Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Cluj

Omor calificat. Lovituri cauzatoare de moarte. Deosebiri. Individualizarea pedepsei. Daune morale. Repararea prejudiciului de afectiune prin prisma Rezolutiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75/14 martie 1965

(Decizie nr. 88 din data de 28.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj)

Domeniu Omor | Dosare Curtea de Apel Cluj | Jurisprudenta Curtea de Apel Cluj

Curtea de Apel Cluj, Sectia penala si de minori, decizia nr. 88/A din 28 aprilie 2011

Asupra apelurilor penale de fata,
In baza lucrarilor dosarului, constata ca Tribunalul Bistrita-Nasaud prin sentinta penala nr.17/F din 23 februarie 2011, a condamnat pe inculpatul H.F.N.,  la:
- 18 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal, pentru comiterea infractiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. i Cod penal;
- 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal;
- 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal;
S-a constatat ca infractiunile au fost comise in concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal. Conform art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului si s-a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit.a, b Cod penal.
 S-a facut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a, b Cod penal.
 Conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata retinerea si arestul preventiv, incepand cu data de 25.05.2009, la zi.
 Conform art. 350 alin. 1 Cod pr. penala s-a mentinut starea de arest a inculpatului.
 In baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penala rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penala, s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului H.F.N. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, urmare a impacarii cu partea vatamata D.A. (in calitate de reprezentant legal al PFI "D.A." Ilva Mare).
In baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penala rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penala, s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului H.A.T. pentru savarsirea infractiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, urmare a impacarii cu partea vatamata D.A. (in calitate de reprezentant legal al PFI "D.A." Ilva Mare).
In baza art. 11 pct. 2 lit. b Cod pr. penala rap. la art. 10 lit. h Cod pr. penala, s-a incetat procesul penal pornit impotriva inculpatului H.A.T. pentru savarsirea infractiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, urmare a impacarii cu partea vatamata V.D..
A condamnat pe inculpatul H.A.T., la:
- 10 luni inchisoare pentru comiterea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice prev. de art. 321 alin. 1, art. 74 lit. a, b, c, art. 76 lit. d Cod penal;
S-a facut aplicarea art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal.
Conform art. 81 Cod penal s-a suspendat conditionat executarea pedepsei si s-a stabilit conform art. 82 Cod penal un termen de incercare de 2 ani si 10 luni.
Conform art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
S-au pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 83 Cod penal.
S-a constatat ca inculpatul H.A.T. a fost retinut si arestat preventiv in perioada 25.05.2009 - 23.06.2009.
S-a dispus, conform art. 7 din Legea nr. 76/2008, prelevarea de probe biologice de la inculpatul H.F.N..
S-a constatat stinsa actiunea civila exercitata de PFI "D.A." Ilva Mare, reprezentata legal de D.A., (urmare a impacarii partilor sub aspectul infractiunii de distrugere si recuperarii prejudiciului cauzat prin aceasta fapta).
S-a constatat stinsa actiunea civila exercitata in cauza de partea vatamata V.D. (urmare a impacarii cu inculpatul H.A.T. si achitarii integrale a despagubirilor de catre acest inculpat).
S-a constatat ca partea vatamata Spitalul Orasenesc "Dr. George Trifon" Nasaud nu s-a constituit parte civila.
A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca in favoarea partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta - Clinica de Neurochirurgie Targu Mures, despagubiri civile in suma de 2230,94 lei, cu dobanda legala pana la plata efectiva, reprezentand cheltuielile cu spitalizarea victimei L.D.V..
A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca partii vatamate L.I.A. suma de 9.400 lei cu titlu de daune materiale si suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca in favoarea partii vatamate minore L.A.E., prin reprezentantul sau legal L.I.A., despagubiri civile astfel: 50.000 lei cu titlu de daune morale; 7.350 lei renta, in suma globala, aferenta perioadei cuprinse intre data savarsirii faptei deduse judecatii si pana la data pronuntarii prezentei sentinte; pentru viitor, incepand cu data pronuntarii sentintei, o renta de 350 lei lunar, pana la majoratul minorei.
A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca partii civile L.I.A. suma de 1200 lei cu titlu de cheltuieli  judiciare (reprezentand onorariu avocatial).
A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca martorului U.O. suma de 85,10 lei, reprezentand cheltuieli cu prezentarea la instanta (cheltuieli de transport si contravaloarea zilei de munca).
 A fost obligat inculpatul H.F.N. sa plateasca in favoarea statului suma de 1531 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (din care 38 lei reprezenta costul raportului de constatare medico-legala intocmit de Serviciul de Medicina Legala Bistrita-Nasaud, 1098 lei costul Raportului de autopsie medico-legala intocmit de Institutul de Medicina-Legala Tg. Mures si 150 lei cota-parte din onorariul avocatului din oficiu din faza de urmarire penala, av. R.S.).
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta a retinut urmatoarea stare de fapt:
In seara zilei de 24 mai 2009, partea vatamata V.D. si victima L.D.V. se aflau in barul PFI "D.A." Ilva Mare, apartinand numitei D.A.. Cei doi vizionau un meci de fotbal, stand impreuna la o masa. In bar, in jurul orelor 22,00 - 23,00 au intrat fratii P.I.C. si P.V.,  care s-au asezat singuri la o alta masa unde au consumat bere. In jurul orelor 23,30 in local au venit si inculpatii H.F.N. si fratele acestuia, H.A.T., care au insistat sa intre in bar desi era aproape ora inchiderii.
Intrucat inculpatii erau bauti, D.A. (proprietara localului) a refuzat sa le permita accesul si sa-i mai serveasca cu bere sau bauturi alcoolice, cerandu-le sa plece. Inculpatii au insistat sa intre sub pretextul ca vor discuta cateva minute cu fratii P., lucru pe care l-au si facut deoarece gratiile de la usa de acces in bar nu erau trase corespunzator.
In aceste conditii, in local a intrat inculpatul H.F.N. care s-a dus direct la masa fratilor P., inculpatul, H.A.T. ramanand initial afara. Inculpatul a inceput o discutie in legatura cu faptul ca in urma cu 7-8 ani, in timpul unei sezatori l-au scos afara din casa pe fratele lor (H.V.) in prezent decedat. Apoi, fara a fi provocat, inculpatul H.F.N. a devenit agresiv, lovindu-l cu pumnul in cap pe P.I.C.. In acel moment s-a ridicat in picioare P.V. si i-a cerut inculpatului sa nu-l mai loveasca pe fratele sau. Desi nu s-a comportat agresiv P.V. a primit acelasi tratament ca si fratele sau, fiind lovit de inculpatul H.F.N. cu pumnul, tot in zona capului.
