitatea infractionala reprosata recurentului M. se circumscrie la doua acte materiale de trafic de droguri, vanzare de timbre catre investigatorul sub acoperire si colaboratorul acestuia.
Precizeaza ca la perchezitia domiciliara s-au gasit doar doua timbre si o folie de plastic, ceea ce dovedeste ca recurentul nu avea o activitate infractionala intensa. In respectarea principiului echitatii, invedereaza ca inculpatul B.M. cercetat de catre DIICOT intr-un alt dosar, conex cu acesta, se afla in stare de libertate, fiind luata fata de el masura obligarii de a nu parasi localitatea, cata vreme clientul sau se gaseste arestat preventiv.
De la dosar lipsesc indiciile si probele care sa justifice ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Pe de alta parte, incheierea nu este motivata prin prisma legislatiei europene, cu referire la  motivele pe care le-a avut in vedere judecatorul fondului cu privire la fiecare inculpat, cand a dispus masura excesiva a privarii de libertate, nefiind intrunite nici cerintele art.136 C.proc.pen. Nu se regasesc in hotararea primei instante elementele ce vizeaza persoana recurentului M., iar pe de alta parte, nu s-a analizat oportunitatea luarii fata de acesta a unei alte masuri, mai putin restrictive de libertate, aceea a obligarii de a nu parasi tara.
Prin motivele orale sustinute in fata Curtii, avocatul inculpatului C.O. a solicitat casarea incheierii tribunalului, respingerea propunerii de arestare formulata de DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, cu consecinta punerii de indata in libertate a recurentului intrucat nu exista probe care sa dovedeasca pericolul concret pe care l-ar prezenta, liber fiind, acesta.
Invedereaza ca inculpatul nu intentioneaza sa se sustraga urmaririi penale, nici sa obstructioneze justitia, nici sa comita alte infractiuni, sau sa tulbure ordinea publica.
Din actele de la dosar, rezulta ca recurentul are un loc de munca stabil, unitate ce-l caracterizeaza pozitiv, fiind lipsit si de antecedente penale. Solicitarea procurorului in sustinerea propunerii de arestare, in sensul ca traficul si consumul de droguri reprezinta un flagel impotriva colectivitatii, sens in care a considerat ca doar masura arestarii preventive este justificata in prezenta speta, nu este intemeiata, avand un caracter general, judecatorul fondului trebuind sa aprecieze cu privire la fiecare inculpat, pericolul concret pe care il reprezinta acestia.
Considera ca in speta este oportuna pentru realizarea actului de justitie luarea fata de clientul sau a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
Aparatorul inculpatului M.A. a solicitat admiterea recursului, casarea incheierii tribunalului si rejudecand cauza, sa se dispuna respingerea propunerii de arestare formulata de procuror, cu consecinta punerii in libertate a recurentului.
In privinta acestuia nu sunt incidente niciunul din temeiurile invocate in art.148 C.proc.pen., nici cel de la lit.f, si nici cerintele art.136 si 143 C.proc.pen. Recurentul a recunoscut faptele comise, a colaborat cu organele de urmarire penala, iar in fata judecatorului va dori sa uzeze de prevederile art.320/1 C.proc.pen. Invedereaza ca inculpatul nu poseda antecedente penale, a fost incadrat in munca, unitate ce-l caracterizeaza pozitiv, fiind totodata student la Facultatea de Stiinte Politice si Administrative. Aprecieri laudative are si din partea vecinilor, sens in care se depun la dosar mai multe scripte. Parintii inculpatului se afla la munca in Spania, conditii in care acesta se gospodareste singur, existand astfel suficiente garantii ca si o masura mai putin restrictiva de libertate, cum ar fi aceea a obligarii de a nu parasi tara sau localitatea, ar putea contribui la realizarea actului de justitie.