S-a iscat un scandal, astfel ca imediat a intrat in local si H.A.T.. Partea vatamata V.D.  a intervenit, incercand sa-i linisteasca pe inculpati, cerandu-i inculpatului H.A.T. sa nu-i mai bata pe fratii P., insa chiar in timp ce vorbea a fost lovit in cap cu pumnul de catre inculpatul H.F.N.. In urma loviturii primite, partea vatamata a cazut, timp in care i-au fost aplicate lovituri cu pumnii si picioarele de ambii inculpati.
Pentru aplanarea conflictului a intervenit si victima L.D.V., care s-a adresat celor doi inculpati spunandu-le ceva de genul "mai baieti, nu faceti scandal"!.Inculpatul H.F.N. a reactionat imediat si l-a lovit pe L.D.V. cu piciorul in fata. In urma loviturii primite, victima L.D.V. a cazut la sol, incepand sa sangereze in zona fetei. In ajutorul victimei a venit D.A. care a ajutat-o sa se ridice si sa se spele, dandu-i un prosop ud sa se stearga.
Tot atunci in local a intrat martorul U.O. (paznic in localitatea Ilva Mare), atras de strigatele care le-a auzit in timp ce efectua activitatea de patrulare in noaptea de 24/25.05.2009. Impreuna cu D.A., martorul U.O. a reusit sa-i scoata din incinta localului pe cei doi inculpati.
Ulterior, dupa doar cateva minute, din cauza ca gratiile de la usa de acces in bar nu au fost asezate corespunzator, inculpatul H.A.T. a intrat din nou si a incercat sa-l loveasca cu un scaun pe partea vatamata V.D., insa nu a reusit pentru ca a intervenit U.O.. In acest timp in local a intrat si inculpatul H.F.N. care s-a indreptat direct catre L.D.V. si l-a lovit violent cu pumnul in fata. In urma loviturii primite victima a cazut, iar inculpatul H.F.N. a lovit-o din nou cu piciorul. Lovitura aplicata in zona fetei a fost extrem de puternica si a cauzat victimei o noua hemoragie nazala, insa aceasta a reusit sa se ridice in picioare si sa mearga la medicul de familie (martorul Z.I.) ajutata de U.O..
Ca urmare a incidentului a fost sesizat seful  Postului de Politie Ilva Mare, agentul sef adjunct P.M.T., care s-a deplasat la fata locului, gasindu-i in afara localului pe inculpati.  Seful de post i-a gasit pe inculpati urland si proferand amenintari la adresa celor din local si lovind cu picioarele in grilajul usii de la bar.
In timpul scandalului inculpatii au spart sticle si pahare si au distrus scaune si mese. In local s-a creat panica intrucat inculpatii strigau, erau in stare de ebrietate si violenti.
In urma loviturilor aplicare de inculpati partea vatamata V.D. a suferit leziuni corporale traumatice care au necesitat pentru vindecare 13-14 zile ingrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr.1263/I/a/342 din 25.05.2009 emis de Serviciul Judetean de Medicina Legala Bistrita-Nasaud aflat la dosarul de urmarire penala. Aceasta parte vatamata  pe parcursul cercetarii judecatoresti  s-a impacat cu inculpatul H.A.T., mentinandu-si plangerea referitor la inculpatul H.F.N..
Dupa finalizarea incidentului descris mai sus, victima L.D.V. (invatator in comuna Ilva Mare) a fost dus acasa (dupa primul ajutor acordat de medicul de familie Z.I.) insa in cursul noptii s-a simtit foarte rau, iar in dimineata zilei urmatoare a avut o hemoragie nazala puternica, pierzandu-si definitiv cunostinta. In aceasta situatie a fost transportat la Spitalul Orasenesc Nasaud si de aici la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures, unde a decedat la data de 27.05.2009.
Prin raportul de autopsie medico-legala nr.1962/311/26.06.2009 emis de Institutul de Medicina Legala Targu Mures, aflat in dosarul de urmarire penala, s-a concluzionat ca moartea victimei L.D.V. a fost violenta, s-a datorat unui politraumatism produs prin agresiune cu multiple hematoame, echimoze si plagi contuze ale fetei si membrelor, cu fractura de piramida nazala cu hematom subdural si emisfera dreapta operata, cu hemoragie subarahnoidiana bilaterala, cu contuzie-dilacerare cerebrala hemoragica masiva biemisferiala bazala si intracerebrala, cu fractura de coloana vertebrala cervicala la nivel C7 si fractura-luxatie C7-Th1. Se mai arata in cuprinsul raportului de autopsie ca leziunile traumatice suferite de victima s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent si ca intre leziunile suferite si decesul victimei exista legatura de cauzalitate directa-intarziata.
Pe parcursul cercetarii  judecatoresti inculpatul H.F.N.  a invocat ca victima L.D.V. suferea de diferite boli si afectiuni preexistente si ca exista suspiciunea ca decesul acestuia nu ar fi in legatura de cauzalitate cu leziunile corporale traumatice suferite in incidentul din 24.05.2009.
Aceasta suspiciune a fost inlaturata prin efectuarea unei noi expertize medico-legale la nivelul Institutului de Medicina Legala Cluj-Napoca.
Pe baza Raportului de expertiza medico-legala din 10.01.2011 intocmit de Institutul de medicina Legala Cluj Napoca s-a concluzionat ca moartea victimei L.D.V. a fost violenta si s-a  datorat unui politraumatism prin agresiune (traumatism cranio-cerebral,  cranio-facial, vertebral cervical si toracic) complicat in evolutie cu bronhopneumonie.
Analizand datele relevate de documentele medicale si medico-legale si avand in vedere probele testimoniale existente la dosar, s-a constatat ca victima a prezentat, ca urmare a agresiunii din data de 24.05.2009, leziuni traumatice (obiectivate la necropsie) constand in: echimoze, hematoame, excoriatii si plagi contuze la nivel cranian si craniofacial cu fractura piramidei nazale; contuzie si dilacerare cerebrala, hematom subdural emisfer drept cu efect de masa si hematom subarahnoidian bilateral; fractura coloana vertebrala cervicala amielica, contuzie toracica cu fractura unei coaste, echimoze, hematoame si excoriatii membre superioare dorsal (antebrate si maini) bilateral, posibil leziuni de autoaparare.
Potrivit raportului de expertiza, leziunile prezentate de victima s-au putut produce prin lovire repetata cu corpuri dure, in conditiile stabilite de ancheta judiciara, acestea putand data din ziua de 24.05.2009.
In fine, s-a stabilit ca intre leziunile descrise mai sus si decesul victimei exista legatura directa de cauzalitate - mediata (de ciroza hepatica, micronodulara cu tulburari de coagulare). Examenul  histopatologic a relevat prezenta cirozei hepatice micronodulare si a unei usoare fibroze pancreatice. Aceste afectiuni, se mentioneaza in raportul de expertiza, constituie afectiuni patologice preexistente cu evolutie cronica. Ciroza hepatica prin tulburarile de coagulare a putut avea un rol de factor morbid endogen, care a agravat efectele politraumatismului, insa fara impact asupra existentei legaturii de cauzalitate.
Ulterior, inculpatul H.F.N. nu a contestat concluziile acestui raport de expertiza.
Faptele savarsite de inculpatul H.F.N. astfel cum au fost retinute mai sus intrunesc in drept elementele constitutive ale infractiunilor de omor calificat prev.de art. 174 alin.1, 175 alin.1 lit."i" Cod penal, lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice prev.de art. 321 alin.1 Cod penal si distrugere prev.de art. 217 alin.1 Cod penal.
Intrucat sub aspectul infractiunii de distrugere prev.de art. 217 alin.1 Cod penal inculpatii H.F.N. si H.A.T. s-au impacat cu reprezentantul legal al PFI "D.A." Ilva Mare, respectiv cu D.A. si au despagubit-o integral pe aceasta parte civila (aspect consemnat in  incheierea de sedinta din 25.11.2009 si declarat de D.A. cu ocazia audierii sale in instanta, instanta a dispus in baza art.11 pct. 2 lit. "b" Cod procedura penala rap. la art. 10 lit. "h" Cod procedura penala, incetarea procesului penal privitor la aceasta infractiune pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii.
Potrivit actului notarial depus la dosarul de fond si declaratiei partii vatamate V.D., consemnata in incheierea de sedinta din 25.11.2009 instanta a retinut ca aceasta parte vatamata a fost despagubita integral pentru infractiunea de lovire dedusa judecatii, comisa asupra sa de catre ambii  inculpati, prin plata sumei de 1.000 Euro de catre inculpatul H.A.T.. Ca urmare, infractiunea de lovire prev.de art.180 alin.2 Cod penal s-a retinut doar in sarcina inculpatului H.F.N. cu care partea vatamata V.D. nu s-a impacat.
Procedand la individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpatului H.F.N., instanta a avut in vedere criteriile prevazute de art.72 Cod penal., circumstantele si modalitatea in care au fost savarsite faptele, urmarile cauzate si persoana inculpatului.
Acordarea de circumstante atenuante nu se justifica in contextul in care faptele deduse judecatii, savarsite la 24 mai 2009, au fost comise pe fondul consumului de alcool, dupa ce  in mai multe randuri inculpatul a fost sanctionat contraventional pentru provocarea de scandal (in mod repetat) in zilele de 6.03.2009, 5.04.2009 si 27.04.2009.
Asa fiind, instanta a dispus condamnarea inculpatului H.F.N. la: pedeapsa de 18 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a, b" Cod penal  pentru comiterea infractiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. "i" Cod penal; 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal; 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal.
Retinand ca infractiunile au fost comise in concurs real, prev. de art. 33 lit. "a" Cod penal, instanta a contopit, conform art. 34 lit. "b", art. 35 alin. 1 Cod penal, pedepsele aplicate si a dispus ca inculpatul H.F.N. sa execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit."a, b" Cod penal.
S-au aplicat inculpatului pedepse accesorii in continutul prevazut de art.71 rap. la art. 64 lit. "a, b" Cod penal. La aplicarea pedepsei complementare  si a celei accesorii instanta a avut in vedere natura si gravitatea faptelor comise si datele care caracterizeaza persoana inculpatului, astfel cum rezulta din probele dosarului.
Conform art.998 Cod civil, art.313 din Legea nr.95/2006, art.3 alin.3 din OG nr.9/2000, inculpatul H.F.N. va fi obligat sa plateasca in favoarea partii civile Spitalul Clinic Judetean de Urgenta - Clinica de Neurochirurgie Targu Mures, despagubiri civile in suma de 2.230,94 lei, cu dobanda legala pana la plata efectiva a debitului, reprezentand cheltuielile cu spitalizarea victimei L.D.V..
In baza art.14, 346 Cod procedura penala rap.la art. 998 Cod civil inculpatul H.F.N. va fi obligat sa plateasca partii vatamate L.I.A. suma de 9.400 lei cu titlu de daune materiale si suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale.
In temeiul acelorasi texte legale, inculpatul H.F.N. va fi obligat sa plateasca in favoarea partii vatamate minore L.A.E., prin reprezentantul sau legal L.I.A., despagubiri civile astfel: 50.000 lei cu titlu de daune morale; 7.350 lei renta, in suma globala, aferenta perioadei cuprinse intre data savarsirii faptei deduse judecatii si pana la data pronuntarii prezentei sentinte; pentru viitor, incepand cu data pronuntarii sentintei, o renta de 350 lei lunar, pana la majoratul minorei.
Referitor la sumele la plata carora a fost obligat inculpatul H.F.N. cu titlu de despagubiri civile catre apartinatorii victimei, instanta a avut in vedere urmatoarele:
Partea civila L.I.A., prin constituirea de parte civila depusa la dosar anterior citirii actului de acuzare a pretins daune materiale in cuantum de 10.010 lei, reprezentand 7.000 lei cheltuieli ocazionate cu inmormantarea victimei, 2.000 lei cheltuieli cu organizarea parastasului, 480 lei costul autopsiei victimei, 400 lei cheltuieli cu deplasarea la Clinica din Targu-Mures si 180 lei, castigul nerealizat de victima din orele de vioara (in aprecierea sa cate 3 zile pe saptamana, cate 2 ore intr-o zi, costul unei ore de vioara fiind 90 lei, potrivit declaratiei sale).