Curtea examinand recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la urmatoarele constatari:
Instanta de fond in mod judicios a apreciat ca sunt prezente prevederile art.143 si 148 lit. f C.proc.pen., arestarea inculpatilor impunandu-se in vederea efectuarii urmaririi penale, a unei bune administrari a probelor, iar lasarea in libertate a acestora prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Inculpatii sunt cercetati dupa cum urmeaza:
T.A. pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc prev. si ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (in forma cultivarii, punerii in vanzare, vanzarii, distribuirii si oferirii cu orice titlu) si detinere de droguri de risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;
C.D.A. pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc prev. si ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (in forma punerii in vanzare, vanzarii si oferirii cu orice titlu) si detinere de droguri de risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;
M.C.G., pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc si de mare risc prev. si ped. de art.2 alin.1 si 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (in forma, vanzarii si oferirii cu orice titlu) si detinere de droguri de risc si de mare risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art.4 alin.1  si 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal ;
C.O.I., pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de risc si de  mare risc prev. si ped. de art.2 alin.1 si  2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (in forma, cultivarii si vanzarii) si detinere de droguri de risc si de mare risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art.4 alin.1 si 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal;
M.A.V., pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de  risc prev. si ped. de art.2 alin. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal (in forma, vanzarii si oferirii) si detinere de droguri de risc fara drept pentru consum propriu prev. si ped. de art.4 alin. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
La data de 22 septembrie 2011 s-au emis impotriva inculpatilor T.A. mandatul de arestare preventiva nr.45 de catre Tribunalul Cluj pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22 septembrie - 20 octombrie 2011; C.D.A. mandatul de arestare preventiva nr.46 de catre Tribunalul Cluj pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22 septembrie - 20 octombrie 2011; M.C.G. mandatul de arestare preventiva nr.47 de catre Tribunalul Cluj pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22 septembrie - 20 octombrie 2011; C.O.I. mandatul de arestare preventiva nr.48 de catre Tribunalul Cluj pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22 septembrie - 20 octombrie 2011; M.A.V. mandatul de arestare preventiva nr.49 de catre Tribunalul Cluj pe o durata de 29 de zile, incepand cu data de 22 septembrie - 20 octombrie 2011.
Masura arestarii inculpatilor s-a luat cu respectarea disp.art.143 si 148 lit.f C.proc.pen., in sarcina acestora retinandu-se infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta de lege depaseste 4 ani inchisoare, iar lasarea lor in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Din probele administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale, rezulta indicii temeinice si presupunerea rezonabila  ca inculpatii ar fi comis faptele pentru care sunt cercetati, fiind incidente temeiurile arestarii preventive prev.de art.148 lit. f C.proc.pen.,
 Imprejurarea ca inculpatii recunosc ca sunt vinovati de comiterea infractiunilor pentru care sunt cercetati reprezinta o prezumtie legala, respectata de autoritati si care subzista pana la momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive de condamnare.
In consecinta, prin luarea masurii arestarii preventive, nu s-a inlaturat aceasta prezumtie, ci doar s-au verificat conditiile limitative prevazute de art.148 si urmatoarele din Codul de procedura penala, in raport de materialul probator administrat pana in aceasta faza a urmaririi penale.
Aprecierea probelor se va face de catre instanta de fond sub aspectul retinerii sau nu a vinovatiei inculpatilor.
Analizand incheierea atacata din perspectiva art.5 din CEDO, referitor la cazurile de exceptie in care o persoana poate fi lipsita de libertate, curtea apreciaza ca sunt respectate si aceste dispozitii, in sensul ca inculpatii recurenti au fost initial arestati in vederea aducerii lor in fata instantei competente, existand motive verosimile de a banui ca au savarsit o infractiune.
In legislatia romana motivele limitative pentru care o persoana poate fi privata de libertate se regasesc in disp.art.148 C.proc.pen., iar in prezenta cauza, sunt incidente disp.art.148 lit. f C.proc.pen.
Tinand cont de predispozitia inculpatilor in savarsirea faptelor ce aduc atingere relatiilor sociale referitoare la protejarea persoanelor impotriva traficului si consumului de droguri, avand in vedere gradul extrem de ridicat al pericolului social al faptelor presupus a fi comise de catre acestia, concretizat prin limitele mari de pedeapsa prevazute de normele de drept incalcate, lasarea acestora in libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publica.