Raportat la constituirea de parte civila, in ce priveste daunele materiale, instanta a apreciat ca aceasta a fost dovedita in parte, respectiv pana la concurenta sumei de  9.400 lei, compusa din : 7.000 lei reprezentand costul inmormantarii, 2.000 lei reprezentand costul parastasului si 400 lei costul deplasarilor la Clinica din Targu-Mures unde victima a fost internata pana la deces. Faptul ca inmormantarea  victimei si parastasul au costat in jur de 100 milioane lei vechi rezulta din declaratiile martorilor, declaratii care se coroboreaza cu actele depuse  la dosar de partea civila (facturi, chitante, bonuri, referitoare la bunurile achizitionate cu ocazia inmormantarii depuse in dosarul de urmarire penala).
Imprejurarea ca partea civila a facut deplasari la Clinica din Targu Mures rezulta din declaratia martorului L.C., iar instanta apreciaza ca suma pretinsa cu acest titlu (cheltuieli de deplasare), de 400 lei, este rezonabila raportat la distanta dintre Ilva Mare si Targu-Mures. In ce priveste cererea partii civile de a fi obligat inculpatul sa-i plateasca suma de 480 lei reprezentand costul autopsiei, instanta a apreciat-o nejustificata in lipsa unor acte justificative. De altfel, potrivit probelor aflate in dosarul de urmarire penala, rezulta cu claritate ca Parchetul de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud a avansat costul raportului  autopsiei astfel ca aceasta suma a fost inclusa in cheltuielile judiciare datorate de inculpat statului.
Sub aspectul daunelor morale pretinse de partea civila L.I.A., in nume propriu cat si ca reprezentant legal al fiicei sale, minora L.A.E., instanta le-a apreciat justificate pana la concurenta sumei totale de 100.000 lei (respectiv cate 50.000 lei pentru fiecare). Referitor la aceste despagubiri civile, instanta a apreciat ca decesul victimei L.D.V., care a survenit extrem de brutal si neasteptat a cauzat sotiei si fiicei sale intense suferinte psihice, care impun cu necesitate o compensatie materiala care sa fie suportata de inculpat.
In ce priveste renta periodica cuvenita minorei la plata careia a fost obligat inculpatul , instanta a pornit  la stabilirea ei de la premisa necontestata de inculpat si dovedita de probele administrate in cauza ca victima L.D.V., pe langa salariul de invatator realiza venituri si din alte activitati, respectiv dand ore de vioara, participand uneori la spectacole, uneori in formatii instrumentale la nunti sau pe durata vacantei elevilor, muncind in strainatate. Procentul de 80% pretins de partea civila nu va fi insusit de instanta intrucat nu s-a dovedit ca familia victimei realiza si alte venituri. Cum nu s-a dovedit ca si sotia victimei obtinea venituri (de ex. ca era angajata), instanta a apreciat ca este in afara oricarei discutii ca cel putin jumatate din veniturile realizate de victima L.D.V. erau destinate intretinerii familiei si doar o cota de maxim 50% putea fi alocata exclusiv minorei, care asa cum s-a  dovedit necesita tratamente medicale periodice.
Prin Adresa nr.905/7.02.2011 emisa de Scoala Generala Ilva Mare s-a comunicat ca un angajat (cadru didactic) cu aceeasi pregatire, calificare, vechime in munca, similare cu cele ale victimei, ar putea realiza incepand cu luna ianuarie 2011, un salariu net lunar de 1.242 lei. Fata de continutul acestei adrese, instanta a apreciat ca daca victima era in viata, beneficia de un salariu net lunar de 1.242 lei. Pe langa acest salariu, instanta a apreciat ca victima mai putea realiza venituri din alte activitati (cele enumerate mai sus), in medie de 200 lei lunar. In acest context, este de mentionat ca este nerealista sustinerea partii civile in sensul ca in comuna Ilva Mare un profesor realizeaza 90 lei dand " o ora de vioara" si ca in acest mod victima incasa saptamanal 540 lei, doar din aceasta activitate. Este relevanta in acest sens declaratia martorei B.P.
Retinand ca victima putea beneficia de un venit net lunar de 1.442 lei (1.242 lei salariu si 200 lei venituri din alte activitati), tribunalul a apreciat ca putea aloca exclusiv intretinerii minorei circa 700 lei lunar (tinand seama de cota de 50% argumentata mai sus). Cum partea vatamata minora beneficiaza de pensie de urmas in suma de 350 lei lunar urmeaza ca diferenta de 350 lei/luna (pana la concurenta sumei de 700 lei prezumata a fi alocata de victima pentru intretinerea fiicei sale), sa constituie renta lunara de intretinere pe care inculpatul H.F.N. o datoreaza acesteia, incepand cu data pronuntarii prezentei hotarari si pana la majoratul minorei.
In suma globala, pentru perioada cuprinsa intre data savarsirii faptei deduse judecatii si pana la data pronuntarii prezentei sentinte, renta datorata de inculpatul H.F.N. este de 7.350 lei.
Celelalte pretentii civile formulate de partea civila, referitoare la castigurile pe care le-ar fi putut realiza muncind in Spania sunt nedovedite. De asemenea, partea civila nu a depus la dosar acte medicale si recomandari ale medicilor referitor la necesitatea efectuarii de catre fiica sa a unor interventii chirurgicale in strainatate.
In baza art.193 Cod procedura penala, inculpatul H.F.N. a fost obligat sa plateasca partii civile L.I.A. suma de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (reprezentand onorariul avocatial).
In baza aceluiasi text de lege inculpatul H.F.N. a fost obligat sa plateasca martorului U.O. suma de 85,10 lei,cheltuieli cu prezentarea la instanta, reprezentand cheltuieli de transport si contravaloarea zilei de munca.
In temeiul art.191 Cod procedura penala, inculpatul H.F.N. a fost obligat sa plateasca in favoarea statului suma de 1.531 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (din care 38 lei reprezenta costul raportului de constatare medico-legala intocmit de Serviciul de Medicina Legala Bistrita-Nasaud, 1.098 lei costul Raportului de autopsie medico-legala intocmit de Institutul de Medicina-Legala Targu-Mures,  150 lei cota-parte din onorariul avocatului din oficiu din faza de urmarire penala, av. R.S.).
Impotriva solutiei instantei de fond au declarat apel inculpatul H.F.N. si partile civile L.I. si L.A.E..
Prin motivele scrise si orale inculpatul H.F.N. a solicitat admiterea caii de atac promovate si in principal schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de omor calificat prev.de art.174, 175 lit.i C.pen. in infractiunea de lovituri cauzatoare de moarte prev.de art.183 C.pen., intrucat intentia sa nu a fost de a suprima viata victimei, ci de a-i aplica o corectie. In subsidiar, apreciaza ca se impune retinerea in favoarea sa a circumstantelor atenuante vizate de art.74 C.pen.carora sa li se dea eficienta prevazuta de art.76 C.pen., cu consecinta scaderii pedepsei sub minimul special prevazut de lege. In al treilea rand, fata de data pronuntarii sentintei considera ca in speta se pot aplica prevederile Legii 202/2010 in conditiile art.3201 alin.7 C.proc.pen.si a i se reduce limitele de pedeapsa cu o treime.
Partile civile prin motivele scrise ale apelului promovat in cauza, au cerut obligarea inculpatului la plata sumei de 10.010 lei daune materiale, plata unei despagubiri periodice lunare al carei cuantum nu a fost precizat, in favoarea minorei L.A.E. incepand cu data decesului tatalui si pana la majorat precum si plata sumei de cate 250.000 lei cu titlu de daune morale pentru fiecare parte civila.
Curtea examinand apelurile declarate prin prisma motivelor invocate, ajunge la urmatoarele constatari:

Cu privire la apelul inculpatului H.F.N.:

Tribunalul a administrat un vast material probator pe baza caruia a retinut judicios starea de fapt, vinovatia inculpatului, incadrarea juridica a infractiunii si pe cale de consecinta, tratamentul penal aplicat apelantului.
Spre deosebire de infractiunea de omor, care nu poate fi savarsita decat cu intentie, in una din cele doua modalitati la care se refera art.19 alin.2 pct.2 lit.a si b Cod pen., infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte prev.in art.183 C.pen. se savarseste cu intentie depasita, caracterizata prin intentie in ceea ce priveste actiunea de lovire si prin culpa in ce priveste rezultatul produs, moartea victimei.
Din interpretarea disp.art.183 C.pen. si art.174 C.pen. rezulta ca, spre deosebire de infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, infractiunea de omor este conditionata de existenta intentiei de a ucide dedusa, intre altele, din lovirea prin mijloace apte de a produce acest rezultat, regiunea corporala lezata si intensitatea loviturilor aplicate. Ori, in speta, moartea victimei nu s-a produs doar datorita unei actiuni praeterintentionate, care caracterizeaza infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Aplicand numeroase lovituri cu pumnii, picioarele in majoritate asupra capului, cu o intensitate deosebita, incat au determinat, in final, moartea victimei, care nu a mai putut fi salvata, inculpatul si-a reprezentat, fara echivoc, producerea rezultatului letal, pe care, chiar daca nu l-a dorit, l-a acceptat, astfel ca a actionat cu intentia specifica de a ucide.
In cazul infractiunii de  loviri cauzatoare de moarte, vatamarea este comisa cu intentie, iar rezultatul, moartea victimei, se produce din culpa inculpatului, care nu prevede urmarile desi, in raport cu situatia concreta, trebuia si putea sa le prevada, ori, daca le prevede, nu le accepta, socotind fara temei ca ele nu se vor produce.
In speta, din raportul de autopsie rezulta ca victima a suferit ca urmare a agresiunii din 24 mai 2009 plagi contuze la nivel cranian cu fractura piramidei nazale, contuzie si dilacerare cerebrala, hematom subdural, fractura coloana vertebrala. In concluziile actului medico-legal se mentioneaza ca leziunile provocate victimei s-au produs prin lovire repetata cu corpuri dure.
Lovirea repetata a victimei, in varsta de 40 de ani, cu pumnii si cu picioarele, cu mare intensitate, cu consecinta unor leziuni deosebit de grave in regiuni vitale ale corpului, impun concluzia ca, inculpatul a avut reprezentarea rezultatului agresiunii sale, pe care l-a acceptat.
Asadar, inculpatul a actionat cu intentie indirecta de a ucide, fapta constituind infractiunea de omor calificat si nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte, cum eronat a cerut inculpatul a se schimba incadrarea juridica.
In surprinderea pozitiei psihice pe care inculpatul H.N.F. a avut-o in momentul comiterii infractiunii, trebuie pornit de la premisa ca tocmai faptul ca s-au aplicat loviturile repetat, cu o anumita intensitate si la intamplare, este de natura sa conduca la ideea ca apelantul a prevazut si acceptat posibilitatea lezarii unor regiuni cu potential mortal ridicat (cap, torace, abdomen, carotida). Este adevarat ca orientarea expresa a loviturilor catre aceste regiuni reliefeaza mai puternic intentia de a ucide (care este directa), insa lipsa acestei orientari concretizata in loviri intamplatoare a unor atari regiuni, nu poate constitui o prezumtie de inlaturare a intentiei indirecte.
Intensitatea loviturilor aplicate si rezultatul letal, confirma intentia de a ucide.
Ca atare, ansamblul imprejurarilor in care a avut loc agresiunea si rezultatul acesteia infirma apararea inculpatului ca el nu a urmarit si nici nu a acceptat producerea unui asemenea rezultat, care ar fi depasit intentia sa de a aplica o corectie victimei.
In consecinta, se impune concluzia ca prima instanta a retinut judicios ca, sub aspectul pozitiei sale subiective, inculpatul a actionat cu intentia de a ucide, in sensul ca a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat posibilitatea producerii acestuia, chiar daca, eventual, nu l-a urmarit in mod direct.
Faptul de a fi aplicat victimei, in toate zonele corpului cu regiuni anatomice vitale, cum este cea a capului, mai multe lovituri cu pumnii, picioarele, apte a produce moartea, provocandu-i politraumatisme cranio-cerebrale, care i-au determinat decesul constituie infractiunea de omor calificat, iar nu aceea de lovituri cauzatoare de moarte; procedand in modul aratat, aplicandu-i multiple lovituri, in conditiile in care asemenea acte de violenta produc, de regula, urmari dintre cele mai grave, inculpatul a prevazut, neindoielnic, rezultatul posibil al actiunii sale si chiar daca nu l-a urmarit, a acceptat producerea lui, astfel ca el a actionat cu intentia de a ucide si nu de a produce numai vatamari corporale, carora decesul le-ar fi urmat ca un rezultat praeterintentionat, asa cum se sustine prin apelul promovat.