Pericolul pentru ordinea publica nu se confunda cu pericolul social, dar acestea prezinta puncte de interferenta, astfel ca, in practica judiciara s-a conturat un punct de vedere majoritar, in sensul ca pericolul concret pentru ordinea publica se apreciaza atat in raport cu datele referitoare la fapte, adica natura si gravitatea infractiunilor comise, cat si cu rezonanta sociala negativa produsa in comunitate ca urmare a savarsirii acestora, datele referitoare la persoana inculpatilor, antecedentele penale ale lor. Numai criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al infractiunilor savarsite de inculpati nu poate constitui temei pentru luarea sau mentinerea masurii arestarii preventive. O parte a doctrinei nationale a sustinut ca pentru infractiuni deosebit de grave, cum este traficul si detinerea de droguri pentru consum propriu, probele referitoare la existenta acestor infractiuni si identificarea faptuitorilor constituie tot atatea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publica, intrucat prin natura lor au o rezonanta si implicatii negative asupra sigurantei colective.
Prin urmare, exista anumite tipuri de infractiuni care, prin natura lor, conduc la ideea unui pericol concret pentru ordinea publica, fie prin amploarea sociala a fenomenului infractional pe care il presupun si il dezvolta, fie prin impactul asupra intregii colectivitati, si care justifica luarea masurii arestarii preventive.
Art.5 paragraf 1 lit c din Conventie si implicit practica CEDO au dezvoltat notiunea autonoma de "motive plauzibile" (cauza Fox, Campbell si Hartley contra Regatului Unit, hotararea din 30 august 1990). Aceasta notiune depinde de circumstantele particulare ale fiecarui caz. Faptele pe care se bazeaza aceste motive plauzibile trebuie sa fie nu doar autentice, ci si sa convinga un observator independent ca acea persoana este posibil sa fi comis acea infractiune, motive puse in evidenta de circumstantele particulare ale spetei de fata.
Din piesele dosarului rezulta fara putinta de tagada ca luarea masurii arestarii preventive s-a facut atat cu respectarea procedurii prevazute de legea procesual penala, prin raportare si la dispozitiile constitutionale cat si la cele din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Pe de alta parte, este de observat ca orice fapta contrara normelor de conduita, care constituie substanta ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbura atat ordinea de drept, cat si mediul social.
Aceasta tulburare, coroborata cu riscul repetabilitatii unor atari atitudini neconforme, de incalcare a legii penale, creeaza o stare de insecuritate pentru raporturile sociale si, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivitatii.
Ori, exigentele impuse de necesitatea restabilirii ordinii de drept incalcate se realizeaza, intre altele, prin indeplinirea cu promptitudine a actelor procedurale, cu asigurarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor.
De aceea, asigurarea respectarii termenelor prevazute de lege pentru desfasurarea activitatilor specifice procesului penal, in cadrul carora impiedicarea faptuitorilor de a se sustrage urmaririi penale constituie un deziderat major, impune luarea masurilor preventive.
Masura arestarii este justificata si de imprejurarea ca infractiunile pentru care sunt cercetati inculpatii nu au fost clar stabilite, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex, din care sa rezulte in mod clar si indubitabil implicarea recurentilor in comiterea acestora.
Probele ce trebuie administrate in cauza sunt dintre cele mai diverse si, astfel, exista posibilitatea ca inculpatii sa influenteze administrarea lor.
Este de remarcat ca aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publica are in vedere si modalitatea in care s-a desfasurat activitatea infractionala, precum si reactia generata in randul societatii civile de faptul ca impotriva unor asemenea infractiuni, organele statului nu actioneaza eficient.
In acest context, curtea apreciaza ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta nu numai un real pericol pentru ordinea publica, dar si pentru buna desfasurare a procesului penal.
Instanta de recurs retine ca infractiunile pentru care inculpatii sunt cercetati (trafic de droguri de risc - T.A., C.D.A., M.A. si trafic de droguri de risc si de mare risc - inculpatii M.C.G. si C.O.I. - precum si detinerea acestora de catre toti cei 5 recurenti, prezinta o gravitate sporita, acestea avand o rezonanta in randul opiniei publice si determinand reactia negativa a acesteia fata de imprejurarea ca persoane asupra carora planeaza astfel de acuzatii sunt judecate in stare de libertate.