Fapta inculpatului constituie infractiunea de omor calificat prev.de art.174 si 175 lit.i C.pen.intrucat a fost savarsita intr-un local public in conditiile agravantei de la lit.i a art.175 C.pen.
Asa fiind, primul motiv de apel al inculpatului nu poate fi primit.
Referitor la aplicarea  circumstantelor atenuante vizate de art.74 lit.a, b si c C.pen., Curtea afirma ca acestea nu au fost in mod judicios retinute in favoarea apelantului, neimpunandu-se pe cale de consecinta scaderea substantiala sub minimul special prevazut de lege, a sanctiunii necesare, invederand urmatoarele:
La individualizarea tratamentului penal, instanta de apel trebuie sa efectueze o corecta analiza si evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cat si a imprejurarilor savarsirii faptelor, in raport cu criteriile prevazute de art.72 C.pen.
Pentru determinarea gradului de pericol social se tine cont de doua etape. Mai intai, se apreciaza daca gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi in prezenta unei infractiuni. Apoi, se valorifica acest grad tinandu-se cont de o scara de valori personala a fiecarui judecator.
Orice sanctiune produce efecte diferite asupra fiecarui inculpat in parte, in functie de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.
Dar, fireste, in lumina criteriilor prevazute de art.72 C.pen., gravitatea concreta a unei activitati infractionale trebuie stabilita consecutiv unui examen aprofundat si cuprinzator al tuturor elementelor interne, specifice faptei si faptuitorilor.
Existenta uneia sau unora din imprejurarile enumerate exemplificativ in art.74 C.pen. sau a altora asemanatoare nu obliga instanta de judecata sa le considere circumstante atenuante si sa reduca sau sa schimbe pedeapsa principala, deoarece, din redactarea data textului art.74 C.pen., rezulta ca recunoasterea unor atari imprejurari drept circumstante atenuante este lasata la aprecierea instantei de judecata. In aceasta apreciere se va tine seama de pericolul social concret al faptei, de ansamblul imprejurarilor in care s-a savarsit infractiunea, de urmarile produse, ca si de orice elemente de apreciere privitoare la persoana infractorului.
Recunoasterea circumstantelor atenuante este atributul instantei de judecata si deci lasata la aprecierea acesteia.
In speta, in raport cu gradul de pericol social sporit al faptelor comise de inculpat care intr-un local public, l-a  agresat pe victima L.D. cu pumnii si picioarele, acesta decedand ulterior, a distrus bunurile materiale din bar, a lovit si o alta persoana, tulburand grav ordinea si linistea publica, nu justifica aplicarea art.74, 76 C.pen.
Gravitatea si pericolul social al faptelor  sunt elemente care nu pot fi omise si care trebuiesc bine evaluate de catre instanta de apel, in alegerea pedepsei.
Asa fiind, inculpatul trebuia sa stie ca, pe langa drepturi, are si o serie de datorii, obligatii, raspunderi, care caracterizeaza comportamentul sau in fata societatii.
Nu se poate ca pentru faptele savarsite impotriva altor semeni de ai sai, raspunderea sa penala sa nu fie, corespunzatoare, incalcarilor grave aduse ordinii sociale, vietii.
Sub aspectul individualizarii pedepsei, in speta trebuie efectuata o justa adecvare cauzala a criteriilor generale prevazute de art.72 C.pen., tinandu-se cont de gradul de pericol social, in concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstantele reale ale savarsirii lor, dar si de circumstantele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sincera in fata instantei de fond cu privire la infractiunile imputate, a manifestat disponibilitate in a achita daunele materiale si morale catre toate partile civile.
In aceste conditii, pedeapsa aplicata de catre instanta de fond in privinta careia s-a dispus privarea de libertate, se considera in mod judicios ca ea este singura in masura sa asigure realizarea scopurilor educativ si de exemplaritate ale pedepsei, dandu-i posibilitatea indreptarii atitudinii fata de comiterea de infractiuni si resocializarea sa viitoare pozitiva, conform art.52 C.pen.
Instanta de apel apreciaza ca pedeapsa inchisorii de 18 ani  este bine aleasa si in deplin acord cu dispozitiile art.1 din Codul penal, ce prevad ca ôlegea penala apara_persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea precum si intreaga ordine de drept", nefiind oportuna retinerea de circumstante atenuante, neavand corespondent in probele dosarului.
Cat priveste aplicarea art 3201 C.proc.pen., nici aceasta nu poate fi retinuta, deoarece textul de lege este exact referitor la stadiul procesual pana la care poate fi operanta aceasta prevedere legala  - respectiv "pana la inceperea cercetarii judecatoresti".
Actele dosarului releva ca  cercetarea judecatoreasca a debutat la 23 iulie 2009 la Tribunalul Bistrita-Nasaud, iar Legea 202/2010 a intrat in vigoare la 25 noiembrie 2010, dupa demararea activitatii judiciare. Asa fiind, acest text nu are aplicabilitate in speta, fiind depasit termenul care permite retinerea si incidenta sa - "pana la inceperea cercetarii judecatoresti". Solutia in prima instanta a fost pronuntata la 23 februarie 2011.
Pentru motivele ce preced, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat in baza art. 379 pct.1 lit. b C.proc.pen.
In baza art.350 C.pr.pen. se va mentine starea de arest a inculpatului, intrucat hotararea provizorie de condamnare justifica privarea de libertate in scopul garantarii executarii pedepsei aplicate potrivit art.5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franta). Chiar daca hotararea de condamnare a inculpatului pronuntata pe fond de Tribunalul Bistrita-Nasaud, nu are caracter definitiv, fiind apelata de catre inculpat, ea este totusi de natura sa justifice continuarea privarii de libertate a acestuia, in conditiile art.5 paragraf 1 lit.a si c din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeasi instanta in cauza Wemhoff contra Germaniei.
Tinand seama de probatoriul cauzei si solutia pronuntata de tribunal, curtea considera ca nu au disparut temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive, care se regasesc in disp.art.148 lit.f C.proc.pen. si ca mentinerea acestei masuri de catre instanta de apel este pe deplin justificata in raport cu prevederile legale invocate, coroborate cu cele ale art.5 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale si ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
In baza art.88 cod pen. raportat la art.381 C.proc.pen.se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului retinerea si arestul preventiv incepand cu 25 mai 2009 si pana la zi.