In plus, Curtea retine ca existenta si persistenta unor indicii grave de vinovatie constituie, conform jurisprudentei CEDO "factori pertinenti care legitimeaza o detentie provizorie", masura arestarii preventive a tuturor inculpatilor fiind conforma scopului instituit prin art.5 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, in raport de probele aflate la dosar, existand "suspiciunea rezonabila ca s-a comis o infractiune", masura arestarii preventive este justificata si prin prisma aceleiasi jurisprudente.
Curtea apreciaza ca in baza art.136 C.proc.pen.pentru desfasurarea in conditii corespunzatoare a procesului penal si pentru a se impiedica sustragerea inculpatilor de la urmarirea penala sau de la judecata este oportuna masura arestarii preventive, subzistand temeiurile invocate de procuror si retinute de judecatorul fondului.
Probele si indiciile temeinice in speta sunt: pentru inculpatul C.D.A. cumpararile autorizate de cannabis efectuate de la invinuitul B.A.M. care se coroboreaza cu depozitia invinuitului B., care a aratat cu ocazia audierii sale ca "iarba" cu privire la care a intermediat mai multe tranzactii provenea de la inculpatul C.D.A.;declaratia coinculpatilor, M.A.V., M.C.G. si T.A.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul C.D.A.  a vandut si oferit cannabis; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice interceptate; procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului a fost gasit cannabis - substanta care provenea de la coinculpatul T.A.; declaratia inculpatului C.D.A.; pentru inculpatul T.A., probele si indiciile temeinice rezulta din: cumpararile autorizate de cannabis efectuate de colaboratorul autorizat, de la inculpat; declaratia coinculpatilor M.A.V., M.C.G., C.D.A. si C.O.I.; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice interceptate; procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite mai multe plante de cannabis - cultivate de acesta si propria declaratie a inculpatului T.A.; pentru inculpatul M.C.G. acestea rezulta din: cumpararile autorizate de timbre LSD; declaratia coinculpatilor C.O.I., C.D.A., M.A.V.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul M. a vandut si oferit cannabis si timbre LSD; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice; procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta inculpatului au fost gasite timbre LSD; propria declaratie a inculpatului M.C.G.; pentru inculpatul C.O.I. probele si indiciile temeinice reies din: cumpararile autorizate de timbre LSD efectuate de investigatorul sub acoperire si colaboratorul acestuia; declaratia coinculpatilor M.A.V. si, M.C.G.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul C.O.I. a fost implicat in activitati legate de tranzactiile cu droguri; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice interceptate; procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care a rezultat ca la locuinta inculpatului au fost gasite un numar de 54 plante cannabis, o parte dintre ele cu inflorescenta; si propria declaratie a inculpatului C.O.I.; pentru inculpatul M.A.V., acestea rezulta din: declaratia coinculpatilor M.C.G. si C.O.I.; declaratiile martorilor audiati in cursul zilei de 21.09.2011 de catre lucratorii de politie judiciara din cadrul B.C.C.O Cluj - Serviciul Antidrog, din continutul carora se desprinde faptul ca inculpatul M.A.V. a fost implicat in activitati legate de tranzactiile cu droguri, in sensul ca incerca sa isi procure cannabis din diferite surse pentru a-l distribui ulterior altor persoane in scopul obtinerii unui profit; procesele-verbale de transcriere a convorbirilor si comunicarilor telefonice interceptate; procesul-verbal de efectuare a perchezitiei domiciliare din care rezulta ca la locuinta acestuia au fost gasite un numar de 2 ghivece cu plante cannabis, si 17 plicuri continand aceeasi substanta si propria declaratie a inculpatului M.A.V..
Curtea de Apel efectuand un examen propriu al cauzei, va analiza garantiile oferite de CEDO impotriva privarii arbitrare de libertate a inculpatilor, de catre autoritati, prin prisma existentei temeiurilor de arestare vizate de art.148 lit. f C.proc.pen., in prezenta speta.
Referitor la tulburarea ordinii publice, prin prisma cauzelor Dinler contra Turciei din 31 mai 2005, Dumont-Maliverg contra Frantei din 31 mai 2005, CEDO recunoaste ca prin gravitatea lor particulara si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa provoace o tulburare sociala de natura a justifica o detentie provizorie, cel putin pentru un anume timp. Acest factor nu este pertinent si suficient decat daca se bazeaza pe fapte de natura sa demonstreze  ca eliberarea detinutului ar tulbura linistea publica. In plus, detentia nu ramane legitima decat daca ordinea publica continua sa fie efectiv amenintata; mentinerea in detentie preventiva nu poate fi dispusa numai in anticiparea unei pedepse privative de libertate. Asadar, conform jurisprudentei Curtii, riscul de tulburare a ordinii publice nu trebuie sa fie apreciat in mod abstract, motivarea instantei cu privire la prelungire trebuind sa se refere la toate temeiurile ce impun detentia provizorie.
Curtea apreciaza ca atata timp cat urmarirea penala este la debut, urmand a fi audiati si confruntati inculpatii intre ei, administrare de probe testimoniale si stiintifice cu privire la natura substantelor detinute, audierea investigatorilor si a colaboratorilor sub acoperire, este oportuna pentru o buna administrare a actului de justitie, pentru a nu fi periclitata realizarea probatiunii, mentinerea inculpatilor, momentan, in stare de arest preventiv.
Pe de alta parte, gravitatea infractiunii - existenta unei banuieli puternice de participare la savarsirea unor infractiuni grave, Curtea apreciaza ca legitimeaza si singura o detentie provizorie (cauza Naus c.Poloniei din 16 sept.2008).
Pericolul ca acuzatii sa se sustraga de la procesul penal.
Un asemenea pericol nu se poate aprecia numai pe baza gravitatii pedepsei pe care o risca persoana respectiva (cauza Kalay c.Turciei-22 sept.2005; Kankowski c.Poloniei - 4 oct.2005; Karagoz c.Turciei - 20 oct.2005; Muller c.Frantei - 17 martie 1997). Alte circumstante, cum ar fi caracterul celui interesat, moralitatea, domiciliul, profesia, resursele, legaturile familiale, legaturile de orice natura cu tara in care sunt urmariti, pot sa confirme existenta pericolului de sustragere de la proces, sau sa-l faca sa para atat de redus incat sa nu justifice detentia provizorie. De asemenea, ar putea fi avut in vedere faptul ca, inaintea arestarii cel in cauza se sustrasese urmaririi penale si arestarii (cauza Kozik c.Poloniei - 18 iulie 2006). Probele dosarului, asa cum s-a aratat deja invedereaza ca cei 5 inculpati recurenti nu poseda cazier judiciar, nu au mai fost confruntati cu legea penala, neexistand pericolul ca liberi fiind, sa se sustraga judecatii. Inculpatii M.A.V. si M.C.G., desi au avut locuri de munca la data arestarii, resurse materiale din care sa-si asigure existenta, un domiciliu stabil, nu exista nicio garantie fata de modul de derulare a activitatii infractionale, perioada de timp in care au actionat, intr-un grup infractional compus din mai multe persoane, ca pusi in libertate, nu s-ar deda la comiterea de noi fapte penale, cata vreme acestea au reprezentat un mijloc de subzistenta. Aceasta asertiune este valabila pentru toti inculpatii recurenti.
Pericolul de influentare a procesului .
CEDO accepta in unele cauze faptul ca autoritatile apreciaza ca trebuie sa pastreze un suspect in detentie, cel putin la inceputul anchetei, pentru a-l impiedica sa o perturbe, in special daca este vorba despre o cauza complexa care necesita cercetari delicate si multiple. Dupa o perioada, imperativele anchetei nu mai sunt suficiente, chiar intr-o asemenea cauza, pentru a justifica detentia: in mod normal, pericolele respective diminueaza cu timpul, pe masura ce sunt efectuate investigatiile necesare, sunt luate depozitiile persoanelor implicate si realizate toate verificarile cerute de circumstantele cauzei. (cauza W.c.Elvetiei - 25 ianuarie 1993).
Riscul presiunilor asupra martorilor sau al obstructionarii anchetei in alte moduri nelegale nu justifica intreaga perioada de detentie. (cauza Krawczak c.Poloniei - 4 oct.2005). Asa cum s-a mai invederat, in prezent urmarirea penala este de abia la inceput, urmeaza a fi administrat un probatoriu complex testimonial si stiintific, confruntari intre inculpati, precum si intre acestia si martori, conditii in care pana la finalizarea anchetei, inculpatii pot obstructiona derularea procesului, impunandu-se astfel luarea masurii arestarii preventive.