In baza art.71 C.pen. i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b C.pen. de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la terminarea executarii pedepsei, neavand dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si nici cel de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
Prin urmare, este proportionala si justificata masura interzicerii drepturilor sale electorale de catre instanta pe durata executarii pedepsei.
Prin aplicarea in acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este si in acord cu decizia CEDO din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.
Se va stabili in favoarea Baroului de Avocati Cluj-Napoca suma de 50 lei onorariu partial pentru aparator din oficiu, ce se va plati din fondul Ministerului Justitiei, conform art 189 C.proc.pen., catre av.Rusu Cecilia.
Vazand disp.art.192 al.2 C.proc.pen. inculpatul va fi obligat sa plateasca in favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentand onorar avocatial.

Cu privire la apelul partilor civile Lohanel:

Examinand solicitarile partilor civile, acestea sunt fondate, urmand a fi admise, pentru urmatoarele considerente:
In sedinta publica din 28 aprilie 2011 inculpatul H.N.F. in baza principiului disponibilitatii ce guverneaza latura civila a cauzei, a fost de acord sa achite partilor civile dupa cum urmeaza: suma solicitata de 10.010 lei despagubiri materiale; despagubiri periodice lunare in favoarea minorei Adina Elena in suma de 350 lei lunar de la data decesului victimei 27 mai 2009 si pana la majoratul minorei; suma de 300.000 lei daune morale, respectiv cate 150.000 lei pentru fiecare parte civila ca o compensare a suferintei incercate de familie in urma decesului sotului, a tatalui.
In aceste conditii, operand principiul disponibilitatii Curtea va lua act de obligatia inculpatului de a suporta suma de 10.010 lei daune materiale, fara a mai fi necesara administrarea vreunei probe pentru dovedirea acesteia.
Referitor la despagubirile periodice lunare, sunt de remarcat urmatoarele: sotia victimei L.I.A. a invederat ca victima obtinea in fiecare luna castiguri saptamanale de cate 540 lei din meditatii la vioara, realizand astfel o suma de 2.160 lei lunar, afectata familiei. In vara anului 2008 victima L.D. s-a deplasat in Spania pentru prestarea unor munci sezoniere, incasand suma de 10.000 lei afectata de asemenea nevoilor minorei. Partea civila L.I.A., in cursul anului 2008 s-a deplasat si ea la munca in Spania, unde a realizat castiguri in valoare de 2400 euro, destinate intretinerii familiei si respectiv minorei A.E.. Mai mult, partea civila L.I.A. a invederat ca anterior decesului, victima L.D. participa la nunti, spectacole si activitati culturale, cantand la vioara, de unde incasa sume semnificative de bani, afectate nevoilor familiei si implicit ale minorei ce o avea in intretinere.
Curtea retine ca victima L.D.V., pe langa salariul de invatator realiza venituri si din alte activitati, respectiv dand ore de vioara, participand uneori la spectacole, uneori in formatii instrumentale la nunti sau pe durata vacantei elevilor, muncind in strainatate. Din actele de la dosar rezulta ca si partea civila L.I.A. este angajat al Scolii Generale Ilva Mare din anul 1991, veniturile materiale incasate fiind destinate atat intretinerii proprii cat si familiei. Avand in vedere ca ambii soti erau incadrati in munca, rezulta pe cale de consecinta, ca fiecare a contribuit la intretinerea proprie cat si a celorlalti membri ai familiei cu cate 50%.
Prin Adresa nr.905/7.02.2011 emisa de Scoala Generala Ilva Mare s-a comunicat ca un angajat (cadru didactic) cu aceeasi pregatire, calificare, vechime in munca, similare cu cele ale victimei, ar putea realiza incepand cu luna ianuarie 2011, un salariu net lunar de 1.242 lei. Fata de continutul acestei adrese, Curtea apreciaza ca daca victima era in viata, beneficia de un salariu net lunar de 1.242 lei. Pe langa acest venit, s-a dovedit prin martorii audiati in fata tribunalului ca victima mai putea realiza venituri din alte activitati (ore de vioara, spectacole), in medie de 200 lei lunar. In acest context, este lipsita de suport probator sustinerea partii civile L.I.A. in sensul ca in comuna Ilva Mare un profesor realizeaza 90 lei dand "o ora de vioara" si ca in acest mod victima incasa saptamanal 540 lei, doar din aceasta activitate. Este relevanta in acest sens declaratia martorei B.P., "care presupune ca pentru o ora de vioara, victima incasa aproximativ 500.000 lei vechi".
Retinand ca victima putea beneficia de un venit net lunar de 1.442 lei (1.242 lei salariu si 200 lei venituri din alte activitati), Curtea apreciaza ca aloca exclusiv intretinerii minorei circa 700 lei lunar. Cum partea vatamata minora beneficiaza de pensie de urmas in suma de 350 lei lunar urmeaza ca diferenta de 350 lei/luna (pana la concurenta sumei de 700 lei prezumata a fi alocata de victima pentru intretinerea fiicei sale), sa constituie despagubirea periodica lunara de intretinere pe care inculpatul H.F.N. o datoreaza acesteia, incepand cu data decesului victimei - 27 mai 2009 si pana la majoratul minorei.
De altfel si  inculpatul si-a manifestat disponibilitatea de a  achita suma de 350 lei lunar cu titlu de despagubire periodica lunara in favoarea minorei A.E., de la 23.02.2011 - data pronuntarii sentintei Tribunalului Bistrita-Nasaud si pana la majoratul minorei si suma de 7350 lei pe perioada 27 mai 2009 - data decesului tatalui si pana la 23 februarie 2011 data pronuntarii hotararii primei instante.
Celelalte pretentii civile formulate de partea civila L.I.A., referitoare la veniturile pe care le-ar fi realizat muncind in Spania impreuna cu victima, sunt nedovedite, neputand fi onorate de catre Curte.
In privinta daunelor morale sunt de remarcat urmatoarele:
Cerintele legii impun ca persoana care a savarsit o fapta ilicita sa repare integral toate prejudiciile ce au rezultat din savarsirea acesteia, indiferent de caracterul lor, ceea ce rezulta din insasi redactarea art.998 si 999 din Codul civil, care folosesc termenul general de "prejudiciu", fara a distinge in raport cu caracterul material sau moral al acestuia, ceea ce inseamna ca trebuie reparate atat prejudiciile materiale cat si cele morale cauzate prin orice fapte ilicite, deci, si a celor cu caracter penal.