Negarea culpabilitatii de catre reclamanti
Orice acuzat are dreptul la tacere si de a contesta faptele care ii sunt reprosate si nu se poate fundamenta mentinerea in detentie numai pe faptul ca inculpatii neaga orice vinovatie sau refuza sa raspunda intrebarilor care le sunt puse, acestia fiind prezumati nevinovati de-a lungul procesului (cauza Gerard Bernard c.Frantei - 26 sept.2006). Autoritatile judecatoresti nu ar putea sa sustina ca, negand faptele, inculpatii ar fi impus practic mentinerea lor in detentie (Dumont-Maliverg c.Frantei - 31 mai 2005). Dupa cum se cunoaste, inculpatul T., in fata procurorului a recunoscut comiterea faptelor imputate, aceeasi pozitie a avut-o si recurentul C.D.A., precum si inculpatul M.C., recurentul C.O. si inculpatul M.A. care a invederat ca in fata tribunalului va si solicita aplicarea art.320/1 C.proc.pen. Cu toate acestea, urmarirea penala fiind abia la inceput, pana la terminarea audierii martorilor si finalizarea rapoartelor de constatare tehnico-stiintifica din care sa rezulte natura substantelor traficate de inculpati, se impune mentinerea acestora in stare de arest, pentru o buna desfasurare a actului de justitie.
Pericolul de repetare al faptelor
Gravitatea unei inculpari poate sa conduca autoritatile judiciare sa plaseze si sa lase suspectul in detentie provizorie pentru a impiedica tentativele de a comite noi infractiuni. Mai este nevoie, in plus fata de alte conditii, ca circumstantele cauzei si mai ales antecedentele si personalitatea celui acuzat sa faca plauzibil pericolul si adecvata masura (cauza Clooth c.Belgiei - 12 nov.1991). Cata vreme s-a dovedit ca la domiciliile inculpatilor C.D.A., T.A., M.C.G., C.O.I., M.A.V. s-au descoperit droguri, substante ce faceau obiectul tranzactionarii, in vederea obtinerii de importante resurse materiale, nu exista nicio garantie la acest moment incipient al anchetei, ca liberi fiind, inculpatii nu ar recurge la savarsirea aceluiasi gen de fapte pentru a-si asigura subzistenta.
Nimic nu va impiedica instanta de fond sau chiar pe cea de recurs, ca dupa administrarea probelor testimoniale, daca se va impune efectuarea si a celor stiintifice, pentru a nu se prelungi durata rezonabila a arestarii, sa dispuna inlocuirea privarii de libertate cu o alta masura, mai putin restrictiva de drepturi, in privinta recurentilor.
Nu in ultimul rand, Curtea retine prin prisma deciziei CEDO "N contra Austriei" din 27 iunie 1968 ca la mentinerea unei persoane in detentie, magistratii nu trebuie sa se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci si la alte circumstante, in special cu privire la caracterul persoanei in cauza, la moralitatea, domiciliul, profesia, resursele materiale, legaturile cu familia.  Atat prin referire la continutul acestei decizii, cat si a celei pronuntate in cauza Dolgova c. Rusiei din 2 martie 2006 si Scundeanu c.Romaniei din februarie 2010, Curtea invedereaza ca in privinta fiecarui inculpat recurent sunt intrunite cerintele vizate si temeiul de arestare reglementat de art.148 lit.f C.proc.pen.
Astfel, inculpatul T.A. este in varsta de 30 ani, nu este casatorit, nu are copii minori,  a recunoscut comiterea faptelor imputate, nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a pus in vanzare o cantitate importanta de droguri respectiv 400 gr.de cannabis, pe o perioada de cateva luni de zile in cursul anului 2011, in scopul obtinerii unui profit material, incercand sa nu intre in contact direct cu multi consumatori. De remarcat ca intreaga cantitate de droguri pe care a distribuit-o si-a remis-o din Spania, iar dupa ce a vandut-o, a depus diligente pentru a cultiva cannabis, pentru a-si asigura si pe viitor o sursa de subzistenta.
Aceste circumstante personale, precum si cele reale referitoare la faptele presupus a fi comise justifica mentinerea starii de arest.
In privinta inculpatului C.D.A. se retine ca acesta este in varsta de 20 de ani, este domiciliat in Dej, nu are un loc de munca din care sa-si asigure resursele materiale zilnice, nu este casatorit, nu are copii minori. Din actele depuse in fata instantei de recurs reiese ca acesta este elev in clasa a XII-a cu frecventa redusa, la Liceul "_" din Dej. Potrivit sustinerilor avocatului, mama recurentului se afla la munca in Spania, astfel ca inculpatul isi asigura existenta zilnica atat prin fortele proprii, cat si ajutat  de aceasta. Deoarece din actele de la dosar nu rezulta ca inculpatul ar avea o ocupatie stabila, care sa-i asigure cu caracter de continuitate veniturile necesare, singura concluzie ce se impune este aceea ca desfasurarea unor acte ilicite, apare ca fiind o  sursa de existenta a acestuia, ceea ce a impus luarea masurii arestarii preventive fata de recurent si apreciata ca justificata de catre Curte. Din actele depuse la dosarul de urmarire penala, rezulta probe si indicii in sensul ca recurentul a pus in vanzare droguri de risc pe o perioada de cateva luni de zile, in scopul obtinerii unui profit material, incercand sa evite intrarea in contact direct cu consumatorii.
Aparatorul inculpatului C.D.A. a invederat ca incheierea Tribunalului Cluj prin care s-a dispus arestarea acestuia, a fost pronuntata de o instanta nelegal investita, deoarece a fost sesizata cu solutionarea cererii de arestare preventiva, dupa expirarea masurii retinerii de 24 de ore luata fata de inculpat, de catre procuror. In aceste conditii, inculpatului i-a fost incalcat dreptul la libertate prev.de art.23 alin.2 din Constitutia Romaniei, care prevede ca retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazuta de lege. S-a sustinut ca Tribunalul Cluj a demarat solutionarea propunerii de arestare la ora 12,28, cata vreme retinerea expirase la ora 12,25.
Criticile recurentului C.D.A. vizand nelegala sesizare a instantei de fond precum si incetarea de drept a masurii retinerii cu consecinta nelegalitatii propunerii de arestare preventiva sunt nefondate.
Astfel, cum rezulta si din cuprinsul art.149/1 C.proc.pen., Parchetul are competenta de a sesiza instanta de judecata cu propunerea de arestare preventiva. In privinta inculpatului retinut legea nu prevede niciun termen in care parchetul trebuie sa sesizeze instanta cu propunerea de arestare preventiva, nesesizarea acesteia inainte de expirarea duratei retinerii, avand consecinta legala a expirarii acestei durate si nu a inadmisibilitatii ori nelegalitatii unei propuneri de arestare preventiva. In speta, asa cum rezulta din citativul tribunalului acesta a fost realizat la ora 11,37, reiesind astfel ca propunerea de arestare preventiva a procurorilor a fost inaintata instantei, anterior acestei ore, deci inainte de expirarea duratei retinerii.
Instanta este datoare in temeiul alin.3 al art.149/1 din Codul de procedura penala sa fixeze ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. In cauza, ora desfasurarii dezbaterilor, desi nu este mentionata in incheierea de sedinta, Curtea o va aprecia ca fiind corecta cea indicata de aparatorul recurentului, ora 12,28. Desi la momentul dezbaterii cauzei, inculpatul C.D.A. nu mai era sub puterea ordonantei de retinere, solutia instantei de fond nu este lovita de nulitate. Neincadrarea in termenul de 24 de ore nu impieteaza asupra legalitatii incheierii pronuntate de instanta fondului. Respectarea acestui termen este menita sa asigure participarea inculpatului la judecata in stare privativa de libertate si sa inlature posibilitatea sustragerii sale de la desfasurarea procedurii, iar nerespectarea lui are consecinte doar in acest plan.
Corespunde realitatii ca la momentul judecarii propunerii de arestare preventiva formulata de catre DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, inculpatul C.D.A. nu mai era sub puterea ordonantei de retinere, conditii in care daca acesta nu a parasit sala de judecata, avand acest drept, masura privativa de libertate fiind incetata, prin admiterea cererii Parchetului, solutia dispusa de instanta fiind executorie, el a ramas la dispozitia magistratului, iar prin exercitarea recursului, hotararea a si devenit definitiva la data de 29 septembrie 2011.