Daca in cazul raspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ usoara, intrucat acesta este material, evaluabil in bani, iar criteriile de fixare a pagubei materiale sunt tot de natura patrimoniala, in cazul raspunderii civile nepatrimoniale pentru daunele morale, dimpotriva, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele insele de a fi evaluate in bani.
In sistemul de drept romanesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecatorul fiind singurul care, in raport de consecintele pe orice plan, suferite de partea vatamata, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala care sa compenseze prejudiciul moral cauzat.
Pe de alta parte, aceasta compensatie materiala trebuie sa fie echitabila si proportionala cu intinderea pagubei suferite.
In prezenta speta este vorba de repararea unui prejudiciu de afectiune, prejudiciu care trebuie reparat de catre persoana culpabila, sens in care, s-a dispus si prin Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr.75 adoptata la 14 martie 1965 in materia prejudiciului corporal care statueaza expres ca "in caz de deces, reparatia pentru prejudiciul de afectiune trebuie acordata parintilor, sotului si copiilor victimei pentru ca doar in aceste cazuri reparatia este supusa conditiei ca aceste persoane sa fi avut legaturi de afectiune stranse cu victima, in momentul decesului".
Despagubirile solicitate in prezentul dosar si care sunt considerate intemeiate de catre instanta, au scopul de a alina suferinta pricinuita sotiei si fiicei, prin moartea victimei, de care erau legate afectiv.
In prezenta speta, s-a dovedit mai presus de orice dubiu ca partile vatamate au suferit o trauma psihica de exceptie, determinata de fapta savarsita de inculpat, -  moartea sotului si a tatalui -  astfel ca daunele morale in cuantum de 300.000 lei vor reprezenta o compensare a prejudiciului  afectiv cauzat acestora, de care victima era legata printr-o relatie afectiva de natura familiala. Prin stabilirea daunelor morale la suma de 300.000 lei curtea apreciaza ca solutia va fi conforma atat cu interpretarea traditionala a jurisprudentei romane cat si cu interpretarea constanta a jurisprudentei europene. 
In sinteza, existand raport de cauzalitate intre activitatea delictuala a inculpatului si prejudiciul nepatrimonial incercat de partile civile, curtea apreciaza ca solutia pronuntata este corespunzatoare principiilor raspunderii civile delictuale stabilite prin dreptul intern si exigentelor art.3 din Protocolul nr.7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
De altfel, inculpatul in sedinta publica din 28 aprilie 2011 s-a obligat benevol la plata acestei sume in favoarea partilor civile respectiv cate 150.000 lei daune morale in favoarea fiecareia.
Prin chitantele depuse la dosar la fila 33, partile civile au facut dovada cheltuielilor judiciare reprezentand onorarul de aparator astfel ca in baza art.193 C.proc.pen., inculpatul va fi obligat sa achite acelorasi parti civile suma de 600 lei cheltuieli judiciare in apel.
Asa fiind, in baza art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen.se vor admite ca fondate apelurile declarate de partile civile L.I.A. si L.A.E. impotriva sentintei penale nr.17/F din 23.02.2011 a Tribunalului Bistrita-Nasaud, pe care o va desfiinta sub aspectul laturii civile a cauzei si judecand in aceasta limita:
Va obliga pe inculpatul H.F.N. sa achite partii civile L.I.A. suma de 10.010 lei despagubiri materiale.
Va obliga pe inculpat sa plateasca partii civile L.A.E. despagubiri periodice in suma de 350 lei lunar de la 23.02.2011 (data pronuntarii sentintei Tribunalului Bistrita-Nasaud) si pana la majoratul minorei si suma de 7.350 lei pe perioada 27.05.2009 (data decesului tatalui) - si pana la 23.02.2011 (data pronuntarii sentintei Tribunalului Bistrita-Nasaud).
Va obliga inculpatul sa plateasca partilor civile L.I.A. si L.A.E. suma de cate 150.000 lei daune morale, conform art.14, 346 C.proc.pen.rap.la art.998 C.civ.
Va obliga inculpatul sa plateasca 600 lei cheltuieli judiciare partilor civile L.I.A. si L.A.E..
Se vor mentine restul dispozitiilor sentintei apelate.
Cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului in apelul partilor civile, in baza art.192 pct.3 alin.3 C.proc.pen. (Judecator Delia Purice)
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Omor

OMOR - Sentinta penala nr. 24 din data de 14.02.2018
Omor - Sentinta penala nr. 468 din data de 23.11.2017
Omor - Sentinta penala nr. 388 din data de 09.10.2017
Omor - Sentinta penala nr. 255 din data de 11.07.2017
Omor - Sentinta penala nr. 355 din data de 26.09.2017
Omor - Sentinta penala nr. 242 din data de 27.06.2017
Omor calificat - Sentinta penala nr. SP255/2007 din data de 31.03.2009
Omor - Sentinta penala nr. SP27/2007 din data de 31.03.2009
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 23 din data de 27.03.2017
OMOR - Sentinta penala nr. 19 din data de 10.03.2017
TENTATIVA DE OMOR - Sentinta penala nr. 59 din data de 22.04.2016
TENTATIVA LA INFRACTIUNEA DE OMOR - Sentinta penala nr. 62 din data de 11.06.2015
Omor calificat - Sentinta penala nr. 64 din data de 16.06.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 2 din data de 08.01.2015
Tentativa omor - Sentinta penala nr. 163 din data de 05.11.2014
tentativa de omor. masura educativa a internarii minorului intr-un centru de reeducare - Sentinta penala nr. 10 din data de 30.01.2014
omor calificat, lovire si port fara drept a cutitului in locurile si imprejurarile in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, in concurs real - Sentinta penala nr. 12 din data de 31.12.2013
Iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Achitarea inculpatului - Sentinta penala nr. 29 din data de 22.02.2012
Tentativa la infractiunea de omor .Retinerea circumstantei atenuante a provocarii . - Sentinta penala nr. 184 din data de 22.09.2010
Schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de omor simplu in omor calificat .Savarsirea faptei in public - Sentinta penala nr. 155 din data de 23.06.2010