In privinta inculpatului M.C.G. se justifica luarea masurii arestarii, desi acesta a avut in faza de urmarire penala o atitudine de sinceritate. Recurentul este in varsta de 23 de ani, este domiciliat in comuna Mintiu Gherlii, a avut o ocupatie stabila la data arestarii la SC A.I. SRL Gherla, unitate ce-l caracterizeaza pozitiv, studii medii, necasatorit, fara antecedente penale. Desi avea un loc de munca, a preferat potrivit probelor si indiciilor existente sa se implice in activitati cu caracter infractional pentru a realiza venituri ilicite, ceea ce explica ca fondata solutia instantei de fond, la acest moment procesual. Luarea masurii arestarii se justifica datorita faptului ca recurentul a pus in vanzare droguri de risc si de mare risc, a intrat in legatura cu mai multe surse de procurare a drogurilor si nu in ultimul rand, a cultivat seminte de cannabis pentru a obtine o sursa suplimentara de venituri si droguri pentru propriul consum.
In privinta inculpatului C.O.I. se justifica luarea masurii arestarii, desi acesta a avut in faza de urmarire penala o atitudine de sinceritate. Recurentul este in varsta de 21 de ani, nu a avut o ocupatie stabila la data arestarii, are studii medii, necasatorit, fara antecedente penale. Luarea masurii arestarii se justifica datorita faptului ca inculpatul a vandut timbre LSD, a incercat sa tranzactioneze si droguri de risc si a cultivat o cantitate importanta de seminte de cannabis.
In privinta inculpatului M.A.V. se justifica luarea masurii arestarii, desi acesta a avut in faza de urmarire penala o atitudine de sinceritate. Recurentul este in varsta de 25 de ani, este domiciliat in Gherla, a avut o ocupatie stabila la data arestarii la SC A.I. SRL Gherla, unitate ce-l caracterizeaza pozitiv, studii medii, necasatorit, fara antecedente penale. Desi avea un loc de munca, a preferat potrivit probelor si indiciilor sa se implice in activitati cu caracter infractional pentru a realiza venituri ilicite, ceea ce explica ca fondata solutia instantei de fond, la acest moment procesual. Luarea masurii arestarii se justifica datorita faptului ca recurentul a incercat sa coopteze in activitatea infractionala mai multe persoane fizice, in vederea obtinerii unui important profit material. Chiar daca in fata procurorului a invederat ca doreste sa contribuie sincer la realizarea cu celeritate a intregii urmariri penale, prin demascarea tuturor persoanelor implicate in activitatea de trafic de droguri, precizand ca in fata instantei va uza de prevederile art.320/1 C.proc.pen., aceste aspecte vor fi apreciate de catre judecatori cu ocazia individualizarii sanctiunilor.
Pozitia de sinceritate a tuturor celor 5 inculpati recurenti, lipsa antecedentelor penale, cooperarea cu organele judiciare, varsta acestora, sunt elemente care vor fi avute in vedere de catre magistrati cu ocazia deliberarii si a individualizarii judiciare a pedepselor , in solutionarea fondului  cauzei. 
In sinteza, tinand cont de gravitatea presupuselor fapte comise de cei cinci recurenti, modalitatea de realizare a infractiunilor justifica concluzia ca nu s-au schimbat temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, ca ele subzista si fac necesara in continuare privarea de libertate, iar perioada de 7 zile de cand recurentii se afla in stare de arest preventiv nu incalca termenul rezonabil consacrat de dispozitiile art.5 parag.1 lit.a din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, acest termen fiind analizat in raport de circumstantele specifice cauzei, numarul mare de persoane implicate in activitatea infractionala, care au actionat in mai multe  localitati din judetul Cluj.
Fata de cele ce preced, se impune mentinerea starii de arest a inculpatilor, iar pe de alta parte nu este judicioasa luarea fata de acestia a unor alte masuri restrictive de libertate, prev de art 145, sau 1451 Cod procedura penala, la acest moment procesual, pentru motivele pe larg expuse in considerentele hotararii.
Asa fiind, se vor respinge ca nefondate recursurile promovate in temeiul art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen. (Judecator Delia Purice)